11,250 matches
-
unde cel puțin episodul inspirat de proza lui Brăescu este memorabil), un același suflu, de esență tragică, profund existențială, străbate toate filmele sale, dându-le o notă aparte, un statut specific, contestatar, intrigând chiar prin amestecul sui-generis de bufonadă, simbol, gravitate, asprime, patetism, configurator de lumi crepusculare, aflate la granița umanului și a grotescului, dar brăzdate, în același timp, de revoltă și premonitoare lumini. O astfel de lumină este, iată, Punct... și de la capăt, un tulburător film inspirat din actualitate, o
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
criză din spitalele newyorkeze, s au înregistrat 490 de femei victime ale violenței domestice și doi bărbați (Johnson, 1995). Literatura de specialitate, chiar și aceea care găsește o incidență relativ apropiată a actelor violente comise de femei și bărbați, subliniază gravitatea acestor acte atunci când sunt comise de bărbați, în comparație cu actele comise de femei. Mergând mai departe, se ignoră caracteristica agresivă definitorie pentru bărbat, comparativ cu prezența ei mai ales reactivă, în comportamentul femeii. „Agresivitatea și violența la bărbat, sunt mai degrabă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și în același timp este rațională, având posibilitatea de a cântări costurile și beneficiile fiecărei acțiuni. Nu sunt recunoscuți factori motivaționali aparținând subconștientului sau inconștientului. 3. Pedeapsa poate preveni crimă și severitatea ei și trebuie să fie în acord cu gravitatea crimei. 4. Cu cât pedeapsa este mai certă și imediată, cu atât forța ei de prevenire a crimei e mai mare. în aceeași perioadă, secolul al XVIII-lea, s-au organizat închisorile și sisteme legislative noi, în Franța consecutiv Revoluției
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
clasele defavorizate -, iar clasele defavorizate vor acționa conform așteptărilor claselor superioare, devenind delincvenți); 9. teoria alegerii raționale (se referă la încrederea în capacitatea pedepsei „drepte”de a preveni crima și pledează pentru nevoia de a pune în acord pedeapsa cu gravitatea faptei și de a evita tratamentele inumane; îndeamnă la măsuri preventive prin sporirea supravegherii, creșterea puterii legii, prezența și vizibilitatea gardienilor publici, iluminatul nocturn); 10. teoria activității de rutină (susține apariția unei situații oportune pentru crima atunci când există: 1) un
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
valutar din Brașov a fost atacată. A fost împușcată persoana de la casa de schimb valutar, dar și un cetățean care a dorit să intervină pentru prinderea criminalilor. Violența împotriva animalelor comunitare sau private reprezintă o formă de violență a cărei gravitate este încă insuficient luată în considerare în societatea românească. Dorim să amintim faptul că prevenirea violenței împotriva animalelor a precedat cronologic, pe plan internațional, prevenirea maltratării copilului. Flynn (2000, p. 87), cercetător în domeniul violenței în familie, îndeamnă specialiștii, cercetătorii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
-l ignora va avea drept consecință sporirea durerii prin sentimentul de devalorizare resimțit ca urmare a respingerii. Descoperiri recente în neurobiologie pledează în favoarea luării în considerare a acuzelor de durere ale pacienților, chiar dacă acestea nu par a fi concordante cu gravitatea leziunii organice. Jaak Panksepp (2003, p. 237) arată că „unele arii ale creierului care sunt activate în timpul durerii fizice sunt de asemenea activate în timpul durerilor emoționale induse de excluziunea socială”. Mecanisme psihice defensive ale personalului medical și durerea fizică a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de copilul-victimă se exprimă prin: abuz, neglijare, maltratare, molestare, hărțuire, exploatare. Abuzul și neglijarea copilului se reunesc în conceptul de maltratare. Termenul de maltratare se regăsește în legislație în sintagma: „tratamente rele aplicate minorului”. Deși consecințele pot fi de aceeași gravitate, între abuz și neglijare există diferențe semnificative pentru diagnostic și intervenție. Cât privește termenul de „molestare”, acesta se utilizează în principal în situații de abuz sexual al copilului. Definirea maltratării copilului se poate face din numeroase perspective: psihologice, sociale, cultural-tradițional
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și agresor, c) agresorul are din punct de vedere legal, responsabilitate de a îngriji și proteja copilul, d) legea penalizează agresorul, e) victima, copilul, se află în responsabilitatea agresorului, depinde de agresor, f) agresorul are acces permanent la victimă. 5. gravitatea maltratării se evaluează comparativ cu nevoile copilului pentru o dezvoltare sănătoasă; de aceea în evaluarea consecințelor maltratării se ține seama de stadiul de dezvoltare în care se află copilul-victimă. Capacitatea de reflecție și exprimare a copilului sunt factori determinanți în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ți-a zis taică-tău despre mine”!”, deși copilul ar vrea să tacă și știe că nu e bine să spună. Există o situație de corupere a copilului pe care adulții o consideră nevinovată și chiar amuzantă. Reamintim faptul că gravitatea abuzului trebuie judecată în funcție de stadiul de dezvoltare în care se află copilul. în jurul vârstei de 5 ani, copilul se află într-un stadiu al dezvoltării gândirii morale, în care nu concepe minciuna (Muntean, 2006). Dacă la această vârstă a copilului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
