11,415 matches
-
azil politic și au primit până în cele din urmă să emigreze în Argentina. Guvernul i-au etichetat pe soldații ROA (vlasoviști) drept trădători. Soldații ROA care au fost repatriați au fost judecați și condamnați la moarte sau la muncă în lagărele Gulagului pentru termene de cel puțin zece ani. Vlasov și alți câțiva lideri ai ROA au fost condamnați la moarte prin spânzurare. Sentința a fost executată pe 1 august 1946.
Armata Rusă de Eliberare () [Corola-website/Science/317344_a_318673]
-
ingineri, industriași, sau proprietari de ziare, având un rol important în viața economică din perioada interbelică. Perioada celui de-al doilea război mondial a reprezentat o perioadă grea pentru membrii comunității evreiești din Brașov. Chiar dacă nu au fost deportați în lagăre, li s-a interzis să fie proprietari de societăți comerciale, evreii fiind frecvent bătuți, iar copiii lor dați afară din școală. În anul 1941 sinagoga ortodoxă a fost devastată de legionari. După război o parte importantă a evreilor din Brașov
Sinagoga Ortodoxă din Brașov () [Corola-website/Science/317409_a_318738]
-
ca Jean Parvulesco. Născut în România, făcând școala de cadeți, a hotărât să fugă de regimul comunist instalat în România după Al Doilea Război Mondial ajungând în Iugoslavia traversând Dunărea înotând, în iulie 1948. Arestat, a fost expediat într-un lagăr politic de munci forțate situat în apropiere de orașul Tuzla. De aici a reușit să scape și a trecut clandestin frontiera iugoslavo-austriacă, în august 1949. Fostul disident a sosit la Paris în 1950, unde a urmat cursuri de filosofie și
Jean Pârvulescu () [Corola-website/Science/317391_a_318720]
-
comunității . În anul 2004 în curtea Sinagogilor de pe strada Decebal a fost dezvelit Monumentul Holocaustului din Satu Mare. La 12 iunie 2005 pe zidul Sinagogii Mari a fost dezvelită o placă comemorativă pe care sunt trecute numele evreilor sătmăreni uciși în lagărele de exterminare de la Auschwitz-Birkenau în anul 1944. La această ceremonie au participat cantorul József Berger din Budapesta (care a ținut ceremonia religioasă), prefectul Radu Bud, președintele Comunității evreior din Brașov -Tiberiu Roth, acad. prof. dr. Virgil Enătescu și prof. Ioan
Templul Mare din Satu Mare () [Corola-website/Science/317412_a_318741]
-
un tren de marfă și, după 14 zile, au ajuns la Calafat. După două luni, în octombrie 1941 au fost trimiși din nou în Bucovina, unde au făcut două săptămâni de muncă forțată, apoi au fost deportați în Transnistria, în lagărele Berșad și Moghilev Podolsk. 80% dintre evrei au murit din cauza bolilor, frigului și foamei. Numărul evreilor din Siret era în anul 1947 de 1.700. În perioada toamna anului 1950 - aprilie 1951 un număr mare de evrei din Siret a
Templul Mare din Siret () [Corola-website/Science/317396_a_318725]
-
populației evreiești din Suceava, ca urmare a bolilor și foametei. În vara anului 1944, puținii supraviețuitori s-au întors în Suceava. Comunitatea evreiască din Suceava, condusă de avocatul dr. Chaim Kupferberg, a organizat acțiuni de ajutorare a evreilor întorși din lagăre, sprijinindu-i pentru a obține locuri de muncă. În perioada toamna anului 1950 - aprilie 1951 majoritatea evreilor din Suceava au emigrat legal în noul stat Israel, o nouă etapă de emigrare având loc între anii 1958-1962. Evreii emigranți au trebuit
Sinagoga Gah din Suceava () [Corola-website/Science/317401_a_318730]
-
prizonieri de război ai germanilor. Stalin a obținut acceptul aliaților occidentali pentru repatrierea a tuturor cetățenilor sovietici ținuți prizonieri. Se pare că Roosevelt și Churchill s-au temut ca sovieticii să întârzie sau chiar să refuze eliberarea prizonierii aliați din lagărele germane eliberate de Armata Roșie. După semnarea înțelegerilor de la Ialta, Churchill l-a întrebat pe Stalin: „Au luptat cazacii și alte minorități împotriva noastră”, la care acesta din urmă a răspuns: „Ei au luptat cu ferocitate, ca să nu spunem cu
Trădarea cazacilor () [Corola-website/Science/317416_a_318745]
-
