13,216 matches
-
cultiva căutarea noului la un nivel crescut, deci o dimensiune din spectrul antisocialității. Cu toate acestea, nu există gene „bune” și „rele”, pentru că un D-4 crescut e dezavantajant în patogenia alcoolismului, dar este util în manifestarea creativității. În ansamblu, genele condiționează variabilitatea dimensională și temperamentală, deci, indirect, și vulnerabilitatea pentru tulburări psihopatologice (Paris, 1999Ă. Corespunzător modelului stress-diateză (Monroe și Simons, 1991Ă, variabilitatea genetică influențează răspunsurile individului la mediu, care, la rândul său, condiționează expresivitatea genetică. Factorii genetici influențează atât dezvoltarea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
populare de peste an), București, 1997; Lumea de aici, lumea de dincolo. Ipostaze românești ale nemuririi, București, 1999; Zile și mituri. Calendarul țăranului român 2000, București, 1999; Panteonul românesc. Dicționar, București, 2001; Sărbători și obiceiuri românești, București, 2002. Repere bibliografice: Gheorghiță Geană, Mărturia drumurilor, LCF, 1981, 35; George Muntean, Demografie, etnografie și literatură, RL, 1987, 18; Mihai Coman, Timp și temporalitate, RL, 1989, 20; Ovidiu Pecican, „Demografie și etnografie”, AAF, 1991; Iordan Datcu, Dicționarul obiceiurilor, RL, 1997, 30. I.D.
GHINOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287267_a_288596]
-
Constantin Institutul de Antropologie „Francisc Rainer”, București The paper consists of an approach of the value orientations in the village of Tilișca (the county of Sibiu), from the perspective of the responses received to a proverb questionnaire conceived by Gheorghiță Geană. The categories of analysis of such responses reproduce the scheme of the „human basic problems” which Florence R. Kluckhohn defined as a modality of characterising the „modal personality” at the level of little communities. The anthropological study of the worldview
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
and economic data about that group. Studiul de față încearcă o evaluare a viziunii despre lumea sătenilor din satul pastoral Tilișca (Mărginimea Sibiului), prin aplicarea unui chestionar paremiologic în legătură cu orientările de valoare ale localnicilor. Chestionarul amintit (elaborat de profesorul Gheorghiță Geană, 1987/2000) este constituit din 42 de perechi de proverbe, puse în antiteză, astfel încât ele să poată oferi o caracterizare a „ethosului” (sistemul de valori) românesc tradițional. Am folosit acest chestionar ca o adaptare vernaculară (constând în locuțiuni cunoscute în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
orientările dominante și cele variable, ele sunt toate prezente și „cerute” - în grade diferite - în orice societate, la nivel etnic, de structură socială sau în relațiile de gen (cf. Kluckhohn, 1967, 342-357). Examinând proverbul ca pe un „fapt cultural”, Gheorghiță Geană pune în lumină (2000) „virtuțile retorice” ale acestuia. Astfel, „relația cu graiul expresiv” (în special, metafora), forma concentrată și sentențioasă asigură deopotrivă proverbului o „putere de convingere” și un caracter „exemplar”. Ca atare, proverbul poate fi folosit - potrivit profesorului Geană
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Geană pune în lumină (2000) „virtuțile retorice” ale acestuia. Astfel, „relația cu graiul expresiv” (în special, metafora), forma concentrată și sentențioasă asigură deopotrivă proverbului o „putere de convingere” și un caracter „exemplar”. Ca atare, proverbul poate fi folosit - potrivit profesorului Geană - și ca „instrument de investigație socioculturală” în studiul etnografic al filozofiei populare, ca în cazul chestionarului paremiologic aplicat anterior de autor în mai multe sate din Vrancea (cf. Geană, 1987). Paramiologia relevă astfel o formă „concentrată” și „practică” a filozofiei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
