14,928 matches
-
fi Proclus, s-au angajat în reinterpretări inventive ale dialogului Timaios, încercând să demonstreze că în ciuda aparentelor, Platon a fost și el un eternalist. Răspunzând acestor lecturi neo-platoniste, filozoful Ioan Filopon din secolul al VI-lea a reafirmat creaționismul că doctrina autentică lui Platon (Proclus, 2001; Philoponus, 2005). Tradiția iudeo-creștină a oferit, de asemenea, eternalismului o rezistență considerabilă și de durată. Încercarea de a potrivi relatarea biblică a creației în cadrele intelectuale ale filosofiei antice și istoriografiei a devenit o preocupare
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
antice și istoriografiei a devenit o preocupare majoră în scrierile lui Philon din Alexandria, Origene, Eusebiu și Sf. Augustin care a atacat direct eternalismul filosofic în Cetatea lui Dumnezeu, dezvoltând ceea ce avea să devină setul de argumente creștine standard împotriva doctrinei 7. Augustin a fost urmat de Boethius și mai târziu de către John Scotus Eriugena, iar creaționismul a rămas un punct cardinal al doctrinei creștine, cum de altfel încă mai este (Dales, 1990, pp. 3-26). În Evul Mediu târziu, noțiunea de
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
eternalismul filosofic în Cetatea lui Dumnezeu, dezvoltând ceea ce avea să devină setul de argumente creștine standard împotriva doctrinei 7. Augustin a fost urmat de Boethius și mai târziu de către John Scotus Eriugena, iar creaționismul a rămas un punct cardinal al doctrinei creștine, cum de altfel încă mai este (Dales, 1990, pp. 3-26). În Evul Mediu târziu, noțiunea de eternitate a lumii a devenit din nou controversată. Studii istorice moderne, prin lucrări care au început cu Ernest Renan și au continuat prin
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
în care argumentele eternaliste erau discutate de Averroes, Avicenna și Maimonide; modul în care acestora li s-a dat o nouă importantă în Occidentul latin odată cu Sentințele lui Peter Lombard; modul în care creațio ex nihilo a fost confirmată că doctrina a Bisericii în cadrul celui de-al Patrulea Conciliu Lateran din 1215; modul în care învățătură eternalisă fost reînviata la Universitatea din Paris de Siger din Brabant, Boethius din Dacia și John de Jandun; modul în care St. Thomas Aquino a
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Thomas Aquino a fost implicat în controversă; și modul în care aceasta învățătură a dus la condamnarea că eretice de către Episcopul Étienne Tempier de Paris în 1270 și 12778 a doua convingeri celebre eternaliste și a unei serii de alte doctrine aristotelice. Toți acești filosofi naturaliști, în conformitate cu ceea ce accentuase Averroes, au tratat eternalismul cu argumente ținând de imposibilitatea de a crea substanță ex nihilo. Astfel, în Sentințele lui Peter Lombard eternalismul apare doar ca o chestiune privitoare la imposibilitatea de a
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
în universitățile italiene lipsa ockhamiștilor, altfel numeroși în universitățile din nordul Europei, sporea atracția și prestigiul averroiștilor. În universitățile italiene filozofii aristotelici-averroiști predau și scriau în conformitate cu normele profesionale care ofereau o mare marja de manevră atunci când venea vorba de o doctrină cum era eternalismul. Predarea de acest gen a fost permisă atâta timp cât profesorul le clarifica studenților săi faptul că el discuta o problemă de specialitate inerentă filosofiei naturaliste aristotelice și atâta timp cât profesorul afirmă că învățăturile sale nu aveau implicații mai largi
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
era eternalismul. Predarea de acest gen a fost permisă atâta timp cât profesorul le clarifica studenților săi faptul că el discuta o problemă de specialitate inerentă filosofiei naturaliste aristotelice și atâta timp cât profesorul afirmă că învățăturile sale nu aveau implicații mai largi cu privire la doctrina Bisericii. A fost probabil inevitabil că predarea în continuare a ideilor cunoscute a fi eretice să fi generat entuziasm și să fi avut o influență mai mare în rândul elitelor educate de la aceste universități (Grendler, 2002, 284ff ) . Dovezi ale influenței
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
de artiștii florentini care au descoperit perspectiva liniară. Asemena unui mare număr de filosofi naturaliști, Pelacani a predat eternitatea lumii. În 1396 el a fost cercetat de către Curtea Episcopului din Pavia sub acuzația că prelegerile sale despre eternalism erau contrare doctrinei Bisericii. Conform acestei relatări, Pelacani trata eternalismul nu doar ca o chestiune de conservare a materiei abordare răspândită în Evul Mediu ci mai degrabă că o doctrină cu implicații asupra cunoașterii istorice și adevărului biblic. Printre punctele atinse în timpul interogatoriului