înaintarea Aliaților spre nordul Italiei, partizanii italieni le-au cerut cazacilor să părăsească regiunea Carnia și să plece spre nord, spre Austria. Aici, cazacii au fost făcuți prizonieri lângă Lienz, pe malurile râului Drava. Britanicii i-au internat într-un lagăr de prizonieri încropit în mare grabă. Timp de câteva zile, britanicii s-au purtat bine cu cazacii, dându-le acestora impresia că îi vor trata ca pe niște refugiați politic. În acest timp, unitățile Armatei Roșii s-au apropiat dinspre
Trădarea cazacilor () [Corola-website/Science/317416_a_318745]
-
fost judecați și executați la Moscova. Astfel, generalul Piotr Krasnov a fost executat prin spânzurare într-o piață publică. Generalul Helmuth von Pannwitz, care deși făcea parte din Wehrmacht, fusese unul dintre principalii organizatori ai trupelor de cazaci recrutați din lagărele naziste de prizonieri, a împărtășit aceeași soartă cu cei pe care i-a comandat și a fost executat alături de alți cinci generali și atamani la Moscova, în 1947. Pe 1 iunie 1945, britanicii au transportat aproximativ 32.000 de cazaci
Trădarea cazacilor () [Corola-website/Science/317416_a_318745]
-
copii și bătrânii care îi însoțeau) cu ajutorul autobuzelor și trenurilor, predându-i sovieticilor. Repatrieri forțate ale cazacilor de mai mică amploare au avut loc și în regiunile de ocupație americane din Austria și Germania. Numeroși cazaci au fost trimiși în lagărele de muncă ale Gulagului, în nordul Rusiei și în Siberia, unde mulți dintre ei au murit de epuizare, foame sau boli. Cei care au supraviețuit au fost amnistiați de Hrușciov în timpul campaniei de destalinizare. Aproximativ două milioane de persoane au fost
Trădarea cazacilor () [Corola-website/Science/317416_a_318745]
-
s-au sinucis. Cazacii care au scăpat de repatriere s-au ascuns prin păduri și munți, au fost ascunși de populația locală germană, iar alții s-au folosit de identități false. În cele din urmă, ei au fost primiți în lagăre de persoane strămutate, unde și-au declarat identități false. Unii dintre emigrat în SUA, alții au devenit cetățenii unor state precum Germania, Franța, Italia sau Austria. Cei mai mulți cazaci și-au ascuns adevărata identitate până după prăbușirea Uniunii Sovietice. După moartea
Trădarea cazacilor () [Corola-website/Science/317416_a_318745]
-
cetățenii unor state precum Germania, Franța, Italia sau Austria. Cei mai mulți cazaci și-au ascuns adevărata identitate până după prăbușirea Uniunii Sovietice. După moartea lui Stalin (5 martie 1953), Hrușciov a declanșat procesul de destalinizare. Un prim grup de deținuți din lagărele de muncă sovietice a fost amnistiat pe 27 martie 1953. pentru ca prevederile primului decret de amnistie să fie extinse pe 17 septembrie 1955. Cu toate acestea, anumite crime politice au fost excluse de la amnistiere. În orașul austriac Lienz se află
Trădarea cazacilor () [Corola-website/Science/317416_a_318745]
-
imediat se dădea ordinul de împușcare, astfel că nu era nicio posibilitate reală de a scăpa din acel tren al morții. Contingentul deportat era distribuit în felul următor: capul familiei, arestat, era izolat de soție și copii și dus în lagărul de muncă forțată, în GULAG. Ceilalți membri ai familiei erau trimiși în Siberia sau Kazahstan. Cei deportați în Siberia sau Kazahstan, de la copil la bătrân, erau repartizați la muncă în întreprinderile industriei silvice, în sovhozuri și în cooperative meșteșugărești. Pentru
Deportările din Basarabia și Nordul Bucovinei () [Corola-website/Science/317440_a_318769]
-
din Republica Moldova nr. 1, Chișinău, 1991 (Н.Ф. Бугай « Выселение произвести по распоряжению Берии...» О депортации населения из Молдавской ССР в 40-50- е годы - Исторические науки в Молдавии. № 1. Кишинев, 1991. 1.0), "Deportarea popoarelor din Bielorusia, Ucraina și Republica Moldova : lagăre, muncă silnică și deportări", ed. Dittmar Dahlmann und Gerhard Hirschfeld, Essen, Germania, 1999, p. 567-581 (Депортация народов из Украины, Белоруссии и Молдавии : Лагеря, принудительный труд и депортация. Германия. Эссен. 1999. 1.3).