inițială este mai puțin adecvată; volumul de muncă este mai mare; beneficiază de o slabă și inadecvată susținere profesională în activitatea lor dificilă. Kari Killen, în lucrarea Copilul maltratat (1998), identifică următoarele mecanisme defensive la intervenienții cu copiii maltratați: nerecunoașterea gravității fenomenului (au mai fost și alți copii abandonați și s-au descurcat foarte bine până la urmă!); înlocuirea problemei (consideră și promovează ideea că transformarea instituțiilor va rezolva problema abandonului); proiecția propriilor probleme (supraidentificarea cu părintele agresor sau cu copilul victimă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
întrerupe o asemenea sarcină este mai accentuată decât în alternativa că survine un avort spontan sau provocat de o gestație indezirabilă pentru familie. între autoritățile domeniului persistă o dilemă în legătură cu influența pe care o are vârsta copilului la deces, asupra gravității impactului produs părinților săi. Unii cred că decesul în uter este mai puțin dureros decât cel care survine la naștere sau în primele săptămâni postnatale, întrucât iubirea față de copil n-a avut timp să se cristalizeze suficient, alții, dimpotrivă, sunt
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
explicit și implicit copilul pe care-l poartă. în ultimele două decenii, tot mai multe studii (unele derulate pe mulți ani), relevă consecințele dramatice ale atitudinii unei femei ce nu-și dorește copilul. Este vorba e o traumă de maximă gravitate, care se conservă cu obstinație și poluează neîncetat existența individului. Bustan și Coker (1994, apud Chamberlain, 1995) au constatat, pe un eșantion format din 8.000 gravide, că mortalitatea infantilă în prima lună postnatală a fost de 2,4 ori
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
îndeosebi, după vârsta de 6 luni care sunt sentimentele și atitudinea propriei sale mame față de el (Verny, Kelly, 1981, 2006, ș.a.). O femeie rejectivă, indiferentă sau ambivalentă față de copilul pe care îl poartă, cauzează asupra acestuia o traumă de o gravitate majoră și care se numește „abandon uterin”. Dat fiind că abilitățile mnezice ale fetusului deja funcționează (uzitând de mecanismele pe care le-am abordat deja), această experiență traumatică se conservă în sertarele memoriei sale, infestându-i existența. Altfel spus, un
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
traumă și devenire „Doar boala aduce ceva nou. Nu-i ea al cincilea anotimp?” Emil Cioran Indiferent de vârsta la care survin, bolile încenușează existența oricărui om, întrucât implică o doză de traumatism și suferință care se calibrează diferit, în funcție de gravitatea lor. Prin urmare, maladiile sunt probabil cele mai uzuale și inevitabile episoade traumatice ale vieții. Developând lapidar și strict medical instalarea unei boli, aceasta evocă un deranjament biochimic și anatomofiziologic. Iar diversele organe ale trupului care au funcționat cu discreție
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
organism și mediu este în permanență un echilibru dinamic, în care nevoile organismului definesc expectanțele față de mediu. Condițiile de mediu pot veni în întâmpinarea nevoilor, facilitând satisfacerea lor sau pot crea bariere în satisfacerea nevoilor provocând organismul la rezolvarea problemei. Gravitatea, intensitatea reacției de stres a individului ține de elementul-surpriză (apariția neașteptată a stimulului), severitatea amenințării așa cum o resimte persoana, măsura în care persoana se simte lipsită de putere, lipsită de control asupra situației stresante, intensitatea, proximitatea și durata expunerii la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dezvoltare comunitară ale unor evenimente traumatice în cazul comunităților reziliente se resimt din punct de vedere economic, sociocultural și din punctul de vedere al mediului, al atenției sporite față de acesta. în țara noastră, defrișările masive au sporit riscul, frecvența și gravitatea inundațiilor. în urmă cu doi ani însă, un program a fost inițiat cu sprijinul unor televiziuni 2 și a unor organizații internaționale, prin care zone întinse au fost plantate cu puieți de copaci care vor acoperi în viitor coastele dealurilor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
că numărul actorilor vieții internaționale a crescut (în afară de state, fiind prezente numeroase alte subiecte de drept, printre care societățile transnaționale), că statele izolate au de făcut față unor "sfidări" legate de apariția unor probleme noi, pe care, datorită complexității și gravității lor, nu le mai pot rezolva singure, ci numai apelând la un cadru multinațional, se consideră că, în condițiile globalizării și ale privatizării, dreptul internațional public își pierde foarte mult din caracterul său coercitiv; cu alte cuvinte, se "deconstituționalizează", făcând
