11,487 matches
-
de lei pe tot anul, „câte 10 parale de totă mierța, pentru cei ce vor strânge perje de velniță pentru neguțătorie”, „câte 10 parale de tot carul, afară de târgoveți, pentru cei ce vor lua lemne de foc din pădurea de pe moșia târgului” ș.a. De-a lungul deceniului cinci al secolului al XIX lea, administrația locală a adăugat acestor venituri pe cele provenite din impozitarea sau arendarea altor activități: taxa pentru tăierea porcilor, închirierea podurilor de peste Bistrița, arendarea veniturilor provenite din aprovizionarea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fost „stimulat” de contextul diplomatic tensionat la nivelul relațiilor internaționale, producția locală fiind apreciabil sporită, ca urmare a solicitărilor armatelor beligerante. Inițial, extracția acestui zăcământ se făcea rudimentar, el fiind colectat de la suprafață, direct din bălțile de păcură aflate pe moșiile mănăstirești sau boierești. Începând cu secolul al XIX-lea s-a trecut la săparea manuală de puțuri (în anul 1866, în județul Bacău se aflau în exploatare un număr de 275 de puțuri), împrejmuite cu plasă de nuiele, din care
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
puțuri), împrejmuite cu plasă de nuiele, din care petrolul se scotea cu hecnale acționate de oameni sau de cai. În perioada regulamentară, exploatarea se intensifică, răzeșii și moșnenii distingându-se în acest sens. Sutele de gropi sau puțuri aflate pe moșiile țăranilor liberi au grăbit procesul de diferențiere a acestora - spre exemplu, apar muncitori specializați - gropașii. În materie de tehnologie extractivă, o realizare remarcabilă a fost punerea în funcțiune, în anul 1862, a primei sonde cu foraj mecanic din Europa - în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de hârtie, pentru că o parte din munca manuală a fost înlocuită cu tehnica mecanizată - fără ca mecanizarea să fie extinsă în toate sferele de producție. Cu unele întreruperi, fabrica a funcționat până în anul 1867, când a fost înregistrat falimentul. Fabrica, împreună cu moșia, au fost vândute de Alecu Asachi lui Carp Svercevschi - la rândul său, acesta a vândut o parte din piese și din mașini către Michel Iuster, patronul unei fabrici de spirt. Pe 22 decembrie 1881, luând în discuție ofertele privind achiziționarea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
importante erau „să fie locuitor al orașului, să nu fie vreo bănuială asupra lui” și, în cazul în care acesta a mai lucrat în acea funcție, „să fi produs mulțumirea petiționarilor”. Situată în partea de Sud și Sud-Vest a orașului, moșia comunală (Țarina) se întindea pe o suprafață de aproximativ 300 fălci pământ arabil - 456 hectare. Având în vecinătate moșiile Letea, Mărgineni și Călugăra, aceasta a fost oferită târgoveților băcăuani de Grigore Ghica prin hrisovul domnesc din anul 1741. Ulterior, domnul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
acesta a mai lucrat în acea funcție, „să fi produs mulțumirea petiționarilor”. Situată în partea de Sud și Sud-Vest a orașului, moșia comunală (Țarina) se întindea pe o suprafață de aproximativ 300 fălci pământ arabil - 456 hectare. Având în vecinătate moșiile Letea, Mărgineni și Călugăra, aceasta a fost oferită târgoveților băcăuani de Grigore Ghica prin hrisovul domnesc din anul 1741. Ulterior, domnul Ioniță Sandu Sturdza, prin hrisovul de reconfirmare din anul 1823, întărea această danie, precizând foarte clar limitele folosirii sale
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
