10,926 matches
-
avocatului Ionescu. Subdiviziunea a doua a fost amplasată pe terenurile fostei Camere Agricole, iar subdiviziunea a treia din partea de nord-est a orașului Bălți, la o depărtare de 15 km de oraș, pe terenurile fostei gospodării a colonelului Todtd. Terenurile inițial atribuite stațiunii au rămas fără schimbări esențiale. Cercetarea se înfăptuiește preponderent pe terenurile primei subdiviziuni, iar sectorul de producere este amplasat pe teritoriul celorlalte două. Terenurile experimentale sunt amplasate pe soluri cernoziomice din Stepa Bălților . În anul 1956 în baza Stațiunii
ICCC „Selecția” () [Corola-website/Science/323234_a_324563]
-
în greutate și dificultățile de respirație. Cea mai frecventă cauză a cancerului pulmonar este expunerea îndelungată la fumul de țigară, responsabil pentru 80-90 % din cazurile de cancer pulmonar. Nefumătorii reprezintă 10-15 % din cazurile de cancer pulmonar, aceste cazuri fiind adesea atribuite unei combinații dintre factori genetici, gaz radioactiv radon, azbest, și poluarea aerului, inclusiv fumatul pasiv. Cancerul pulmonar se poate depista în urma unei radiografii toracice și a unei tomografii computerizate (tomografie CT). Diagnosticul este confirmat cu ajutorul unei biopsii, realizată, de obicei
Cancer pulmonar () [Corola-website/Science/323233_a_324562]
-
(Goetia) (latină medievală), din cuvântul în greacă γοητεία goēteia "vrăjitorie") se referă la o serie de practici care include invocarea îngerilor sau a demonilor. Termenul provine în mare parte din cartea din secolul al XVII-lea atribuită lui Solomon denumită "Lemegeton" sau "Cheia lui Solomon", carte în care apare o primă secțiune denumită "Ars Goetia". Aceasta conține descrieri ale evocării a 72 de demoni și a devenit faimoasă pentru că a fost editată de Aleister Crowley, în 1904
Goeția () [Corola-website/Science/323282_a_324611]
-
Moșna, corul păstrează parțial boltirea originală prevăzută cu penetrații. Se poate vedea și coronamentul unui tabernacul care lasă impresia unei marimi considerabile similare cu cel din Moșna. Tot aici, se află două lespezi, una a preotului Martin Roselerus, ea fiind atribuită marelui sculptor Elias Nicolai și una mai veche a unui preot Conradus. Relativ recent, în secolul al XIX-lea atât bolta navei cât și bolta corului au fost modificate înlocuindu-se bolțile semicilindrice cu penetrații. Ferestrele bisericii sunt în stil
Biserica fortificată din Saschiz () [Corola-website/Science/326667_a_327996]
-
inițiativa Congregației, Ioan Paul al II-lea îl declară pe Padre Pio binecuvântat. După alte considerații ulterioare asupra virtuților și capacităților lui Padre Pio de a face bine chiar și după moartea sa, incluzând aici și analiza unei alte vindecări atribuite intervenției sale, Papa îl declară pe Padre Pio sfânt la 16 iunie 2002. 300,000 de oameni se estimează că au asistat la ceremonia de canonizare. Padre Pio este unul din cei doi sfinți care au fost preoți și au
Padre Pio () [Corola-website/Science/326693_a_328022]
-
ocupat teritoriul (aparținând Parției și Bactriei) aflat la nord de Oxus. Sciții sunt alungați la sud de Oxus unde jefuiesc muribundul regat bactrian, ajungând într-un final în nordul Indiei, unde vor fi cunoscuți ca indo-sciți. Distrugerea regatului Greco-Bactrian este atribuită tot triburilor Yuezhi unde vor staționa un secol, pentru ca mai târziu să formeze Imperiul Kushan pe teritoriul Indiei. este recunoscut pentru nivelul înalt de cultură elenistică. Orașele precum, Ai-Khanoum și Bactra (în prezent, Balch), dovedesc o sofisticată cultură elenă urbană
Regatul Greco-Bactrian () [Corola-website/Science/326887_a_328216]