un caracter „exemplar”. Ca atare, proverbul poate fi folosit - potrivit profesorului Geană - și ca „instrument de investigație socioculturală” în studiul etnografic al filozofiei populare, ca în cazul chestionarului paremiologic aplicat anterior de autor în mai multe sate din Vrancea (cf. Geană, 1987). Paramiologia relevă astfel o formă „concentrată” și „practică” a filozofiei populare, fapt ce asigură cercetării antropologice a „comportamentului ideatic” un „caracter mixt, psihofilozofic” (Geană, 1987, 443-444). În studiul din 1987, autorul expune rezultatele investigației sale asupra a câte 150
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
în cazul chestionarului paremiologic aplicat anterior de autor în mai multe sate din Vrancea (cf. Geană, 1987). Paramiologia relevă astfel o formă „concentrată” și „practică” a filozofiei populare, fapt ce asigură cercetării antropologice a „comportamentului ideatic” un „caracter mixt, psihofilozofic” (Geană, 1987, 443-444). În studiul din 1987, autorul expune rezultatele investigației sale asupra a câte 150 de indivizi (bărbați și femei) din satele Soveja, Tulnici și Negrilești, cu referire la „punctele principale” ale anchetei, legate de „tipurile antinomice fatalism/activism [acționism
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
pentru „introversiune” ținând de „teama de a intra în rândul lumii”, „convingerea în incognoscibilitatea sufletului omenesc” sau „dorința de autoconservare”. Ca „mecanisme de conservare și autocontrol”, activismul și introversiunea concordă cu niște „tendințe caracteristice vrâncenilor prin tradiția lor răzeșească” (cf. Geană, 1987, 442-451). Studiul orientărilor valorice (value orientations) în România (vizând elaborarea unui „atlas al valorilor poporului român”, sub coordonarea lui Vasile V. Caramelea, în anii ’70, în zonele Argeș, Oaș, Suceava și în câteva sate din Munții Apuseni) a fost
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
în anii ’70, în zonele Argeș, Oaș, Suceava și în câteva sate din Munții Apuseni) a fost considerat o posibilă bază de cercetare comparativă, în relație cu anchetele similare întreprinse de Eugene P. Banks în Iugoslavia și Zdenek Salzaman (cf. Geană, 2005, 186). Considerații preliminare despre ancheta paremiologică de la Tilișca Pe un asemenea temei teoretic, am aplicat chestionarul paremiologic (vezi anexa) pe un eșantion de 56 de persoane (29 de bărbați, 27 de femei, cu vârste cuprinse între 17 și 87
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
cum văd ei înșiși „configurația” satului lor. Bibliografie Constantin, Marin. (2006). Înțelegerea cultural-antropologică a comunităților sătești din România. Excurs metodologic și conceptual cu referire specială la satul Tilișca (județul Sibiu). Teză de doctorat, Facultatea de Filozofie a Universității din București. Geană, Gheorghiță. (1987). Testări paremiologice în trei sate din Vrancea. Viitorul social. Revistă de sociologie și științe politice, LXXX, septembrie-octombrie, 442-451. Geană, Gheorghiță. (2000). Proverb and exploration. Essay in the applied poetics of a cultural fact. Lucrare prezentată la cea de-
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
conceptual cu referire specială la satul Tilișca (județul Sibiu). Teză de doctorat, Facultatea de Filozofie a Universității din București. Geană, Gheorghiță. (1987). Testări paremiologice în trei sate din Vrancea. Viitorul social. Revistă de sociologie și științe politice, LXXX, septembrie-octombrie, 442-451. Geană, Gheorghiță. (2000). Proverb and exploration. Essay in the applied poetics of a cultural fact. Lucrare prezentată la cea de-a cincea ediție a Conferinței Asociației Antropologilor Sociali din Europa, Frankfurt am Main, 4-7 septembrie 1998. Geană, Gheorghiță. (2005). Antropologia culturală
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
