11,414 matches
-
tifos, la Lodz, în vreme ce se află acolo pentru a negocia cu comunitatea evreiască ortodoxă din oraș asupra angajării sale acolo în schimbul acoperirii datoriilor ieșivei din Lublin. El și soția sa nu au avut copii. A fost înmormântat la Lublin. Cimitirul evreiesc a fost distrus în mare parte de către naziști la sfârșitul celui de al Doilea Război mondial, dar mormântul său a fost găsit intact. Ieșiva să, închisă de naziști, si a cărei bibliotecă de 20,000 volume a fost incendiată de
Yehuda Meir Shapira () [Corola-website/Science/330074_a_331403]
-
al Doilea Război mondial, dar mormântul său a fost găsit intact. Ieșiva să, închisă de naziști, si a cărei bibliotecă de 20,000 volume a fost incendiată de ei în public în acompaniament de fanfara, a fost redata micii comunității evreiești suprviețuitoare în anul 2004. În orașul Bnei Brak din Israel, un discipol al ieșivei rabinului Shapira, rabinul Shmuel Halevi Wosner a înființat o ieșivă cu acelaș nume. Rabinul Shapira era un admirator al lui Maiominide. În plus el a dat
Yehuda Meir Shapira () [Corola-website/Science/330074_a_331403]
-
de trei nave, cu scopul de a transporta grupuri mari de evrei care emigrau din România spre Palestina. Vasul "Mefküre" de 53 tdw, era de origine turcească, construit în 1929 și destinat transportului de marfă. A fost achiziționat de organizațiile evreiești care s-au ocupat în timpul războiului cu salvarea evreilor din Europa și a fost destinat împreună cu vasele "Bulbul" și "Morino", să asigure evacuarea din România a cca 1000 de evrei, majoritatea din România și o parte din Ungaria și Polonia
MV Mefküre () [Corola-website/Science/330203_a_331532]
-
din armată poloneză, nominalizați în ordin. Potrivit unor surse, punctul de scufundare se află la 41° 57' lat. N și 28° 47' long. E, la adâncimea de aproximativ 1700 metri. Există memoriale pentru cei uciși la bordul "Mefküre" la cimitirul evreiesc din Șoseaua Giurgiului din București, si la Așdod, în Israel.
MV Mefküre () [Corola-website/Science/330203_a_331532]
-
Mihail Vladimirovici Volkenștein (în ) (n. 23 octombrie 1912, Sankt Petersburg - d. 18 februarie 1992, Moscova) a fost un biofizician sovietic și rus de origine evreiască, membru-corespondent al Academiei de științe din Federația rusă, doctor în științe fizico-matematice, profesor, susținător al mișcării regionale în frunte cu Andrei Saharov. Mihail Vladimirovici Volkenștein s-a născut la Petersburg în familia lui Vladimir Mihailovici Volkenștein- cunoscut poet, dramaturg, critic
Mihail Volkenștein () [Corola-website/Science/330222_a_331551]
-
ambele părți în timpul celui de Al Treilea Reich. O parte din grupurile "Wandervogel" aveau și membri evrei; tineretul și adulții evrei aveau propriul lor grup Wandervogel denumit "Blau-Weiss" ("albastru-alb"), care a devenit ulterior o mișcare de tineret sionistă; alte mișcări evreiești de cercetași precum Hashomer Hatzair au fost de asemenea influențate de "Wandervogel". Anumite grupuri din cadrul mișcării erau antisemite sau apropiate guvernului nazist. De aceea unii din membrii marcanți au ajuns să susțină cel de Al Treilea Reich, în timp ce alți membri
Wandervogel () [Corola-website/Science/330277_a_331606]
-
