12,502 matches
-
A. Golopenția, într-o perioadă istorică în care toată lumea se află sub o constantă amenințare din partea tuturor celorlalți. În ceea ce se întâmplă în momentul de față trebuie să vedem doar o nouă etapă - una foarte importantă e adevărat - dintr-o dramă istorică majoră; schimbarea impusă istoriei mondiale de către Occident prin intermediul desfășurării, al dezvoltării unei atitudini raționale, autonome, antitradiționale și active (Golopenția, 2002, 22). Această atitudine rațională, în fața căreia Golopenția nu încearcă să propună, ca alternativă, o viziune idilică a tradiției de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cunoscută romanță (De ziua nunții tale-ți scriu). În același an începe să se afirme și ca autor dramatic, colegii de liceu interpretându-i pe scena Teatrului Național din București „icoana istorică” în versuri Iliaș-Vodă, iar un an mai târziu, drama istorică în versuri Domnița Ruxandra, apărută tot acum și în volum (1907). Colaborează cu poezii și piese la „Viața românească”, „Luceafărul”, „Convorbiri critice”, „Junimea literară”, „Convorbiri literare”, „Flacăra”, „Epoca”, în 1912 este cooptat în conducerea revistei „Ilustrațiunea națională” (până în 1916
HERZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287432_a_288761]
-
istoriei genului, a mișcărilor moderne și practicând o critică teatrală profesionistă, responsabilă: prezintă autori, explică opere, comentează toate aspectele importante ale unui spectacol. Debutul propriu-zis în teatru are loc în 1909, când i se joacă la Teatrul Național din București drama Noaptea Învierii, iar consacrarea ca autor dramatic vine în 1913, când, pe aceeași scenă, este reprezentată comedia Păianjenul, cu un mare și îndelungat succes. Până în 1944 a fost una dintre cele mai jucate piese românești atât în București, cât și
HERZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287432_a_288761]
-
dar și cea mai nefastă, activitatea sa provocând atacuri furibunde în presa locală, boicotul actorilor, anchetarea sa de către justiție, acest scandal fiind una din cauzele desființării teatrului craiovean. Pornit la drum cu intenții „serioase” - poezii melancolice, piese istorice, proză tristă, drame, chiar cu accente tragice la început (Floare de nalbă, 1908, mult apreciată de M. Dragomirescu și de E. Lovinescu, Noaptea Învierii, 1909, Biruința, „Convorbiri literare”, 1911, Când ochii plâng. A fost odată, 1911, Sorana, 1916, în colaborare cu I.Al.
HERZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287432_a_288761]
-
mult apreciată de M. Dragomirescu și de E. Lovinescu, Noaptea Învierii, 1909, Biruința, „Convorbiri literare”, 1911, Când ochii plâng. A fost odată, 1911, Sorana, 1916, în colaborare cu I.Al. Brătescu-Voinești) -, H. a evoluat repede spre comedie (ultima încercare de dramă istorică în versuri, Aripi frânte, 1925, fiind nereușită) și spre farsă, mult mai conforme cu temperamentul și cu viziunea sa asupra teatrului („Scriu să mă amuz și să amuz pe alții”, declara el în 1935). Păianjenul a fost prima piesă
HERZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287432_a_288761]
-
De asemenea, ariile muzicale menționate în majoritatea romanelor produc un context dramatic față de care se ridică problema adaptării substanței narative. Toate aceste preocupări de rafinament intelectual manifestate de Sandu contribuie și ele la susținerea și acutizarea lucidității torturante a analizei, drama sufletească având posibilitatea transpunerii și în termenii personalizării (interiorizării) experiențelor culturale. Expresie a modernismului de concepție din perioada interbelică, exercitat cu o exactă conștiință a tehnicii narative asupra configurației și tematicii romanului românesc, opera lui H. se dovedește a fi
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
un „țăran original” sau „reîncarnarea spiritului lui Avram Iancu”? Artificiu greoi și neinspirat, intenționând să sugereze că spiritul pașoptist, imanent în conștiința românilor ardeleni, poate renaște în orice perioadă marcată de vicisitudini istorice. Reconstituire istorică, cu apel generos la documente, drama Avram Iancu (1995) are și o componentă lirică, dar lipsa de adâncime psihologică și un anume sentimentalism afectează grandoarea reală a câtorva scene. SCRIERI: Italia posibilă, Cluj-NAPOCA, 1977; Limbaj cotidian și rostire literară, Timișoara, 1977; Pământ-cosmos și retur (în colaborare
IANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287481_a_288810]
-
Nicolae Roșu, arhitectul Mihai Urzică (Așezările românești în cuprinsul lor urbanistic, Reînnoirea satelor românești prin specificul lor), Andrei Flor (Fenomenul istoric), Alexandru Constant (Saint Just), D.C. Amzăr (Un muzeu social), Ion Vevercă (Robie economică), Yvonne Rossignon (Mitologie occidentală), Haig Acterian (Dramă și înviere), Arșavir Acterian (O tragică aniversare. Alexandru I Karagheorghevici) ș.a. V.D.