politice, LXXX, septembrie-octombrie, 442-451. Geană, Gheorghiță. (2000). Proverb and exploration. Essay in the applied poetics of a cultural fact. Lucrare prezentată la cea de-a cincea ediție a Conferinței Asociației Antropologilor Sociali din Europa, Frankfurt am Main, 4-7 septembrie 1998. Geană, Gheorghiță. (2005). Antropologia culturală. Un profil epistemologic. București: Editura Criterion. Kluckhohn, Florence. (1967) [1953]. Dominant and Variant Value Orientation. În C. Kluckhohn, H.A. Murray, D. Schneider (ed.), Personality in Nature, Society, and Culture. New York: Knopf, 342-357. Mihăilescu, Vintilă. (1996). Două
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Value Orientation. În C. Kluckhohn, H.A. Murray, D. Schneider (ed.), Personality in Nature, Society, and Culture. New York: Knopf, 342-357. Mihăilescu, Vintilă. (1996). Două sate în tranziție. Tipuri strategice dominante în lumea rurală. Revista de Cercetări Sociale, 3-24. Anexă Chestionarul paremiologic (Geană, 1987) (1) Ziua bună se cunoaște de dimineață. (1) Ziua s-o lauzi după ce apune soarele. (2) Toamna se numără bobocii. (2) Lucrul bine început, jumătate-i și făcut. (3) Câte puțin pilind, cel mai frumos ac poți scoate din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
analiza componentelor principale a variației tuturor celor douăzeci de condiții ale unei căsnicii de success. Analiza indică existența a patru componente: importanța iubirii și a sprijinului reciproc, importanța situației materiale, importanța similarității sociale și importanța confortului și intimității. 2 Profesorul Geană descrie cercetarea sa paremiologică din Vrancea prin prisma unui set de valori, ca bază a unei „selecții strategice și tehnice” a proverbelor. Unor asemenea „valori centrale” le corespund opozițiile de tipul „fatalism/activism”, „introversiune/extraversiune”, „accent pe începutul acțiunii/accent
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de a discerne între evaluarea fundamentală și cea superficială a experienței umane”, relevând astfel o „apartenență clară a bătrânilor la cultura orală, față de apartenența tinerilor la cultura scrisă”; „natura colocvială” a bătrânilor diferă aici de „laconismul” tinerilor în răspunsuri (cf. Geană, 2000, 1-13). 3 Gheorghiță Geană include în studiul său din 1987 o seamă de explicații contextuale pentru răspunsurile primite la chestionar (fără a fi vorba în cercetarea respectivă de o abordare „holistică” a satelor vrâncene amintite). Deosebirile ce apar între
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
fundamentală și cea superficială a experienței umane”, relevând astfel o „apartenență clară a bătrânilor la cultura orală, față de apartenența tinerilor la cultura scrisă”; „natura colocvială” a bătrânilor diferă aici de „laconismul” tinerilor în răspunsuri (cf. Geană, 2000, 1-13). 3 Gheorghiță Geană include în studiul său din 1987 o seamă de explicații contextuale pentru răspunsurile primite la chestionar (fără a fi vorba în cercetarea respectivă de o abordare „holistică” a satelor vrâncene amintite). Deosebirile ce apar între comunitățile examinate sunt, astfel, atribuite
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
acestea sunt corelate cu „tendința tinerilor de a se independentiza de familia tradițională” și cu „echilibrul propriu senectuții”. O explicație pentru răspunsurile diferențiate după genuri constă în „nevoia latentă a femeilor de a găsi un sprijin în afara propriului eu” (cf. Geană, 1987, 442-451). Relevanța chestionarului de valori amintit pentru o înțelegere mai largă a contextului social a fost afirmată și de Vintilă Mihăilescu, în cazul unei „analize contrastive” întreprinsă în 1992-1995 asupra a două sate aflate „în tranziție”, Crăsani (județul Ialomița
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
cele patru tipuri de celule endocrine (dispersate și nereunite încă în insule Langerhans), iar din săpt. 10-12 sunt prezente și structurile acinare exocrine (cu granule de zimogeni). Semnalele de inițiere a "programului pancreatic" au ca țintă reprimarea unei familii de gene (hh) responsabile de dezvoltarea intestinului. Aceste semnale sunt activina- B și factorul de creștere a fibroblaștilor (FGF) secretate de către notocord, cel puțin pentru mugurele dorsal (1). O parte dintre factorii de transcripție intervin și în dezvoltarea sistemului nervos, între aceștia