constituie o dovadă a faptului că viața orașului începe să fie guvernată de noi principii, altele decât cele feudale, prelungite în Epoca Modernă pe cale inerțială. Asistăm, de fapt, la începutul amurgului vechii lumi, ce găsește în politica de conservare a moșiei comunale singura formă de exprimare a „rezistenței”. Din acest moment și până la apariția legilor de expropriere de la începutul perioadei interbelice, istoria Bacăului va fi guvernată de logica dezvoltării urbane în dauna țarinei locale. Evident, din nevoia de a suplimenta fondurile
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
apariția legilor de expropriere de la începutul perioadei interbelice, istoria Bacăului va fi guvernată de logica dezvoltării urbane în dauna țarinei locale. Evident, din nevoia de a suplimenta fondurile bugetului comunal, administrația orașului a facilitat procesul de dizolvare lentă a acestei moșii. Taxele și impozitele percepute pentru construcția de noi locuințe și, ulterior, pentru dezvoltarea industriei s-au dovedit a fi mai importante decât vechile cutume. Jurnalul din 22 mai 1840 surprinde foarte clar tendința Eforiei Bacău de nesocotire a acestor cutume
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
din anul 1891, locuitorii orașului au hotărât să treacă „managementul” țarinei la instituția Primăriei. Ritmul rapid al dezvoltării industriale a orașului, precum și imperativele din domeniul politicii de apărare a țării, au generat, spre nemulțumirea agricultorilor băcăuani, micșorarea treptată a suprafeței moșiei comunale. Cu excepția momentelor mai tensionate din primăvara anului 1907, locuitorii orașului au fost martorii pasivi ai acestui fenomen. Așa cum am menționat în subcapitolul dedicat dezvoltării industriale, apariția fabricii de cherestea V. Țenov (1881) a rupt din țarina comunală 20 de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
1905, vărsământul bugetar rezultat din concesionarea terenului s-a ridicat la suma de 1.564 lei. Ulterior, în februarie 1904 primarul Leon Sakellary a fost nevoit să aprobe „la ordinul Ministerului de Război, cedarea unei suprafețe de 163 hectare din moșia orașului către acel minister”, pentru a se înființa în localitate un poligon de trageri. Statul român a oferit comunei, în schimb, un teren de aceleași dimensiuni din moșia Letea - aflată în proprietatea statului. Deși echitabil, schimbul nu a fost bine
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
la ordinul Ministerului de Război, cedarea unei suprafețe de 163 hectare din moșia orașului către acel minister”, pentru a se înființa în localitate un poligon de trageri. Statul român a oferit comunei, în schimb, un teren de aceleași dimensiuni din moșia Letea - aflată în proprietatea statului. Deși echitabil, schimbul nu a fost bine privit de locuitori, terenul fiind situat la o distanță apreciabilă față de gospodăriile acestora. De-a lungul timpului, pe terenul din țarină au mai fost construite cazărmile unităților de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
au mai fost construite cazărmile unităților de infanterie și cavalerie, clădirea arestului preventiv și cea a spitalului comunal, tot aici fiind amplasat și cimitirul animalelor (la sfârșitul secolului al XIX-lea). Un alt moment dificil, în acest proces al descompunerii moșiei comunale, a avut loc începând cu primăvara anului 1912. Astfel, în martie 1912 președintele comunității evreilor băcăuani Israel Rosenberg a solicitat consiliului comunal să-i pună la dispoziție un teren cu o întindere de cel puțin 8 hectare, pentru înființarea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
