11,729 matches
-
lungul ultimilor 20 de ani au modificat profund natura statului francez și legăturile acestuia cu celelalte niveluri de guvernare. 2. Aceste transformări produse în Franța reflectă schimbările majore din guvernarea teritorială menționate în capitolul introductiv al acestei cărți, toate țările dezvoltate confruntându-se cu schimbări similare. 3. Franța a răspuns acestor schimbări într-un mod specific francez, datorită propriilor tradiții statale ale acesteia și al rolului elitelor administrative formate de instituții precum École Nationale d'Administration și Polytechnique. Transformarea statului francez
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
lumea a treia corupția derivă dintr-un amestec de tradiții legate de forme de reciprocitate, de hotărâri arhaice de dependență și supunere, de o economie mizerabilă și de absența unei deontologii administrative adevărate și proprii, e evident că în țările dezvoltate, corupția, „pe lângă practica favoritismelor reciproce și a altor avantaje nemărturisite, tinde, mai înainte de toate, să confere o formă legală abuzurilor sale, să le facă de nedeslușit, ba, încă și mai grav, prin intermediul unor vaste pârghii ale jocului finanțelor, se supune
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
aceste aspecte constituie cadru de obiectivare a analizei celorlalte, iar procesul permanent de descompunere/recompunere a limbajului-obiect, în vederea explicitării funcționalității discursive, asigură o perspectivă complexă asupra domeniului de cercetare. 2.2. Sintaxa limbajului politic Apreciată drept una dintre cele mai dezvoltate ramuri ale semioticii, analiza sintactică vizează studiul relațiilor dintre semne și relevarea structurii logico-gramaticale. Heinrich F. Plett afirmă că, din punct de vedere sintactic, textul este format dintr-o înșiruire ordonată de semne lingvistice, guvernată de o serie de reguli
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Teodorescu (1870). Ilustrând poziția liberal-radicală, Românul este considerat de Nicolae Iorga drept "cea mai statornică dintre publicațiile românești", "o foaie variată, de o informație solidă, plină de răspundere", care poate fi așezată "alături cu publicațiile analoge din țările mai puțin dezvoltate măcar ale Apusului"488. În articolul-program al publicației, C.A. Rosetti dezvăluie obiectivele editoriale ale gazetei: "Ceea ce voirăm cu dinadinsul și vom cere cu stăruință este ca Rumânii să se lumineze, să cunoască ce sunt și care este însărcinarea care
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
prin accentele satirice și critice la adresa vieții politice românești. Ca și celelalte publicații ale vremii, Pressa înglobează, pe lângă articolele politice, materiale literare vizând cultivarea gustului artistic al cititorilor. Particularități ale limbajului politic cultivat de presa secolului al XIX-lea Publicistica dezvoltată la începutul secolului al XIX-lea poartă încă aluviunile epocii anterioare, dar schimbările încep să apară, sub impactul influenței modelelor jurnalistice europene. Asistăm acum la o primenire a lexicului politic, prin împrumuturi masive din limbile latină, franceză și italiană. Constituirea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
activități desfășurate în școală și comunitate; activitatea de medierea conflictelor presupune proiecte ale școlii care să implice profesori de diferite discipline în activități elaborate și implementate printr-un efort interdisciplinar; abilitățile și atitudinile unui bun mediator pot fi formate, întreținute, dezvoltate numai prin activități la care contribuie toate cadrele didactice ale școlii, și care îi implică pe elevi în propria lor formare și dezvoltare. Pornind de la aceste principii, proiectul și-a asumat ca sarcini: • pilotarea unor activități de medierea conflictelor în cadrul
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