IDEEA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287503_a_288832]
-
prezentate în complexitatea caracterului lor. Universul eroilor de ficțiune - de „ființelor intermediare” - a jucat un rol important în caracteriologie (Lăzărescu, 1994Ă. La greci, zeii și semizeii din legendele și poveștile lor aveau caractere puternice. Apar apoi eroii de epopee, de dramă și comedie, la fel și cei din istoriile ce începeau să se scrie. În Europa, literatura romanescă a impus multiple modele caracteriologice cu destine particulare, dintre care pot fi enumerați: Doamna Bovary, Julien Sorel, Oblomov, Ana Karenina, Nora, precum și eroii
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a două volume de versuri, Piatra cu lilieci (1931) și Cartea cu vise (1934). În 1939 era semnalată posibila apariție a unei noi cărți de poeme, Destin pecetluit. A mai publicat Siena, veche cetate a Fecioarei (1939) și Florile Paștilor (dramă în trei acte și un prolog). Dincolo de unele ecouri bacoviene, poezia lui I. se depărtează de paradigma inițială prin cultivarea unei confesiuni melancolice, amplificată artistic prin detalii simbolice pregnante. Gândul la o maladie apăsătoare reclamă, în poeziile sale, o permanentă
ILIESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287516_a_288845]
-
ce nu poate fi obținută cu mijloacele „literaturizante” ale prozei tradiționale, autorul încearcă aici sondarea unui sentiment, în genere, penibil: gelozia. Asemănătoare până la un punct, așa cum s-a remarcat, cu romanele lui Camil Petrescu și Anton Holban, această carte descrie drama morală a sculptorului Emil, care, pornind de la premise false în privința femeii iubite, suferă că acestea nu se confirmă. Într-o perpetuă stare de suspiciune, el își inventează argumente pentru a-și întreține gelozia, dar faptele, puține câte sunt, par a
DAMIAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286665_a_287994]
-
judeca spectacolul ca entitate. Pe V. Alecsandri îl prețuia pentru „frumusețea senina”, clasică a operei, pentru fantezie și lirism, însă nu fără temei a formulat într-o amplă cronică din „Românul” consacrată piesei Despot-Vodă rezerve cu privire la construcția și la unitatea dramei. De o teribilă opacitate suferă însă D. când devine el însuși autor dramatic. Țară și Mihnea-Vodă (1876), o „dramă națională”, alegoria Le Rêve de Dochia (1877), Ostenii noștri (1877) sau, în colaborare cu I.D. Malla, Hatmanul Dragan (1880), toate jucate
DAMÉ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286661_a_287990]
-
însă nu fără temei a formulat într-o amplă cronică din „Românul” consacrată piesei Despot-Vodă rezerve cu privire la construcția și la unitatea dramei. De o teribilă opacitate suferă însă D. când devine el însuși autor dramatic. Țară și Mihnea-Vodă (1876), o „dramă națională”, alegoria Le Rêve de Dochia (1877), Ostenii noștri (1877) sau, în colaborare cu I.D. Malla, Hatmanul Dragan (1880), toate jucate de Teatrul Național, imprimă subiectelor istorice o falsitate stridenta, un aer de opereta agravat de stilul declamator, umflat. Eminescu
DAMÉ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286661_a_287990]
-
cărțile străine era limitat, C. publică primul curs universitar de literatură engleză, Istoria literaturii engleze. Secolul al XIX-lea. Romanul și poezia. 1830-1900 (1967) și, în colaborare, o antologie, An Anthology of English Literature. Passages from Mediaeval and Renaissance Poetry. Drama and Prose (1972). Deși finalitatea Istoriei... este una didactică, autoarea păstrând permanent contactul cu tipul de discurs aulic, stilul său are certe calități eseistice. Se fac paralelisme, se urmărește circulația motivelor, tehnicilor și influențelor literare. Se găsește aici, in nuce
CARTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286131_a_287460]
-
Realismul critic, București, 1961; Istoria literaturii engleze. Secolul al XIX-lea. Romanul și poezia. 1830-1900, București 1967; Dicționar al literaturii engleze (în colaborare cu I. A. Preda), București, 1970; An Anthology of English Literature. Passages from Mediaeval and Renaissance Poetry. Drama and Prose (în colaborare cu Valeria Alcalay și Andreea Gheorghițoiu), București, 1972; Eseuri de literatură engleză și americană, Cluj, 1973. Traduceri: I. Slavici, Short Stories, București, 1955; Mihail Sebastian, A Nameless Star, București, 1967; P. Ispirescu, The Tales and Stories
CARTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286131_a_287460]
-
din Botoșani, „Timpul” din Cernăuți) ori colaborator la „Epoca”, „Gazeta Transilvaniei”, „Evenimentul”, „Universul literar”, „Politica” ș.a. În toate aceste periodice, a semnat uneori cu inițiale, prescurtări (Ceh.) ori numai Const. Cihan, numeroase articole sociale, culturale și literare, însemnări despre teatru, drame, proză scurtă, precum și romanul foileton Același drum. A publicat volumele de povestiri Doamna elegantă. În urma frontului (1918), În cerdacul casei bătrânești (1926) și romanul Săraca țară a Moldovei... (1939). C.-R. cultivă o literatură în manieră sămănătoristă, cu personaje urgisite
CEHAN-RACOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286155_a_287484]
-
plecare istoria, prozatorul dă unele pagini frumoase, cu parfum cronicăresc, dar în pofida ambițiilor, romanul Săraca țară a Moldovei... este o realizare modestă. Dintre piesele de teatru (rămase în cea mai mare parte în manuscris), i-au fost reprezentate și publicate drama Ardealul (1919) și Femeia care s-a vândut (1929). SCRIERI: Doamna elegantă. În urma frontului, Turnu Severin, 1918; Ardealul, Cernăuți, 1919; În cerdacul casei bătrânești, Arad, 1926; Femeia care s-a vândut, Cluj, 1929; Săraca țară a Moldovei..., București, 1939. Repere
CEHAN-RACOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286155_a_287484]
-
al Cărăvidă. Soțul ei i-a cumpărat un loz, ale cărui numere i le-a dictat într-o dimineață, încă somnoros fiind. Pepa ajungând la Agenție, constată cu o bucurie de nedescris că lozul ieșise câștigător. De aici încep și drama, frământarea, neliniștea ei înnebunitoare: dacă bărbatul îi dictase greșit numărul ori poate că nici nu cumpărase lozul, i-a zis doar așa, de gura ei, că îl tot îmboldise să joace. Pepa câștigase, într-adevăr, deci numărul lozului era corect
CEARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286153_a_287482]
-
inserate în tabloul social și în istoria contemporană), fiind focalizate asupra câte unui destin sau, mai des, asupra unui grup de destine împletite sau intersectate. În cartea de debut, conflictul e organizat după rețeta romanului polițist, iar celelalte volume prezintă drame sentimentale ori familiale, retrospective biografice. Problematica investigată este cea a individului: împlinirea, calitatea morală, suferința, sacrificiul, căutarea fericirii într-un cuvânt. Discursul romanesc e centrat pe rutina cotidianului, pe gesturile mărunte, îndărătul cărora sunt depistate - și interpretate - chestiunile esențiale ale
CATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286142_a_287471]
-