moșierească” de județ se afla în mâinile a câtorva sute de proprietari, în vreme ce numărul total de locuitori ai județului întrecea, la 1907, cu puțin cifra de 200.000 (în 1912 - 232.954 locuitori). Dintr-un total de aproximativ 240 de moșii, 181 erau date în arendă unor întreprinzători evrei, greci, români, armeni sau bulgari. Cu diferențe nesemnificative, structura proprietății din județul Bacău era similară pentru majoritatea unităților administrativteritoriale ale Moldovei. Existau în județ proprietăți a căror întindere depășea 10.000 de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
români, armeni sau bulgari. Cu diferențe nesemnificative, structura proprietății din județul Bacău era similară pentru majoritatea unităților administrativteritoriale ale Moldovei. Existau în județ proprietăți a căror întindere depășea 10.000 de hectare. Extinsă pe Valea Trotușului de la Palanca până la Dărmănești, moșia deținută de N. Dimitrie Ghica-Comănești era cea mai mare. Statul deținea în comuna Schitu Frumoasa o moșie de 10.000 de hectare. Un alt mare proprietar a fost prințul de origine germană Günter Schömburg Waldemburg. Având, alături de soția sa, principesa
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
administrativteritoriale ale Moldovei. Existau în județ proprietăți a căror întindere depășea 10.000 de hectare. Extinsă pe Valea Trotușului de la Palanca până la Dărmănești, moșia deținută de N. Dimitrie Ghica-Comănești era cea mai mare. Statul deținea în comuna Schitu Frumoasa o moșie de 10.000 de hectare. Un alt mare proprietar a fost prințul de origine germană Günter Schömburg Waldemburg. Având, alături de soția sa, principesa Lucia, domiciliul în comuna Fântânele, acesta deținea în județul Bacău trei mari proprietăți: Fântânele, cu o suprafață
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
acesta deținea în județul Bacău trei mari proprietăți: Fântânele, cu o suprafață de 9.009,66 hectare, Valea Seacă, 2.391,40 hectare și Tazlăul Sărat, ce măsura 1.436,91 hectare. În afara proprietăților menționate mai sus, din categoria marilor moșii mai putem aminti aici moșia Elenei Grigorescudin comunele Hârja și Oituz (aproximativ 10.000 ha.), moșia Epitropiei Sfântului Spiridon din Iași întinsă peste satele Blăgești, Buda, Valea lui Ion din județul Bacău, dar și în satul Socea-Cândești din județul Neamț
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
trei mari proprietăți: Fântânele, cu o suprafață de 9.009,66 hectare, Valea Seacă, 2.391,40 hectare și Tazlăul Sărat, ce măsura 1.436,91 hectare. În afara proprietăților menționate mai sus, din categoria marilor moșii mai putem aminti aici moșia Elenei Grigorescudin comunele Hârja și Oituz (aproximativ 10.000 ha.), moșia Epitropiei Sfântului Spiridon din Iași întinsă peste satele Blăgești, Buda, Valea lui Ion din județul Bacău, dar și în satul Socea-Cândești din județul Neamț (aproximativ 7.200 ha.), moșia
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
hectare, Valea Seacă, 2.391,40 hectare și Tazlăul Sărat, ce măsura 1.436,91 hectare. În afara proprietăților menționate mai sus, din categoria marilor moșii mai putem aminti aici moșia Elenei Grigorescudin comunele Hârja și Oituz (aproximativ 10.000 ha.), moșia Epitropiei Sfântului Spiridon din Iași întinsă peste satele Blăgești, Buda, Valea lui Ion din județul Bacău, dar și în satul Socea-Cândești din județul Neamț (aproximativ 7.200 ha.), moșia lui C. Miclescu din comuna Leca (1.048 ha.), moșia deținută
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
moșia Elenei Grigorescudin comunele Hârja și Oituz (aproximativ 10.000 ha.), moșia Epitropiei Sfântului Spiridon din Iași întinsă peste satele Blăgești, Buda, Valea lui Ion din județul Bacău, dar și în satul Socea-Cândești din județul Neamț (aproximativ 7.200 ha.), moșia lui C. Miclescu din comuna Leca (1.048 ha.), moșia deținută de Manase Gross și Marcovici din comuna Botești (854 ha.), cea aflată în proprietatea Virginiei Lambrino din comuna Filipeni (1.055 ha.); moșia lui Gh. Buzdugan din comuna Răcăciuni
