11,358 matches
-
Locuințele păstrează elemente de arhitectură țărănească: prispa cu cerdac, uneori apare si pridvorul, stâlpii din lemn, benzile din lemn decorate cu motive geometrice sau florale, traforate, așa-numitele florării. Rareori, în această zonă, cerdacul este închis. Curțile sunt împrejmuite cu garduri de lemn. Pe la sfârșitul anilor 60, cerdacul si stâlpii din lemn sunt înlocuiți de terase, pereții sunt tencuiți cu ciment. Noile construcții tind să elimine elementele de decor din lemn, este preferată casa pătrată, cu aspect de robustețe. La mijlocul anilor
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
principală, în apropierea bisericii ortodoxe Sfântul Petru și Pavel. A fost ridicată în anul 1981, la inițiativa localnicilor Ștefan Boian, Istrate Bucur, Ilarie Curcean, Toader Bucur și Emilian Boian. Monumentul este realizat din beton mozaicat și este împrejmuit cu un gard din metal. Sub inscripția Întru slava eroilor neamului au fost trecute două liste cu numele eroilor din primul și al doilea război mondial. Eroii satului Șmig căzuți pe front în prima conflagrație mondială au fost: Avram Rațiu, Toader Muntean, Peter
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
coșnițe de albine; 240 de meri, 84 peri, 3 cireși, 2 vișini, 13 piersici, 675 pruni, 9 nuci, 3 culturi de muri și căpșuni; În 1900 hotarul satului cuprindea următoarele terenuri: "Șes, Sub Margine, Chiriac, Groapa dosului, Sub Cetățea, La Gardul Țarinii, Poeni, Dosul lui Vereș, Pe Poduri, Valea Lupului, Pe Sor" (Petri Mor, Szilagy varmegye monographiaja). 1896: Farkasmezö, Lupoi᾽a, 325 locuitori, (pag. 114) 1900: Farkasmezö, 77 case, 317 locuitori (295 români, 22 unguri), 287 dintre ei erau greco-catolici, 13
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
devine parohie, fiind hirotonit și instalat părintele Gabriel Gârdan de către P S Ioan Mihălțan, la 5 august 2001. Din 2003 biserica are un sistem modern de încălzire, iar în 2004 s-a renovat exteriorul și a fost împrejmuită cu un gard nou. În afara celor de mai sus, amintim în șirul preoților slujitori pe Ioan Curea 1866- , Gh. Vlaicu - , Nicolae Pavel, Eugen Olatu, 1954 - , Simion Drahnea -, Alexandru Horațiu, 1968 . 1977, Gheorghe Gherman, 1977 - 2001 și Viorel-Gabriel Gârdan până la sfârșitul anului 2009. Începând
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
erau cultivate local, mai ales în zona actualei amenajări piscicole Popina. Legumele și fructele (alături de produsele de origine animală) erau valorificate pe piața orașului Sulina. Recoltarea stufului reprezintă o ocupație sezonieră a sătenilor, care îl folosesc în construcția caselor, saivanelor, gardurilor și a acoperișurilor locuințelor sau anexelor casei.
Letea, Tulcea () [Corola-website/Science/301848_a_303177]
-
istoria vorbește și de o biserică zidita după 1700, dar care a fost demolată. Biserică a avut de înfruntat numeroase încercări, dar Bunul Dumnezeu a binecuvântat acest loc și Biserica a fost mereu reparata. Curtea bisericii este împărțită prin intermediul unui gard în cimitirul eroilor germani morți în zona satului Maluri și cimitirul locuitorilor. Demult Șiretul avea albia mai la vest de cea de astăzi și curgea prin ținutul Putn a, pe teritoriul actualei comune Vulturu. După deplasarea apei Șiretului în albia
Maluri, Vrancea () [Corola-website/Science/301881_a_303210]
-
mărit, de asemenea, și streșinile turlelor și au fost adăugate încă două cruci, una în partea de sud și alta în partea de nord a bisericii. S-a pus și paratrăsnet. La terminarea lucrărilor la biserică, s-a făcut un gard nou în fața (partea de sud) acesteia. Materialele rămase au fost donate la diferite parohii (Vicov, Costișa, Marginea), în anumite scopuri, depinzând de natura și felul materialelor. Biserica a fost resfințită în anul 1990, de către ÎPS Mitropolitul Daniel al Moldovei și
Comuna Bilca, Suceava () [Corola-website/Science/301930_a_303259]
-
apus, până în pârâuțul Codrenilor”, consemna Procopie Jitariu. Scăpați de teroare călugărească, dar și îngrijorați de posibila ei revenire, și la Capu Codrului, ca și la Berchișești, „în scurtă vreme numai, sătenii au împrejmuit satul și imașul, la un loc, cu gard înalt de nuiele ori cu șanțuri adânci; au separat și pădurea de imașurile corlățenilor și codrenilor și mai acătării... Din sat și imaș, sătenii au construit o adevărată cetate”. În 1772, conform izvodului Mănăstirii Voroneț, satul București avea 70 familii
Capu Codrului, Suceava () [Corola-website/Science/301938_a_303267]
-