haiducie, la „Curentul literar”. În cursul anului 1941, colaborează la revista „Albatros”. Frate al actorului Jules Cazaban, se simte atras de luminile rampei și după câteva încercări, printre care și un scenariu radiofonic, Copacul fermecat, difuzat în anul 1946, scrie drama în trei acte Țara nimănui, recomandată de Petru Comarnescu pentru stagiunea 1947-1948, dar rămasă în manuscris. Traduce și adaptează pentru Teatrul Poporului din București, în aceeași stagiune, piesa Moștenirea de Guido Cantini, semnează regia unor spectacole de teatru radiofonic în
CAZABAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286147_a_287476]
-
încifrată și densă izvorăște dintr-o profundă neliniște, din zbuciumul unei experiențe dramatice, pendulând „între tirania amintirii și nevoia de uitare” (Al. A. Philippide). Din 1959, este lector de limba și literatura germană la École Normale Supérieure. Traversând o profundă dramă sufletească, se sinucide, aruncându-se în Sena. Din scrierile lui C. în limba română se cunosc puține texte - aproximativ cincisprezece poezii și poeme în proză, majoritatea reproduse de Petre Solomon în Addenda la studiul său Paul Celan. Dimensiunea românească (1987
CELAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286157_a_287486]
-
Săptămâna unei îndrăgostite, 1924), române (Trupul care își caută sufletul, 1932, S.O.S., 1935, atribuit unui anonim, Femeia și cătușele ei, 1946, Evadare, 1947), reportaj (30 de zile în studio, 1933). În 1925 depune la Teatrul Național din București dramă de atmosfera fantastică Calvar, respinsă de Comitetul de lectură. Premiată de Asociația Criticilor Dramatici, Calvar este acceptată și reprezentată de Teatrul Național din Iași (1929); tradusă de Guillot de Saix în franceză, a fost jucată cu succes în 1930, sub
CASSVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
în secolul al XVIII-lea, în colaborare cu Emil Mucarade), Ariadna Camariano (Poeme cu animale la bizantini), N. Cartojan („Ceasornicul Domnilor” de N. Costin și originalul spaniol al lui Guevara), Carlo Tagliavini (Contribuții la bibliografia românească veche), N. N. Condeescu (O dramă istorică inspirată de Doamna Chiajna), I. C. Chițimia (Cronica lui Ștefan cel Mare), B. Cazacu ( Influența latină asupra limbii și stilului lui Miron Costin) ș.a. Fiecare volum mai conține Bibliografia publicațiilor privitoare la cultura veche românească, întocmită de studenți sub îndrumarea
CERCETARI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286168_a_287497]
-
publicației cuprind versuri de I. U. Soricu și G. Topîrceanu (Somnul iubitei), traduceri din E. A. Poe (Umbra), H. Heine (Noaptea ca o umbră, Cântec), articole (Aniversarea Unirii, Statuia lui Cuza), cugetări, maxime și informații. La rubrica „Evenimente-știri”, se apreciază că drama Apus de soare de Barbu Delavrancea, citită la Teatrul Național din Iași, este un model de „admirabilă limbă literară”. I.H.
CETIŢI-MA!. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286184_a_287513]
-
creatori moderni, sincroni, originali. Teatrologia... este o construcție teoretică temeinic articulată, în care autorul își valorifică propria-i capacitate speculativă. Disocierile nuanțate despre „imaginea teatrală” (configurație) sunt o probă elocventă ca aplicație și imaginație a ideilor. În eseul Despre constituirea dramei (1995), C. abordează o formă de teatru, drama, sub semnul unui „vector” structurant, „voința”, care, „ca manifestare a unei forțe, este fermentul constituirii dramei”. Din această perspectivă, sunt reluate categoriile curente ale discursului teoretic despre teatru: personaj, conflict, situația dramatică
CEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286185_a_287514]