ocupație, în octombrie 1940 s-a efectuat recensământul populației din Parisul ocupat și cu această ocazie au fost numărați în prefectura Sena, care cuprindea capitala Franței și suburbiile, circa 150,000 evrei. evreii au fost convocați să-și afirme identitatea evreiască în toate stațiile de poliție și la subprefecturile arondismentelor. Numele și adresele lor au fost înregistrate de poliție, în așa numitul registru Tolard, în care erau menționate și cetățenia, profesia și originea etnică. Circa 64,000 din cei 150,000
Razia de la Velodromul de iarnă () [Corola-website/Science/330299_a_331628]
-
folosit de 50 autobuze municipale. Razia la Paris, denumită La Grande rafle du Vel d'Hiv, a avut loc la 16 - 17 iulie 1942. Au fost arestați 13,000 evrei, dintre care peste 4,000 copii. Arestările la domiciliile familiilor evreiești au început la orele 4 dimineața, și au inclus femei până la 55 ani, copii de la vârsta de 2 ani în sus, însoțiți de părinții lor, și bărbați între 16 și 60 ani. Au fost arestați și bolnavi aflați internați în
Razia de la Velodromul de iarnă () [Corola-website/Science/330299_a_331628]
-
Ierusalim. El posedă și o ediție hebdomadară internațională în engleză "The Weekly", precum și în limba franceză, de asemenea un magazin lunar IVRIT în ebraică ușoară, la îndemâna celor ce vor să învețe ebraica. În timpul regimului mandatului britanic în Palestina, Agenția Telegrafică Evreiască JTA a înființat la Ierusalim un ziar numit "Palestine Bulletin", proprietatea editorului evreu american Jacob Landau. Unul din redactorii ziarului era Gershon Agronski, jurnalist american, evreu originar din Rusia. Ulterior, la 1 decembrie 1932, Agronski a înființat un ziar nou
Jerusalem Post () [Corola-website/Science/330316_a_331645]
-
care trebuia să concureze cu "Palestine Bulletin". În cele din urmă Jacob Landau și Gershon Agronski au căzut de acord și "Palestine Post" a luat, pur și simplu, locul lui "Palestine Bulletin". Ziarul a susținut lupta pentru un cămin național evreiesc în Palestina și s-a opus în mod deschis politicii britanice de restrângere a imigrației evreiești. Ziarul a fost considerat multă vreme o sursă de informații serioasă nu numai pentru publicul evreiesc din țară, dar și pentru funcționarii mandatului britanic
Jerusalem Post () [Corola-website/Science/330316_a_331645]
-
au căzut de acord și "Palestine Post" a luat, pur și simplu, locul lui "Palestine Bulletin". Ziarul a susținut lupta pentru un cămin național evreiesc în Palestina și s-a opus în mod deschis politicii britanice de restrângere a imigrației evreiești. Ziarul a fost considerat multă vreme o sursă de informații serioasă nu numai pentru publicul evreiesc din țară, dar și pentru funcționarii mandatului britanic, pentru arabi palestinieni, creștini și musulmani, pentru evreii din Diaspora, pentru turiști și pelerini creștini. "Palestine
Jerusalem Post () [Corola-website/Science/330316_a_331645]
-
Ziarul a susținut lupta pentru un cămin național evreiesc în Palestina și s-a opus în mod deschis politicii britanice de restrângere a imigrației evreiești. Ziarul a fost considerat multă vreme o sursă de informații serioasă nu numai pentru publicul evreiesc din țară, dar și pentru funcționarii mandatului britanic, pentru arabi palestinieni, creștini și musulmani, pentru evreii din Diaspora, pentru turiști și pelerini creștini. "Palestine Post" a fost în acea perioadă și un purtător de cuvânt neoficial al Agenției Evreiești. În
Jerusalem Post () [Corola-website/Science/330316_a_331645]
-