60 de automobile imperiale ce formează parcul auto al castelului, capela și teatrul castelului. Palatul aurit este înconjurat de un parc impresionant cu grădini artistic amenajate ce fascinează prin arhitectura lor barocă ce se remarcă prin aleile dispuse geometric, înaltele garduri vii, împodobitele fântâni arteziene și statuile de marmură în stil clasic. Așa numita „Palmenhaus” este începând din 1883 cea de-a treia ca mărime clădire din sticlă din lume. Ea adăpostește astăzi un număr de 4500 de specii de plante
Viena () [Corola-website/Science/296758_a_298087]
-
strămutat în fața sediului primăriei. Monumentul cinstește memoria eroilor români jertfiți în Primul și Al Doilea Război Mondial. Acesta are o înălțime de 2,5 m, incluzând și soclul, si este realizat din piatră și marmură. Împrejmuirea este asigurată de un gard din beton. Pe fațada obeliscului sunt înscrise numele a 44 de eroi români. Centru de comună, localitatea Barcani este situată la sud de Zagon, într-o zonă bogată în frumuseți natu râle, în colțul sud-estic al județului Covasna, pe DJ
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
Mitropolitul Nicolae Mladin și un sobor de preoți, venind credincioși din toată Depresiunea Întorsurii Buzăului. În fața bisericii s-a așezat crucea eroilor, cu un grilaj de ciment și de fier, s-a construit un zid de piatră, precum și porțile și gardul de fier. Cimitirul parohial a fost împrejmuit cu un gard de scânduri. Pentru biserică s-a primit donație o icoană mare a Mântuitorului. În timpul slujirii primului preot titular, Gheorghe Burlea, un mare animator al vieții naționale, s-a construit și
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
din toată Depresiunea Întorsurii Buzăului. În fața bisericii s-a așezat crucea eroilor, cu un grilaj de ciment și de fier, s-a construit un zid de piatră, precum și porțile și gardul de fier. Cimitirul parohial a fost împrejmuit cu un gard de scânduri. Pentru biserică s-a primit donație o icoană mare a Mântuitorului. În timpul slujirii primului preot titular, Gheorghe Burlea, un mare animator al vieții naționale, s-a construit și casa parohiala în fața bisericii din sat. În anul 1911, românii
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
Filip Nicanor (1928-1948) - originar din Apoldu de Sus (Sibiu); a refăcut casă parohiala și a acoperit-o cu țigla, în 1935 i-a adăugat o verandă de cărămidă (folosită că birou și bucătărie de vară. În 1936 - s-a făcut gardul din fața bisericii, amenajarea cimitirului și planul pentru renovarea bisericii (înlăturat în favoarea noi biserici); s-au strâns materialele necesare, dar cu timpul s-au irosit. A urmat pr. Andrei Nica - (iulie 1949-octombrie 1950). Parohia a rămas vacanță mai mult de un
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
aici (noiembrie 1950-mai 1953), apoi s-a mutat la cerere. A locuit într-o casă cu chirie, a înfrumusețat biserică, zugravind-o din nou, a refăcut icoanele mici ale iconostasului, a adus vase sfinte noi; cimitirul a fost împrejmuit și gardul din jurul bisericii a fost refăcut. În perioada mai-octombrie 1953, parohia a fost din nou vacanță, fiind administrată de pr. Alexe Apafi din Saramas. Ioan Batranu (1953-1971) a venit la 1 noiembrie 1953. Era originar din comuna Harman. La 29 septembrie
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
actualul amplasament al drumlui sătesc Ds 84, paralel cu castelul și pe o lungime de circa 250 metri) și un turn de veghe, respectiv o barieră de apă (un parau cu apă curgătoare care există și în prezent) și un gard viu. Tot aici, dar în afara castelului, întilnim cotețele pentru păsări și porci, acoperite cu paie, inclusiv " scăldătoarea porcilor, situate la circa 128 metri nord față de singurul pod existent la acea vreme în sat, conform Hârtii Josefine ". La nordul castelului se
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Eroilor Români din Primul și Al Doilea Război Mondial". Obeliscul este amplasat în fața Bisericii Ortodoxe, fiind ridicat în memoria eroilor români din cele Două Războaie Mondiale. Monumentul, cu o înălțime de 3 m, este realizat din piatră și marmură, fără gard împrejmuitor. Opera comemorativa are forma unei plăci masive, paralelipipedice, străjuita de două coloane. Deasupra se află o cruce mică, treflata, iar în față un mormânt comun. Pe placă este un înscris comemorativ: „Glorie eternă eroilor români din comuna Zagon, căzuți
Zagon, Covasna () [Corola-website/Science/300386_a_301715]
-
Doilea Război Mondial". Monumentul este de tipul troiță și a fost dezvelit în anul 1981, în memoria eroilor români jertfiți în anii 1914-1918 și 1940-1944. Troița este amplasată în centrul satului Sita Buzăului, fiind realizată din lemn, fără să aibă gard împrejmuitor. În ansamblu, monumentul cuprinde un stâlp masiv, deasupra căruia este o cruce, cu un acoperiș în patru ape, susținut de stâlpul central și de două cruci mici. Pe latura frontală se află un înscris comemorativ: „În cinstea eroilor căzuți