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ha.), moșia Epitropiei Sfântului Spiridon din Iași întinsă peste satele Blăgești, Buda, Valea lui Ion din județul Bacău, dar și în satul Socea-Cândești din județul Neamț (aproximativ 7.200 ha.), moșia lui C. Miclescu din comuna Leca (1.048 ha.), moșia deținută de Manase Gross și Marcovici din comuna Botești (854 ha.), cea aflată în proprietatea Virginiei Lambrino din comuna Filipeni (1.055 ha.); moșia lui Gh. Buzdugan din comuna Răcăciuni (700 ha.), moșia lui Mircea Costinescu din comuna Răcătău (1
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
județul Neamț (aproximativ 7.200 ha.), moșia lui C. Miclescu din comuna Leca (1.048 ha.), moșia deținută de Manase Gross și Marcovici din comuna Botești (854 ha.), cea aflată în proprietatea Virginiei Lambrino din comuna Filipeni (1.055 ha.); moșia lui Gh. Buzdugan din comuna Răcăciuni (700 ha.), moșia lui Mircea Costinescu din comuna Răcătău (1.016 ha.), moșiile aflate în proprietatea fraților Brăescu și Gh. Cantilli din comuna Călugăra, moșia lui A. Giurgea din comuna Geoseni (902 ha.), moșia
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Miclescu din comuna Leca (1.048 ha.), moșia deținută de Manase Gross și Marcovici din comuna Botești (854 ha.), cea aflată în proprietatea Virginiei Lambrino din comuna Filipeni (1.055 ha.); moșia lui Gh. Buzdugan din comuna Răcăciuni (700 ha.), moșia lui Mircea Costinescu din comuna Răcătău (1.016 ha.), moșiile aflate în proprietatea fraților Brăescu și Gh. Cantilli din comuna Călugăra, moșia lui A. Giurgea din comuna Geoseni (902 ha.), moșia Brăescu-Crupenschi din comuna Mărgineni (1.149 ha.), moșia lui
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Manase Gross și Marcovici din comuna Botești (854 ha.), cea aflată în proprietatea Virginiei Lambrino din comuna Filipeni (1.055 ha.); moșia lui Gh. Buzdugan din comuna Răcăciuni (700 ha.), moșia lui Mircea Costinescu din comuna Răcătău (1.016 ha.), moșiile aflate în proprietatea fraților Brăescu și Gh. Cantilli din comuna Călugăra, moșia lui A. Giurgea din comuna Geoseni (902 ha.), moșia Brăescu-Crupenschi din comuna Mărgineni (1.149 ha.), moșia lui G. Paul Kristen din comuna Săucești (700 ha.) ș.a. Printre
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
proprietatea Virginiei Lambrino din comuna Filipeni (1.055 ha.); moșia lui Gh. Buzdugan din comuna Răcăciuni (700 ha.), moșia lui Mircea Costinescu din comuna Răcătău (1.016 ha.), moșiile aflate în proprietatea fraților Brăescu și Gh. Cantilli din comuna Călugăra, moșia lui A. Giurgea din comuna Geoseni (902 ha.), moșia Brăescu-Crupenschi din comuna Mărgineni (1.149 ha.), moșia lui G. Paul Kristen din comuna Săucești (700 ha.) ș.a. Printre marii proprietari de terenuri se număra și Primăria orașului Bacău. Pe baza
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
moșia lui Gh. Buzdugan din comuna Răcăciuni (700 ha.), moșia lui Mircea Costinescu din comuna Răcătău (1.016 ha.), moșiile aflate în proprietatea fraților Brăescu și Gh. Cantilli din comuna Călugăra, moșia lui A. Giurgea din comuna Geoseni (902 ha.), moșia Brăescu-Crupenschi din comuna Mărgineni (1.149 ha.), moșia lui G. Paul Kristen din comuna Săucești (700 ha.) ș.a. Printre marii proprietari de terenuri se număra și Primăria orașului Bacău. Pe baza donațiilor testamentare - Pavel și Ana Cristea, Grigore Busuioc, N.
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]