cu o informație variată, referitoare la specificul locurilor vizitate. Prozele de factură autobiografică adunate sub titlul În Alma Mater și în viață (1990), cu personaje reale, ce apar uneori sub nume confecționate strident (de pildă, Stazah e Zaharia Stancu, „omul multilateral dezvoltat”), sunt de un interes mult mai redus. V. este și autorul unor studii de istorie, teorie și stilistică a presei: Mesajul militant al presei române (1979), O istorie a presei românești (2000), Stilistica presei. Introducere în receptarea discursului mediatic (2003
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290585_a_291914]
-
transpirația, dar Împiedică pătrunderea dioxidului de carbon. Stomatele deschise asigură intrarea dioxidului de carbon, dar favorizează și transpirația. Formarea unei plante de talie mare necesită suficientă apă pentru fotosinteză și Împotriva supraîncălzirii plantei. Deci, este necesar un sistem radicular bine dezvoltat (pentru absorbție) și un țesut lemnos bine dezvoltat (pentru conducere). De aceea briofitele (fără rădăcină și fără lemn), ca și psilofitele (fără rădăcini și fără frunze) au rămas de talie mică. Restrângerea schimburilor de gaze Îndeosebi la stomate și dezvoltarea
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
deschise asigură intrarea dioxidului de carbon, dar favorizează și transpirația. Formarea unei plante de talie mare necesită suficientă apă pentru fotosinteză și Împotriva supraîncălzirii plantei. Deci, este necesar un sistem radicular bine dezvoltat (pentru absorbție) și un țesut lemnos bine dezvoltat (pentru conducere). De aceea briofitele (fără rădăcină și fără lemn), ca și psilofitele (fără rădăcini și fără frunze) au rămas de talie mică. Restrângerea schimburilor de gaze Îndeosebi la stomate și dezvoltarea organelor subterane necesită aport de oxigen, presupune existența
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
ș.a.; - frunze păroase (cu peri morți, plini cu aer, albicioși); de exemplu, specii de Verbascum, Stachys ș.a.; - stomate adăpostite În șanțurile (la graminee) sau În criptele (la Nerium) frunzelor, uneori afundate În mezofil (la Agave, Aloe, Pinus); - țesuturi mecanice bine dezvoltate, mai ales sclerenchimul (ca la graminee); - țesuturi conducătoare bine dezvoltate, mai ales xilemul; - mezofil compact, fie diferențiat În țesut palisadic (pluristratificat sau unistratificat, dar cu celule Înalte) și țesut lacunos, fie În totalitate de tip palisadic; - aerenchim slab dezvoltat (spații
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
de exemplu, specii de Verbascum, Stachys ș.a.; - stomate adăpostite În șanțurile (la graminee) sau În criptele (la Nerium) frunzelor, uneori afundate În mezofil (la Agave, Aloe, Pinus); - țesuturi mecanice bine dezvoltate, mai ales sclerenchimul (ca la graminee); - țesuturi conducătoare bine dezvoltate, mai ales xilemul; - mezofil compact, fie diferențiat În țesut palisadic (pluristratificat sau unistratificat, dar cu celule Înalte) și țesut lacunos, fie În totalitate de tip palisadic; - aerenchim slab dezvoltat (spații aerifere foarte mici Între celule); - presiune osmotică mare a sucului
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
bine dezvoltate, mai ales sclerenchimul (ca la graminee); - țesuturi conducătoare bine dezvoltate, mai ales xilemul; - mezofil compact, fie diferențiat În țesut palisadic (pluristratificat sau unistratificat, dar cu celule Înalte) și țesut lacunos, fie În totalitate de tip palisadic; - aerenchim slab dezvoltat (spații aerifere foarte mici Între celule); - presiune osmotică mare a sucului vacuolar. Xerofitele se clasifică În malacofite și sclerofite. Malacofitele (plante grase, crase) au rădăcini superficiale, frunze cărnoase, uneori cilindrice sau transformate În spini (la Cactaceae), mezofil omogen, de tip
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