publicul evreiesc din țară, dar și pentru funcționarii mandatului britanic, pentru arabi palestinieni, creștini și musulmani, pentru evreii din Diaspora, pentru turiști și pelerini creștini. "Palestine Post" a fost în acea perioadă și un purtător de cuvânt neoficial al Agenției Evreiești. În anii celui de-al Doilea Război Mondial "Jerusalem Post" a avut un tiraj de 20.000 exemplare și era după "Davar", și înaintea lui "Haaretz", al doilea ziar evreiesc din Palestina. Ediția din ziua debarcării în Normandia, la 6
Jerusalem Post () [Corola-website/Science/330316_a_331645]
-
acea perioadă și un purtător de cuvânt neoficial al Agenției Evreiești. În anii celui de-al Doilea Război Mondial "Jerusalem Post" a avut un tiraj de 20.000 exemplare și era după "Davar", și înaintea lui "Haaretz", al doilea ziar evreiesc din Palestina. Ediția din ziua debarcării în Normandia, la 6 iunie 1944, a atins 50.000 exemplare. Sediul și tipografia ziarului se aflau la început pe strada Hasolel 9 (astăzi Havatzelet) din Ierusalim. La începutul Războiului de independență, la 2
Jerusalem Post () [Corola-website/Science/330316_a_331645]
-
1948 lângă clădire a sărit în aer un automobil plin cu exploziv (jumătate de tonă de TNT), se pare furat de la poliția britanică. În clădire se mai aflau și redacțiile unor altor ziare, sediul cenzorului britanic al presei, sediul poliției evreiești și un ascunziș de arme al forțelor de apărare evreiești Haganá. În explozie 3 persoane au fost ucise - unul din muncitorii tipografi și doi locatari ai blocului vecin, iar alte 30 rănite. Clădirea ziarului a fost greu avariată, dar nu
Jerusalem Post () [Corola-website/Science/330316_a_331645]
-
cu exploziv (jumătate de tonă de TNT), se pare furat de la poliția britanică. În clădire se mai aflau și redacțiile unor altor ziare, sediul cenzorului britanic al presei, sediul poliției evreiești și un ascunziș de arme al forțelor de apărare evreiești Haganá. În explozie 3 persoane au fost ucise - unul din muncitorii tipografi și doi locatari ai blocului vecin, iar alte 30 rănite. Clădirea ziarului a fost greu avariată, dar nu s-a prăbușit, deoarece antreprenorul care a construit-o, la
Jerusalem Post () [Corola-website/Science/330316_a_331645]
-
În ciuda gravei avarii, ziarul de a doua zi a putut apare într un format redus de două pagini, imprimat la o mică tipografie din apropiere. Mai târziu Gershon Agronski și-a ebraizat numele de familie în Agron. După întemeierea statului evreiesc independent Israel în anul 1948, în 1950 jurnalul și-a schimbat numele în "Jerusalem Post". Vreme de mai multe decenii ziarul s-a situat pe poziții de centru-stânga și a susținut politica grupărilor social democrate și apoi a Partidului Muncii
Jerusalem Post () [Corola-website/Science/330316_a_331645]
-
stânga "Haaretz" din Tel Aviv, care posedă o ediție în limba engleză, înființată de David Landau începând din anii 1990. Ca toate cotidienele israeliene, ziarul apare în toate zilele săptămânii în afara zilei de odihnă legale, sâmbăta, și a sărbătorilor legale evreiești din Israel. Actualul redactor șef al ziarului este Steve Linde. Ziarul are o difuzare de 11.000-15.000 în Israel și de 26.000 exemplare în Statele Unite. Ediția franceză se vinde în 3.000 exemplare. O parte din materialele ziarului
Jerusalem Post () [Corola-website/Science/330316_a_331645]
-
(14 octombrie 1938, Moscova-30 iulie 1992, Moscova) a fost un poet, prozator și dizident rus de origine evreiască. Tatăl jurnalistului și scriitorului israelit Arcan Cariv. S-a născut la Moscova. A absolvit școala medie N78 din Moscova, colegiul de construcție a aparatelor și institutul energetic din Moscova. A lucrat în laboratoare de medicină și biologice, iar între anii