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Curtea Episcopului din Pavia sub acuzația că prelegerile sale despre eternalism erau contrare doctrinei Bisericii. Conform acestei relatări, Pelacani trata eternalismul nu doar ca o chestiune de conservare a materiei abordare răspândită în Evul Mediu ci mai degrabă că o doctrină cu implicații asupra cunoașterii istorice și adevărului biblic. Printre punctele atinse în timpul interogatoriului din Pavia a fost acuzația că Pelacani a declarat povestea lui Noe cu aducerea animalelor pe Arca a fi o "poveste greu de crezut" atâta timp cât "Niciun om
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
dar de fapt întruchipat în realitatea empirica". Perspectiva liniară ... infinitate. Criticism istoric ... eternitate? Dovadă că eternalismului filosofic i-ar putea fi "conferit" un rol în revoluția renascentista a gândirii istorice nu va fi probabil găsită vreodată. Eternalismul a fost o doctrină eretica care trebuie tratată cu prudență, în special atunci când intră în conflict cu istoria biblică. Filosofia naturalista și istoria au fost concepute că discipline distincte în cazul în care istoria poate fi încă numită "disciplină" în secolul al XV-lea
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
destul de diferite de cea creștină și au devenit mai bine cunoscute ca urmare a recuperării lor de către Diogene Laertius și Lucretius ( Brown, 2010; Greenblatt, 2011). Cu toate acestea, nici una nu a deținut statutul de eternalism aristotelic greu de conciliat cu doctrina creștină mai radicală. Ideea eternalismului a făcut mai ușoră avansarea de către scriitori a alternativelor creștin-epicuriene și creștin-stoice (împreună cu aceea creștin-platonistă). Problemă creării lumii a devenit centrul gândirii filosofilor umaniști Gemistus Pletho, George din Trebizonda, Cardinalul Bessarion, Marsilio Ficino și Pico
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
putea fi eternă și necreată, dar nu există nici un indiciu că el ar fi fost un eternalist. Într-o scrisoare a lui Bruni din perioada să platonista de început către Ioan al XXIII-lea, acesta îl laudă pe atenian pentru doctrinele avansate, inclusiv "crearea lumii de către singurul Dumnezeu adevărat", care erau "conforme credinței noastre" (Hankins, 1994, p. 54 ). Este interesant de observat că spre deosebire de istoricii români cunoscuți în Occidentul medieval, Bruni a fost primul occidental după mai multe secole care i-
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Histories", PhD diss., Harvard University, 2009. Smail, Daniel Lord, On Deep History and the Brain, University of California Press, Berkeley, 2008. Sorabji, Richard, Time, Creation and the Continuum, Cornell University Press, Ithaca, 1983. Steenberghen, Fernand van, Leș oeuvres et la doctrine de Siger de Brabant, Académie royale de Belgique, Bruxelles, 1938. Sterling, G.E., "Creațio temporalis, aeterna, vel continuă? An Analysis of the Thought of Philo of Alexandria", în Studia Philonica Annual, 4, 1992, pp. 15-41. Tanner, Norman P. (ed.), Decrees of
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
parazitare și susțin o acțiune concentrică". El nu se sfiește a se rosti răspicat în cazul discreditării lui Eminescu. "Personalitatea lui scrie Octavian Goga are însă și o specială semnificație pentru noi. Din scrisul lui s-a închegat mai întâi doctrina naționalismului organic, care a îndrumat întreagă ideologia vremii, și al cărei rezultat e România de astăzi". Iată de ce "personalitatea lui Eminescu e centrul de greutate al ideologiei naționale care ne ține în picioare. Toți, deci, care sunt dușmanii născuți sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
care a urmărit gazetarul Eminescu Chestiunea dunăreană, dar și conjunctura politică a proclamării regatului. Contribuția lui Eminescu în materie de politică externă este, de netăgăduit, majoră: "concepția sa se poate schematiza pe baza identificării și ordonării ideilor prin raportare la doctrina existentă în epocă, la demersurile și obiectivele majore pe care România le-a înfăptuit. Locul important pe care îl ocupă politica externă în publicistica sa se justifică prin faptul că la cele două cotidiene la care a lucrat a îndeplinit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
o contextualizare a publicisticii eminesciene, așa încât să se poată lesne defini originalitatea ei de netăgăduit, de altfel. Poetul este văzut și receptat ca un "reprezentant al generației postpașoptiste" el inaugurând în presa acelui moment "critica socială radicală", devenind astfel "fondatorul doctrinei naționale", "într-un veac prin excelență al națiunilor" și realizând "pentru prima dată un corpus coerent de principii naționale". O rapidă ochire face Daniel Ciurel în etapele de receptare critică a publicisticii eminesciene, de la Ibrăileanu, care face o primă periodizare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