Sita Buzăului, Covasna () [Corola-website/Science/300383_a_301712]
-
necunoscute, poartă semnătură să. Mai cunoscut poate pentru cavoul pe care și l-a construit în propria curte, pictorul și sculptorul Anton Barbu din Panaghia a rămas doar o amintire pentru cei dragi. O poartă mare, evident costisitoare, dar neterminata. Gardul - destul de nou și încă țeapăn - a făcut și el câteva parale bune acum vreo patru ani. Plătite din buzunarul lui Dinel Staicu, cel care a decis să achiziționeze în felul său personal ultimele lucrări ale artistului dispărut cu doar doi
Panaghia, Dolj () [Corola-website/Science/300411_a_301740]
-
tot ce îmi mai rămăsese de la dânsul. Cinspe-douazeci de statui. Le-a dus la Podari. Două sute de milioane mi-a dat și numai una făcea atât! Da' i-am luat, ce să fac... Am cumparat și eu poartă, am pus gard, am dat ceva la copii, am plătit datoriile de la înmormântarea dansului... Sperăm să fac mai mult. Dinel zicea ceva de un muzeu, de statuia dansului pusă la cavou, de altă dusă la Craiova. Dar numai promisiuni și o mână de
Panaghia, Dolj () [Corola-website/Science/300411_a_301740]
-
rămas. „Pe asta l-a facut dânsul cu contract, pentru Dutescu, de la Cultura. Zicea că-l pune la Teatru, înăuntru... N-a mai venit nimeni să-l ia, l-au lăsat aci, să stea ciorile pe el. Colo, proptit în gard, e Victor Babeș - trebuia să fie pus la Muzeul Medicinei. Dar parcă nu s-a mai făcut, că l-a luat Boerica. Uite și pe Toma Caragiu - ăla mai în spate, de s-a frânt de la mijloc. I s-a
Panaghia, Dolj () [Corola-website/Science/300411_a_301740]
-
de parcă ar fi fost un muritor obișnuit. Promisiuni am primit din toate părțile. Cand a cumpărat statuile, chiar Dinel Staicu a făgăduit că se va ocupa de tot. Nimic nu a făcut. Din toată viața dansului, o poartă și un gard au rămas“. Sursa:Gazeta De Sud Imagine: Descrierea imaginii: Ion Oblemenco, în atelierul artistului Anton Barbu-Panaghia În această localitate se află și o biserică ctitorita în anul 1919 care aparține de Mitropolia Olteniei. Imagine: Școala, ca factor de cultură și
Panaghia, Dolj () [Corola-website/Science/300411_a_301740]
-
sunt tei, ale căror flori se folosesc pentru infuzii. Dintre plantele de apă trestiile se foloseau la acoperit șoproane și cotețe, papura la împletituri, cum ar fi rogojinile și vestitele sacoșe oltenești, papornițele, iar nuielele de răchită pentru împletit coșuri, garduri și pătule. Lintița și nuferii au dispărut odată cu lacurile. Despre faună se poate vorbi tot așa, la trecut și la prezent. Până la colectivizare aproape fiecare familie avea vite mari și mici, vacă, boi, de multe ori și cai, carul și
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
nu demult, castelul a fost vândut unui întreprinzător privat, care intenționează să-l transforme într-o unitate de prelucrare a cărnii. În orice caz, investiția este în derulare, fiind începută operațiunea de reparație a clădirii (posibil, reparație capitala) și a gardului împrejmuitor, înlocuit complet. Gropile comune ale eroilor români din cel De-al Doilea Război Mondial, realizate în anul 1944, sunt amplasate de-o parte și de alta a Monumentului Eroilor. Aici sunt înhumați 217 eroi, din care 200 necunoscuți și
Jucu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/299561_a_300890]
-
și ustensile diverse din fier și os, o cataramă, o fibulă de tipul „cu piciorul întors pe dedesubt“ și câte un denar de la: Geta, Elagabal, Iulia Mammaea și Iulia Maesa. La sud-est de comună în zona numită „Valea Mărăloiu“, aproape de gardul livezii I. A. S., s-a descoperit, întâmplător, în anul 1987, un tezaur monetar format din 1068 de piese: doi ași, restul denari emiși în intervalul Nero-Balbinus. Un sondaj arheologic executat în zona de descoperire a tezaurului a evidențiat existența unei locuiri
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
Irineu Bistrițeanu. În perioada păstoririi părintelui Ioan Alin Fărcaș, 1998-2004, s-au turnat 150 de mp de trepte din beton însoțite de balustradă metalică, pentru a face mai accesibil urcușul pe colina unde se află biserica. A urmat montarea unui gard împrejmuitor al locașului de cult pe o suprafață de 120 mp, renovarea exteriorului bisericii, montarea de scocuri noi și refacerea instalației electrice.. Recensământul autorităților austriece din 1850 înregistra, în satul Cătălina, 203 locuitori de drept, toți fiind greco-catolici . Recensământul din
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]