Iurie Karabcievschi () [Corola-website/Science/330326_a_331655]
-
din 1848). Primii imigranți maghiari au ajuns în Canada încă în secolul al XIX-lea. Mulți dintre ei sunt de origine panonică, transilvăneană, secuiască, dar există și mici grupuri de ceangăi. O mare parte a comunității maghiaro-caadiene este de origine evreiască sau maghiari de religie mozaică. Mai ales credincioșii neologi se declară maghiari încă din sec. XIX., dar sunt și comunități hasidice sătmărene în orașele mai mari. Comunitatea maghiară a dat societății canadiene numeroși actori, jurnaliști și scriitori precum și politicieni. Cele
Maghiarii din Canada () [Corola-website/Science/329030_a_330359]
-
„” (în ) este o parabolă cuprinsă în romanul "Procesul" (în ) (1925) de Franz Kafka. „” a fost publicată în timpul vieții lui Kafka, mai întâi în ediția de Anul Nou 1915 a săptămânalului evreiesc independent "Selbstwehr", apoi în 1919 în volumul "Ein Landarzt" ("Un medic de țară"). "Procesul" a fost publicat abia în anul 1925, după moartea lui Kafka. Un om de la țară caută legea și dorește să intre prin porțile Legii care erau
În fața legii () [Corola-website/Science/329056_a_330385]
-
رشیدالدین فضلالله همدانی") a fost istoric, fizician, cărturar și conducător administrativ oficial al unor conducători mongoli din Iran la sfârșitul secolulul al XIII-lea și începutul secolului al XIV-lea. Născut în 1248, a crescut într-o comunitate evreiască relativ prosperă din Hamadan-ul medieval din vestul Iranului. În această perioadă Iranul se află sub conducerea dinastiei mongole Ilkhan (1265-1335) ce permite creștinilor și evreilor să acceadă la diferite cariere profesionale, dar cu patroni mongoli. Informațiile despre viața lui Rashid
Rashid al-Din () [Corola-website/Science/329064_a_330393]
-
meargă în SUA. (Chiar și copiii Prințului Saud bin Abdul Mahsen bin Abdul Aziz al Saud învăța în Canada, în Vancouver ) Musulmanii reprezintă cea mai tânără populație din Canada, cu o vârstă medie de 28,1 ani. Comparativ cu populațiile evreiești și romano-catolice a caror medie de vârstă este de 41.5 și respectiv 37.8 ani.Vârsta medie pentru populația totală a Canadei este de 37 de ani. Mai puțin de 10% musulmani sunt născuți în Canada sau cum se
Islamul în Canada () [Corola-website/Science/329089_a_330418]
-
dintre persoanele care au declarat că nu au nici o religie și apartenentii la cea de-a treia sectă religioasă în Canada , Biserica Unită unde 2,4% din enoriași dețin o diplomă de master. Cu toate acestea, 8,8% din populația evreiască din Canada deține o diplomă de master , fiind singurii care îi depășesc pe musulmani la capitolul educație. 30 % dintre musulmanii (123725), au fost la școală în anul 2001 iar 6310 de musulmani au un grad de doctorat. 1,5 % dintre
Islamul în Canada () [Corola-website/Science/329089_a_330418]
-
אַבְּרַבַּנְאֵל, în portugheză Dom Isaac Abravanel, 1437 Lisabona - 23 septembrie 1508 Veneția) a fost un om politic, bancher, cărturar, filozof, rabin și exeget evreu portughez, dintre conducătorii obștii evreiești din Portugalia și Spania, a fost trezorier al regelui Portugaliei, apoi vreme de opt ani ministrul de finanțe al Regatelor Castiliei și Aragonului, si pentru scurt timp, trezorier al viceregelui Neapolelui și al dogelui Veneției. Inițial preocupat de filozofie, ulterior
Isaac Abrabanel () [Corola-website/Science/329093_a_330422]