feței inferioare (la Nerium); toate sclerofitele au cuticulă groasă și metabolism de tip special: țin stomatele deschise ziua, deci transpirația este intensă (plantele apărându-se Împotriva supraîncălzirii), dar pierderea apei este compensată datorită sistemului radicular și țesutului lemnos foarte bine dezvoltate. În categoria sclerofitelor intră plantele mediteraneene, arenarii (de nisip), dar și cele de pustiu, de stepă aridă. La Închiderea stomatelor, transpirația este cuticulară, de intensitate mică. Deci cuticula, ceara, Învelișul de peri intervin numai atunci când stomatele sunt Închise, rămânând transpirația
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
predominant vegetativă. Plantele, de talie mică, târâtoare, perene, sunt mai cu seamă arbuști. Ca exemplu, menționăm specii de Vaccinium, Rhododendron, Andromeda, Empetrum, Dryas, Juniperus ș.a. 2. Plantele alpine și subalpine au tulpină aeriană scurtă, târâtoare și partea subterană foarte bine dezvoltată; frunzele sunt mici, cu Înveliș păros, epidermă groasă, cutinizată și țesut palisadic gros, cu celule Înalte; florile sunt mari, viu colorate; predomină Înmulțirea vegetativă. Lumina. În funcție de acest factor se deosebesc două categorii de plante: heliofite (cu trăsături de xerofitism) și
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
din vechiul ritm al societăților preindustriale; tocmai de aceea Debord îl numește "timp pseudociclic", un timp "al consumului supraviețuirii economice moderne, supraviețuire sporită, în care viața cotidiană rămâne privată de decizie și supusă, nu ordinii naturale ca odinioară, ci pseudonaturii dezvoltate în munca alienată"368. Baudrillard preferă să-l numească "mecanism funcțional", din cauza lipsei momentelor naturale semnificative care să se succeadă într-un ritm ciclic. Acest timp transformat de către industrie este investit cu pseudovalori și este la rândul său o marfă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a făcut înainte corp comun. Relația dintre primele sale lucrări și teoriile Școlii de la Frankfurt a fost, de asemenea, intens discutată. Kellner, de pildă, consideră că analizele gânditorului francez sunt mai pesimiste decât cele ale reprezentanților Școlii, însă teoria consumului dezvoltată de Baudrillard este "mai activă", în sensul în care consumul reprezintă o manipulare activă a semnelor, spre deosebire de teoria consumului portretizată de Școala de la Frankfurt, care este văzut sub semnul unui mod pasiv al integrării sociale. Cu toate acestea, Kellner subliniază
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
geniu malițios", rău (malin génie) este lecturată așadar în subtext ca o trimitere voluntară la Descartes și la asocierea cu filosofia sa. Anthony King consideră astfel teoria hiperrealului ca fiind "blocată" într-un cadru demodat, care nu aplică și direcțiile dezvoltate, de pildă, de cotitura lingvistică; astfel, hiperrealul s-ar fundamenta pe un concept de cultură în care cunoașterea se obține prin referirea la o realitate externă, în locul unui concept de cultură autoreferențial, care se raportează la propriile sale discursuri decât
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de penser", Le Nouvel Observateur, 25 septembrie 1997, p. 121). Sokal și Bricmont resping această justificare, argumentând că nu toți gânditorii francezi optează pentru stil în defavoarea clarității, la fel cum postmodernismul nu este doar un fenomen francez, ci se regăsește dezvoltat și în America, de exemplu, astfel încât justificarea pe baza unor trăsături specifice culturii franceze li se pare de neacceptat. 335 Chris Rojek, Bryan S. Turner (eds.), Forget Baudrillard?, p. XVI. 336 Richard J. Lane, Jean Baudrillard, Routledge, London and New York
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
prima politică nucleară americană ce încadrează logica escaladării conflictului susținând că în eventualitatea oricărei agresiuni, Statelor Unite răspund pe măsura respectivei agresiuni și în aceeași proporție. Deosebirea fundamentală față de doctrina represaliilor masive este că aceasta are și o dimensiune convențională foarte dezvoltată. În plus, este pentru prima dată când se face diferența dintre cele două tipuri fundamentale de atacuri nucleare: a. atacul strategic vizează distrugerea unor obiective strategice, de importanță primară; ea se referă în principal la lovirea strategică nucleară, cu un
RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1529]
-
rămâne suficientă capacitate de ripostă (mai ales datorită SLBM urilor) pentru un răspuns devastator. Acest lucru face ca pentru prima putere daunele posibile să fie inacceptabile, deoarece fiecare dintre statele înarmate cu arme nucleare (într-o triadă nucleară completă și dezvoltată) are atât capacitatea de a distruge complet celălalt stat, cât și capacitatea celei de-a doua lovituri. Această doctrină a conferit o stabilitate însemnată sistemului bipolar din perioada Războiului Rece, stabilitate care a început să se zdruncine la începutul anilor
RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1529]
-
pacient cele 2000-3000 de imagini achiziționate (matrice 512 x 512) necesită 500-750 Mb pentru stocare, iar compresat 200 Mb96 doi parametriifiind deosebit de importanți: calitatea imaginii și durata de conservare. Compresia JPEG (Joint Photographic Experts Group) este o modalitatea de arhivare dezvoltată pentru a satisface cerințele transferurilor de date multimedia cu ajustarea compresiei în funcție de cerințele utilizatorului, permițând reduceri imperceptibile pentru ochiul uman ale cantității de informație și constituindu-se în cea mai bună modalitate de compresie a imaginii din punct de vedere
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
care generează diferențe de 10-100 ori între stressul de forfecare maxim în cazul fluxului stabil și cel pulsatil la același număr Reynolds (Lutz și colab. 1983); 6. lungimea de intrare a undei pulsatile. Cum aminteam mai sus, un flux complet dezvoltat nu poate fi întâlnit în sistemul arterial uman (McDonald, 1990); 7. pulsatilitatea (în special frecvența ei) (parametrul Womersley). Observațiile CFD trebuiesc comparate cu datele experimentale. Utilizând metoda trasorului laser monocromic într-un model simplificat de plexiglas al bifurcației aorto-iliace Mahinpey
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
urm.). La început Ovidiu trebuie să fi avut intenția ca pornind de la origini răspândite peste tot să ajungă încetul cu încetul, urmărind marile etape ale istoriei poporului roman și evenimentele casei Fabia, până la epoca contemporană. Pe lângă diversele legende schițate, amintite, dezvoltate, legate de originea casei Fabia, pe care le-am trecut în revistă, Sulmonezul ne prezintă și alte pasaje importante pentru reprezentanții stirpei Fabia. Vrem să mai scoatem în evidență două elemente, după părerea noastră, foarte semnificative: primul îl constituie etimologia
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
În XX de părți. Ultima, avînd un caracter general meditativ, repetă din nevoia de simetrie pe prima. Poemul este terminat, rotund, lucru rar la Heliade care de regulă nu-și duce pînă capăt marile proiecte. Visul este, apoi, o alegorie dezvoltată, cu numeroase referințe biografice și comentarii morale, un discurs cu mai multe nivele. Tema erosului, tema paternității, tema vieții care trece, tema geniilor protectoare ale spiritului (scraful și heruvul), tema morală, tema creației sînt tratate cu destulă coerență Într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dinafară, propriu oricărui poet. SÎnt texte cu multe aluzii, dar fără subtexte. Puține nuanțe scapă rațiunii ordonatoare. Poemul trăiește la suprafața lui, mesajul este manifest, figura unui discurs se constituie de obicei dintr-o juxtapunere de judecăți morale (simple sau dezvoltate): „să stăpînim durerea care pe om supune”, „Eu nu Îți cer În parte nimica pentru mine”, „Politica adîncă stă În fanfaronadă” etc. Mitologia nouă, verbele „cu mișcări corporale”, de care vorbește G. Călinescu, nu pot fi determinate, În fond, decît
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]