-
-a - zone protejate" și are o suprafață de 15 ha. Aria protejată (inclusă în situl de importanță comunitară "Munții Trascăului") reprezintă o zonă având la intrare două coloane (stânci) înalte din calcare cenușii (constituite din conglomerate, șisturi argiloase și gresii atribuite cretacicului superior) chei cu pereți abrubți (la bază cărora se află depozite de grohotișuri) acoperiți cu vegetație alcătuită din plante calcifile și xerofile. Flora arboricolă este alcătuită în cea mai mare parte din specii de fag ("Fagus sylvatica"), în asociere
Cheile Caprei () [Corola-website/Science/325563_a_326892]
-
Legea Nr.5 din 6 martie 2000", privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 2 ha. Aria protejată reprezintă o zonă de chei formată din două abrupturi calcaroase atribuite jurasicului, cu pereți verticali tăiați de apele cursului mijlociu al Văii Mogoșului. La nivelul albiei râului, sunt formate mai multe [[marmită|marmite]], unde, în perioada secetoasă băltește apa, de unde și denumirea rezervației de "Cheile de la Piatra Bălții". Vegetația zonei este
Cheile Piatra Bălții () [Corola-website/Science/325570_a_326899]
-
au fost atât de aprinse, încât Frankenheimer a declarat după aceea: "nu-mi place Val Kilmer, nu-mi place etica muncii sale și nu vreau să mai lucrez niciodată cu el". Din acest motiv, presa a citat două expresii celebre atribuite lui Frankenheimer cu referire la Val Kilmer. Prima a fost: "Sunt două lucruri pe care nu le voi face niciodată în viața mea. Primul este că nu voi urca niciodată pe Everest. Al doilea este că nu voi mai lucra
Insula doctorului Moreau (film din 1996) () [Corola-website/Science/325619_a_326948]
-
Niciuna dintre lucrările sale nu a câștigat, deși juriului pare să-i fi plăcut „Metzengerstein” suficient pentru a o publica câteva luni mai târziu, în ediția din 14 ianuarie 1832 a revistei sus-menționate. Ea a fost publicată fără a avea atribuit numele lui Poe, dar este recunoscută ca fiind prima povestire publicată de Poe. Probabil că Poe nu a fost plătit pentru publicarea ei inițială. Subtitlul „A Tale in Imitation of the German” a fost adăugat atunci când povestirea a fost republicată
Metzengerstein () [Corola-website/Science/325678_a_327007]
-
Remus, sortiți dispariției de către unchiul lor, Amulius, sunt salvați de o lupoaică ce îi alăptează. Din acest motiv, "Lupa" devine un animal sacru, aflat în suita zeului războiului, Marte. Plaut introduce expresia "Homo homini lupus (est)" pentru a sublinia cruditatea atribuită lupului. Într-o perioadă mai timpurie a mitologiei grecești, când se făceau și sacrificii umane, în vechea Arcadie exista un altar unde aveau loc astfel de ritualuri, situat pe un munte care a fost denumit "Lykaion" ("Muntele Lupului"). Lykaon, fiul
Lupul în folclor și mitologie () [Corola-website/Science/325768_a_327097]
-
a fost publicată pentru prima dată în 1838. Povestirea se referă la un narator nenumit și la soția sa , o femeie frumoasă și inteligentă cu părul de culoarea penei corbului. Ea se îmbolnăvește, compune poezia „Viermele biruitor” și rostește citate atribuite lui Joseph Glanvill (care sugerează că viața este durabilă doar printr-o voință puternică) cu puțin timp înainte de a muri. După moartea ei, naratorul se recăsătorește cu Lady Rowena, care se îmbolnăvește curând și moare. Înnebunit de durere, el rămâne
Ligeia () [Corola-website/Science/325782_a_327111]
-