Deportările din Basarabia și Nordul Bucovinei () [Corola-website/Science/317440_a_318769]
-
România, stabilită în Germania. A apărut la Carl Hanser Verlag în 2009, anul în care autoarei i-a fost decernat Premiul Nobel pentru Literatură. Romanul tematizează deportarea unei părți din populația civilă germană din România (și a zonelor învecinate) în lagăre de muncă forțată din Uniunea Sovietică. Romanul a fost gândit ca o colaborare cu poetul Oskar Pastior, care și el fusese deportat în tinerețe. Scriitoarea, împreună cu Pastior, începând din anul 2001 au început să asculte povestirile experiențelor groaznice ale deportaților
Leagănul respirației () [Corola-website/Science/317484_a_318813]
-
fusese și ea deportată cinci ani. În anul 2004 Fundația Robert Bosch i-a susținut pe Herta Müller și pe Oskar Pastior astfel încât cei doi scriitori au putut vizita pentru o săptămână unele din locurile în care s-au aflat lagărele de muncă din Ucraina. Oscar Pastior a decedat însă în anul 2006. Romanul povestește întâmplările din perspectiva tânărului "Leo Auberg" din Sibiu, care la vârsta de 17 ani așteaptă în noaptea spre 15 ianuarie 1945 să fie ridicat de patrula
Leagănul respirației () [Corola-website/Science/317484_a_318813]
-
să fie ridicat de patrula formată dintr-un jandarm român și un soldat sovietic. Așteaptă cu nerăbdare, în loc de frică, plecarea din orașul care devenise mic și îngust pentru că mai avea o altă problemă, era homosexual. După cinci ani petrecuți în lagărul de muncă din Ucraina Sovietică, plini de privațiuni, urmărit pretutindeni de gardienii lagărului și de "Tur Priculici", un deportat colaboraționist, dar însoțit permanent de „"îngerul foamei"”, "Leo", eroul principal revine în Sibiul natal. Împreună cu el se întorc în țară și
Leagănul respirației () [Corola-website/Science/317484_a_318813]
-
sovietic. Așteaptă cu nerăbdare, în loc de frică, plecarea din orașul care devenise mic și îngust pentru că mai avea o altă problemă, era homosexual. După cinci ani petrecuți în lagărul de muncă din Ucraina Sovietică, plini de privațiuni, urmărit pretutindeni de gardienii lagărului și de "Tur Priculici", un deportat colaboraționist, dar însoțit permanent de „"îngerul foamei"”, "Leo", eroul principal revine în Sibiul natal. Împreună cu el se întorc în țară și o parte dintre supraviețuitorii lagărului. Romanul se compune din 64 de capitole.
Leagănul respirației () [Corola-website/Science/317484_a_318813]
-
Sovietică, plini de privațiuni, urmărit pretutindeni de gardienii lagărului și de "Tur Priculici", un deportat colaboraționist, dar însoțit permanent de „"îngerul foamei"”, "Leo", eroul principal revine în Sibiul natal. Împreună cu el se întorc în țară și o parte dintre supraviețuitorii lagărului. Romanul se compune din 64 de capitole.