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
după modelul de acum destul de bine cunoscut al sintezei hormonilor polipeptidici. De altfel, celula ß dispune de organitele specifice acestui scop și anume un reticul endoplasmic rugos abundent și granule secretorii. Semnalul inductor (glucoza), acționând la nivelul regiunii promotoare a genei proinsulinei, situată pe brațul lung al cromozomului 11, inițiază sinteza de ARN mesager și transcripția preproinsulinei (un prohormon cu 110 aminoacizi), care apoi este translatată la nivelul reticulului endoplasmic rugos și scindată în proinsulină. Aceasta la rândul ei, este transportată
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
printr-un proces mediat de clathrin. Relevanța pentru diabet a proceselor mai sus sumarizate este intens eva22 luată la ora actuală. Perturbări în glicoliza sau în metabolismul oxidativ ar putea induce modificări ale concentrației dinamice a ADP și ATP. Polimorfismul genelor care codifică canalele de Ca2+ sau alte proteine care participă la exocitoză ar putea fi diabetogen. Polimorfismul unei singure nucleotide din gena care codifica syntaxina s-a dovedit a se asocia cu vârsta de debut și necesarul de insulină la
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
de receptorii specifici constă în facilitarea transportului transmembranar al glucozei. Acest efect este prezent însă numai în musculatura scheletică, în adipocite și la nivelul miocardului. Pe de altă parte însă, insulina stimulează sinteza proteică în toate celulele, acționând la nivelul genelor specifice și favorizând preluarea aminoacizilor și sinteza lipidelor în țesutul adipos, ficat și musculatura scheletică și inhibă lipoproteinlipaza hormonosensibilă. Insulina inhibă gluconeogeneza la nivelul ficatului și rinichilor și stimulează transportul transmembranar al ionilor și sinteza de ADN în practic toate
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
de distrucție a celulelor ß într-o perioadă care precede cu puțin debutul clinic (1). Predispoziția genetică pentru DZ 1 este dovedită la ora actuală (cu toate că la 85% dintre pacienți nu se pot evidenția antecedente familiale), iar implicația majoră revine genelor antigenelor leucocitare umane (HLA)(Fig. 5.1). S-au identificat cel puțin încă 20 de locusuri cărora li se poate atribui 5070% din transmiterea predispoziției (2). În ceea ce privește complexul major de histocompatibilitate (HLA, studiile epidemiologice au relevat existența așa ziselor gene
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
genelor antigenelor leucocitare umane (HLA)(Fig. 5.1). S-au identificat cel puțin încă 20 de locusuri cărora li se poate atribui 5070% din transmiterea predispoziției (2). În ceea ce privește complexul major de histocompatibilitate (HLA, studiile epidemiologice au relevat existența așa ziselor gene de susceptibilitate (care cresc sau modifică riscul) și a genelor "protectoare". 95% dintre pacienții cu DZ 1 sunt pozitivi pentru HLA-DR3 și/sau DR4 în timp ce în populația generală acest genotip este prezent doar la 40%. Într-un studiu efectuat în
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
identificat cel puțin încă 20 de locusuri cărora li se poate atribui 5070% din transmiterea predispoziției (2). În ceea ce privește complexul major de histocompatibilitate (HLA, studiile epidemiologice au relevat existența așa ziselor gene de susceptibilitate (care cresc sau modifică riscul) și a genelor "protectoare". 95% dintre pacienții cu DZ 1 sunt pozitivi pentru HLA-DR3 și/sau DR4 în timp ce în populația generală acest genotip este prezent doar la 40%. Într-un studiu efectuat în țara noastră pe 204 familii (756 membri) frecvența pacienților cu
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]