dintre ele, apărut în 2006, fiind o colaborare neobișnuită) și patru antologii. Printre pseudonimele cunoscute ale lui Heinlein se numără Anson MacDonald (de 7 ori), Lyle Monroe (7), John Riverside (1), Caleb Saunders (1) și Simon York (1). Toate operele atribuite inițial lui MacDonald, Saunders, Riverside și York, precum și multe dintre operele atribuite inițial lui Lyle Monroe au fost ulterior cuprinse în diferite culegeri ale lui Heinlein și atribuite lui. Toate operele atribuite inițial lui Anson MacDonald, Caleb Saunders, John Riverside
Bibliografia lui Robert A. Heinlein () [Corola-website/Science/325033_a_326362]
-
Printre pseudonimele cunoscute ale lui Heinlein se numără Anson MacDonald (de 7 ori), Lyle Monroe (7), John Riverside (1), Caleb Saunders (1) și Simon York (1). Toate operele atribuite inițial lui MacDonald, Saunders, Riverside și York, precum și multe dintre operele atribuite inițial lui Lyle Monroe au fost ulterior cuprinse în diferite culegeri ale lui Heinlein și atribuite lui. Toate operele atribuite inițial lui Anson MacDonald, Caleb Saunders, John Riverside și Simon York, precum și multe dintre operele atribuite lui Lyle Monroe au
Bibliografia lui Robert A. Heinlein () [Corola-website/Science/325033_a_326362]
-
John Riverside (1), Caleb Saunders (1) și Simon York (1). Toate operele atribuite inițial lui MacDonald, Saunders, Riverside și York, precum și multe dintre operele atribuite inițial lui Lyle Monroe au fost ulterior cuprinse în diferite culegeri ale lui Heinlein și atribuite lui. Toate operele atribuite inițial lui Anson MacDonald, Caleb Saunders, John Riverside și Simon York, precum și multe dintre operele atribuite lui Lyle Monroe au fost republicate ulterior în diferite antologii ale lui Heinlein, fiind atribuite lui. La insistențele lui, trei
Bibliografia lui Robert A. Heinlein () [Corola-website/Science/325033_a_326362]
-
Saunders (1) și Simon York (1). Toate operele atribuite inițial lui MacDonald, Saunders, Riverside și York, precum și multe dintre operele atribuite inițial lui Lyle Monroe au fost ulterior cuprinse în diferite culegeri ale lui Heinlein și atribuite lui. Toate operele atribuite inițial lui Anson MacDonald, Caleb Saunders, John Riverside și Simon York, precum și multe dintre operele atribuite lui Lyle Monroe au fost republicate ulterior în diferite antologii ale lui Heinlein, fiind atribuite lui. La insistențele lui, trei dintre povestirile lui Lyle
Bibliografia lui Robert A. Heinlein () [Corola-website/Science/325033_a_326362]
-
precum și multe dintre operele atribuite inițial lui Lyle Monroe au fost ulterior cuprinse în diferite culegeri ale lui Heinlein și atribuite lui. Toate operele atribuite inițial lui Anson MacDonald, Caleb Saunders, John Riverside și Simon York, precum și multe dintre operele atribuite lui Lyle Monroe au fost republicate ulterior în diferite antologii ale lui Heinlein, fiind atribuite lui. La insistențele lui, trei dintre povestirile lui Lyle Monroe (marcate cu '§') nu au fost niciodată publicate în antologiile lui Heinelin pe perioada vieții lui
Bibliografia lui Robert A. Heinlein () [Corola-website/Science/325033_a_326362]
-
pe Muntele Moria, care este identic cu Muntele Templului. Când a fost împărțită Țara Canaanului între triburile israelite, Ierusalimul, inclusiv Muntele Moria, era o cetate rămasă neanexată de evrei și se afla în posesia ievuseilor. El se învecina cu teritoriul atribuit tribului Iuda (Yehuda) și cu cel al tribului Beniamin (Binyamin). Ierusalimul însuși se numea Yevus. În acea vreme locul nu este amintit aproape de loc în Biblie. Până în prezent s-a găsit pe Muntele Templului doar un singur vestigiu arheologic din
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