Leagănul respirației () [Corola-website/Science/317484_a_318813]
-
voluntarilor din Franța și Statele Unite. Legiunea a fost compusă în proporție de 95% din armeni. În rândurile ei se aflau refugiați armeni otomani, foști prizonieri de război, armeni din Egipt, America sau Europa. Majoritatea voluntarilor proveneau din SUA și din lagărele de refugiați din Port Said, Egipt. După o perioadă inițială de pregătire în Cipru, militarii Legiunii Armene au fost mutați în Palestina unde trebuiau să ajute forțele franceze și britanice să lupte împotriva celor otomane și germane. Legiunea Armeană, aflată
Legiunea franco-armeană () [Corola-website/Science/321823_a_323152]
-
Perspectiva închiderii universității a fost însă risipită în de un decret al împăratului austriac . S-au adăugat noi clădiri, printre care și Collegium Novum (deschisă în 1887). La 6 noiembrie 1939, 184 de profesori au fost arestați și deportați la lagărul de concentrare Sachsenhausen în timpul operațiunii cu numele de cod Sonderaktion Krakau. Universitatea, împreună cu restul școlilor superioare și secundare poloneze, a fost închisă pe toată durata celui de al Doilea Război Mondial. The faculty was also suppressed by the Communists in
Universitatea Jagiellonă () [Corola-website/Science/321845_a_323174]
-
rețelei de telegraf, căile ferate și depozitele. Într-o tentativă de a tăia liniile de aprovizionare ale atacatorilor, britanicii, conduși acum de Lord Kitchener, au răspuns cu o politică a „pământului pârjolit”, distrugând ferme ale burilor și mutând civilii în lagăre de concentrare. Unele părți ale presei britanice și guvernului britanic se așteptau o campanie de ordinul câtorva luni, iar războiul prelungit a devenit nepopular, mai ales după ce au ieșit la iveală condițiile din lagărele de concentrare (unde muriseră de foame
Al Doilea Război al Burilor () [Corola-website/Science/321895_a_323224]
-
ale burilor și mutând civilii în lagăre de concentrare. Unele părți ale presei britanice și guvernului britanic se așteptau o campanie de ordinul câtorva luni, iar războiul prelungit a devenit nepopular, mai ales după ce au ieșit la iveală condițiile din lagărele de concentrare (unde muriseră de foame și de boli zeci de mii de femei și copii). Forțele burilor s-au predat în cele din urmă la 31 mai 1902, și 54 din cei 60 de delegați din Transvaal și din
Al Doilea Război al Burilor () [Corola-website/Science/321895_a_323224]
-
în limba idiș din București: Cedarea Bucovinei și Basarabiei din 1940 l-a surprins pe Levin la Cernăuți. Regimul sovietic l-a mobilizat în cadrul unor unități pseudo-militare de muncă - ca cetățean român și evreu - și l-a trimis într-un lagăr de muncă în Munții Ural. În scurtă vreme, în 1942 este arestat sub suspiciunea de spionaj pentru România și trimis - fără judecată - la 15 ani de exil în Siberia, loc unde a învățat de altfel, limba rusă. Reabilitat și eliberat
Leibu Levin () [Corola-website/Science/321928_a_323257]
-
Siberia, loc unde a învățat de altfel, limba rusă. Reabilitat și eliberat în 1956,s-a stabilit la Moscova, unde s-a căsătorit cu Șura, fiica doctoriței Țețilia Guterman-Entina, care îi dăduse îngrijiri vitale, salvându-i viața în timpul suferințelor din lagăr. Levin mai apucă să apară în recitaluri timp de încă șase ani, dar este nevoit să renunțe din cauza stării precare a sănătății în urma detențiunii. Și-a continuat însă activitatea de compozitor, de transpunere a poeziei idiș pe note. În anul
Leibu Levin () [Corola-website/Science/321928_a_323257]