nemaipomenit în istoria țărei noastre, ca o societate compusă din oameni de diferite colori politice și straturi sociale, din diferite ramuri ale neamului nostru: români, transilvăneni, bucovineni, basarabeni, macedoneni, în sfârșit, din atâtea elemente disparate și eterogene, din oameni cu doctrine religioase și științifice opuse: atei, teiști, creștini, panteiști, spiritualiști, materialiști etc., ca toți aceștia, zic, să ție casă bună împreună atâta amar de ani, fără ca între dânșii să se fi ivit cel mai mic conflict. Dar tocmai diversitatea aceasta de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
încă în larg. Ah! Cât de mult înțeleg acum pe bieții tineri ardeleni care, luați la oaste și duși în țări departate, mureau de dor de-acasă cântând doina din fluier. Ei, așa-i făcută inima omului! Nici o teorie, nici o doctrină nu o va schimba. Mare și neînvinsă trebuie să fie nevoia omului ac el să se hotărască a-și părăsi țara pentru totdeauna, dar, oricât de bine i-ar fi între străini, sunt sigur că de câte ori gândul i se întoarce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
1977), A Concise History of Pedagogy in Romania (1982), Școala și pedagogia în secolul XX (1988), precum și importante studii introductive la volumele unor teoreticieni ai educației (G. G. Antonescu, J. Fr. Herbart, O. Ghibu etc.). Ion Gh. Stanciu, Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX (c) 2006, Editura Institutul European, Iași INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17, cod 700198, C.P. 161 Email: euroedit@hotmail.com; editura ie@yahoo.com; office@euroinst.ro http://www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
European, Iași INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17, cod 700198, C.P. 161 Email: euroedit@hotmail.com; editura ie@yahoo.com; office@euroinst.ro http://www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României STANCIU, ION GH. Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX / Ion Gh. Stanciu; cuvânt înainte de Viorel Nicolescu. Ed. a 3a, rev. Iași: Institutul European, 2006 Bibliogr. ISBN (10) 973611-430-9 ; ISBN (13) 978-973-611-430-4 I. Nicolescu, Viorel (pref.) 371(498+100)"19" Pe copertă: David Teniers (cel Tînăr
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Pe copertă: David Teniers (cel Tînăr), Galeria Arhiducelui Leopold Potrivit Legii nr. 8/1996, a dreptului de autor, reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți fără acordul Editurii constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu aceasta. Printed in ROMANIA Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX ION GH. STANCIU ediția a III-a, revăzută Cuvînt înainte de Viorel Nicolescu INSTITUTUL EUROPEAN 2006 Virginiei, primul cititor și critic al acestor pagini CUPRINS Cuvînt înainte 9 Prefață 11 1. PRIMELE SEMNE ALE UNOR SCHIMBĂRI CE
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de învățămînt care continuau să se numească "școli noi". De data aceasta, activitatea lor nu era numai o reacție fată de practica școlii tradiționale reacție animată de o teorie pedagogică încă necristalizată ci una călăuzită tot mai mult de o doctrină, a cărei apariție a fost precedată și stimulată de mișcarea "școlilor noi" este vorba de educația nouă (2). 1.2. Mișcarea pentru educația estetică Școala tradițională, care se mîndrise cîndva cu locul pe care îl acorda științei și cultivării rațiunii
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
oricărei influențe filosofice. "Un experimentator" scrie unul dintre primii reprezentanți ai pedagogiei experimentale, J. J. van Biervliet "este cu totul independent față de teoriile care împart pe filosofi și, dacă prin educația ce a primit, este împins să admită o anumită doctrină, el o uită cînd se coboară în laborator pentru a observa faptele" (1, p. 27). Cei mai mulți dintre reprezentanții pedagogiei experimentale de la sfîrșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX considerau în mod eronat că pedagogia poate deveni științifică numai
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a oferit un argument în plus pentru a se demonstra, pe de o parte, ineficienta economiei capitaliste și, pe de altă parte, antinomia dintre structura social-economică agrară și caracterul capitalist al suprastructurii societății românești În această perioadă s-a conturat doctrina "stătului țărănist" întemeiat pe micile gospodării țărănești, cu posibilitatea organizării lor pe baze cooperatiste, și în care se păstra totuși marea industrie; se aprecia că într-un astfel de stat, burghezia nu-și mai putea menține supremația pe plan politic
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
un învățămînt laic. Statele înseși cele europene au trecut la preluarea unei părți însemnate din fabuloasa avere a Bisericii. În fața acestei situații, papa Leon al XIII-lea decretează, prin Epistola encyclica De Philosophia Scolastica Aeterni Patris (1879), filosofia tomistă ca doctrină oficială a catolicismului. De ce tocmai filosofia tomistă? Pentru locul pe care rațiunea îl ocupă în acest sistem filosofic. Pentru că, pe de o parte, în concepția lui Toma d'Aquino filosofia se sprijină pe rațiune și, pe de altă parte, aceeași
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]