17 Al Isra: În rândurile învățaților musulmani s-a cristalizat devreme opinia că moscheea îndepărtată era pe locul pe Muntele Templului unde Omar Ibn Al Khattab a construit o moschee de lemn, cunoscută sub numele de "Masdjid Ilia" În tradiția atribuită lui Ibn Hisham, citată în „As-Sira an-Nabwiyia” (Istoria vieții profetului) stă scris: Atunci a fost purtat Profetul, Pacea și rugăciunea fie asupra sa, de la Moscheea sfântă la Moscheea îndepărtată, care este Bet al Muqades de la Ilia. Cercetatorii islamului presupun că
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
Potrivit cronicii contemporane atribuite lui Fredegar, bătălia de la Wogastisburg s-a disputat între slavii ("Sclav, cognomento Winidi") comandați de Samo și francii conduși de regele Dagobert I în 631. Armatele france se aflau în plic proces de avansare în regiunea ocupată de către uniunea tribală
Bătălia de la Wogastisburg () [Corola-website/Science/325065_a_326394]
-
înregistrat unele succcese, însă principala forță de luptă a francilor a suferit o gravă înfrângere într-o bătălie desfășurată vreme de trei zile în apropiere de Wogastisburg. Poziția bătăliei nu poate fi localizată cu certitudine, dat fiind că sursa, cronica atribuită lui Fredegar, nu oferă nicio precizare geografică. Astfel, mai multe locuri revendică legături cu locul de desfășurare a bătăliei (de obicei, în baza paralelelor lingvistice și unor săpături arheologice nu tocmai convingătoare), precum colina Rubín din apropiere de Podbořany (în
Bătălia de la Wogastisburg () [Corola-website/Science/325065_a_326394]
-
și a fugit din țară cu banii pe care i-a strâns la repezeală. Beddoes luase amenințarea lui Hudson ca un fapt împlinit și îi trimisese acel mesaj lui Trevor. Expresia "armă fumegândă" însemnând o vină de netăgăduit este adesea atribuită acestei povestiri. Un pasaj din text se referă la o crimă săvârșită de către un impostor care se dădea drept capelan la bordul navei-închisoare "Gloria Scott": "Am dat buzna în cabina căpitanului... el zăcea acolo... în timp ce capelanul stătea cu un
Vasul „Gloria Scott” () [Corola-website/Science/325073_a_326402]
-
cruța viața, va avea un nume mare în rândul naturaliștilor Europei.” Darwin și-a amintit apoi că s-a „cățărat pe munți... și a făcut stâncile vulcanice să răsune sub ciocanul meu de geolog!.” A fost de acord cu vorba atribuită băștinașilor din Sf. Elena că „știm că trăim pe o stâncă, dar sărmanii din Ascension trăiesc pe un tăciune”, și a remarcat grija pentru a susține „case, grădini și câmpuri aflate lângă vârful muntelui central”. (în anii 1840, Darwin a
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
continuă să fie o perioadă în care se înregistrează treceri succesive a unei părți a comunității din Vima Mare de la Biserica Ortodoxă la Biserica Greco-Catolică și invers, pentru ca în anul 1807 o parte a comunității să accepte uniația, fiindu-i atribuită biserica cu hramul ”Sfânta Maria”, cunoscută de localnici sub apelativul ”"biserica de jos"”. După mutarea bisericii în Măleni, aceasta a fost sființită cu hramul ”Sfântul Gheorghe”, starea bisericii în anul 1947 fiind considerată bună. În anul 2011 biserica a fost
Biserica de lemn din Măleni () [Corola-website/Science/324646_a_325975]
-
(1976) (titlu original "Star Wars: From the Adventures of Luke Skywalker") este titlul unui roman science fiction atribuit lui George Lucas, dar scris în realitate de Alan Dean Foster. Cartea, care are la bază scenariul original al lui Lucas pentru , a apărut sub mai multe titluri: "Star Wars: From the Adventures of Luke Skywalker", "Star Wars" și, mai
Războiul stelelor: Din aventurile lui Luke Skywalker () [Corola-website/Science/324716_a_326045]