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
judiciară în materie penală și în art. 30 (ex K.2) referitor la cooperarea polițienească, sunt menționate forme de cooperare operativă în domeniile respective, inclusiv convenirea de norme minime pentru definirea infracțiunilor și sancțiunilor în domenii ale criminalității de o gravitate deosebită, dar realizarea acestora nu presupune transferul unor noi atribute de suveranitate. Tratatul Constituțional cuprindea, într-adevăr, prevederi cu privire la cooperarea judiciară în materie penală și polițienească (art. III-270-278), dar cooperarea statelor membre nu presupunea delegarea de atribute suverane la nivel
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cont și de alte elemente, cum ar fi: a) dacă cererile sunt făcute în temeiul unui tratat încheiat între statul solicitant și statul solicitat; b) locurile în care a fost săvârșită fiecare dintre infracțiuni; c) interesele statelor solicitante respective; d) gravitatea infracțiunilor; e) naționalitatea victimei; f) posibilitatea unei extrădări ulterioare între statele solicitante; g) ordinea cronologică în care au fost primite cererile din partea statelor solicitante. 6. Proceduri de extrădare simplificate (art. 11) În cazul în care persoana a cărei extrădare este
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în Legea de executare a pedepselor privative de libertate și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Liberarea condiționată este de aplicabilitate generală, în sensul că poate fi acordată, în principiu, oricărui condamnat, indiferent de natura sau gravitatea infracțiunii care a atras condamnarea, de felul pedepsei privative de libertate ori de regimul executării acesteia. Totodată, liberarea condiționată are un caracter personal, fiind strâns legată de personalitatea celui condamnat, motiv pentru care va fi precedată de o evaluare riguroasă
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
fi eliberat din penitenciar, a fost introdusă în dreptul penal francez printr-o lege din 1978. Adoptarea acestei legi este expresia unei reacții împotriva vechilor reglementări în materie, care îngăduiau judecătorului să pună în libertate pe autorii unor infracțiuni de o gravitate extremă. În motivarea acestei legi, susținută de partizanii unei politici de apărare socială fermă, s-a arătat că în acest fel se asigură realizarea funcției de intimidare a pedepsei, funcție care este condiționată printre altele și de certitudinea pedepsei. Durata
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
siguranță prevăzută de lege este, după caz, o jumătate din durata pedepsei aplicate sau 18 ani în cazul detențiunii pe viață. Instanța poate spori durata perioadei de siguranță până la două treimi, respectiv 22 ani, iar în cazuri speciale sub aspectul gravității, poate fi stabilită o perioadă de siguranță egală cu durata pedepsei, inclusiv în cazul detențiunii pe viață. Instanța are în anumite cazuri și posibilitatea de a reduce perioada de siguranță prevăzută de lege. În ipoteza în care stabilirea perioadei de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și implicit durata pedepsei aplicate prin hotărârea definitivă a instanței de judecată) este menită să asigure ceea ce doctrina numește certitudinea pedepsei. Altfel spus, fixarea unui procent din pedeapsă obligatoriu de executat, proporțional cu natura pedepsei, durata acesteia și implicit cu gravitatea infracțiunii săvârșite, întărește sentimentul de siguranță, dă satisfacție victimei, asigură caracterul de exemplaritate al pedepsei și funcția retributivă a acesteia și asigură în ultimă instanță îndeplinirea scopului dreptului penal care este cel mai eficient mijloc de control social de apărare
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
relelor în societatea Pitjantjatjara se realizeaz] prin mijloace în care toți au încredere și care nu necesit] validare public]. Judecată și pedeapsă propriu-zise sunt înv]luite în mister, dar rațiunea lor fundamental] este cunoscut] de toți. Faptele de mai mic] gravitate, care nu necesit] pedeapsă cu moartea, sunt judecate în mod public. În multe, dac] nu chiar în toate societ]țile de mici dimensiuni, esența procesului const] în recunoașterea de c]tre autor a faptei sale, supunându-se judec]rii și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
O persoan] chiar poate ierta o altă din acest motiv. În absență total] a altor ființe, un practicant jainist singur nu poate acumula atât de meritoria karma! Uneori, c]lug]rii fac apel la consecințe sociale adverse pentru a explica gravitatea nerespect]rii jur]mintelor, dar asemenea considerații prudente și utilitare sunt mai degrab] raționaliz]ri expeditive decât justific]rile lor. S-a pretins, oarecum în contradictoriu, de c]tre unii scriitori moderni c] virtuțile de genul ahimsa au valoare intrinsec
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]