11,656 matches
-
să lase pe Lia, doamna Stolojan fiind grav bolnavă și singură în București. Copilul, de 2 ani abia, nu se putea despărți de mamă, nici nu putea fi expus la o călătorie așa de aventuroasă. Dinu își expediase băieții și nevasta cu familia Costinescu. Rămâneau deci locului: Pillat cu Mariuța, care găzduia pe micii ei nepoți, Sandu și Pia, soțul meu, eforul spitalelor civile cu 2 000 de răniți, eu cu Spitalul nr. 108 de la Azil. Cât pentru mama, părerile erau
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
N. Lupu Costache, Victor Beldiman. O ștampilă roșie: Vertreter Staatbehörden beim Kaiserlichen Gouvernement, Bukarest“. (Locțiitorul comandantului Guvernământului Imperial, București (germ.). ) Nu era de mirare de la cel care fusese, la Pitești, numit prefect de germani și se plimba în trăsură cu nevasta alături și soldatul german pe capră. Amândoi tinerii Beldiman rămași dezertori ai armatei române în teritoriul ocupat erau acum servitorii cei mai plecați ai germanilor. Pe lângă perchezițiile, rechizițiile, amenințările, cererea de locuință, mai era și urgia timpului. Cincisprezece zile la
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de scandal. Trebuie să fi patronat aci fel de fel de istorii și aventuri amoroase. Pasărea a fost, desigur, un loc de întâlnire în timpurile normale, numai lista persoanelor care au frecventat-o mărturisește. Dissescu cu Mița Biciclista, Burileanu cu nevasta lui înainte de a se căsători, Cămărășescu cu altele, iar printre vizitatoarele cele mai fidele: doamnele Dissescu, Toma Ionescu etc. Prin dulapuri, multe cutii goale de bomboane, pesmeți și parfumuri. La cele mai multe maici, pe lângă odăile locuite de ele, una sau două
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cu restricțiuni pe faimosul Timotei Mucenicul al lui Pătrășcanu; mai mult de mila nenorocitei lui preotese și copiilor am fost la el.](Ibidem, p. 137.) Ceilalți, tineri, licențiați în Teo logie, erau oameni cumsecade, mai ales părintele Manea, cu o nevastă plăcută și un copil mic. I-am rugat pe amândoi să-mi înlesnească petrecerea serilor așa de lungi venind pe rând, de la 7 1/2 la 8 1/2, să-mi citească din cărțile sfinte. Am început prin rugăciunile cele
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
noastră, eram silite să-l primim. Era o ființă scârboasă la fizic și la moral: hainele pe el erau murdare - lucru rar în armata germană -, trăia la Kommandantură cu o bucătăreasă găsită la Piteasca, pe care o trata ca pe nevasta lui și de care râdea toată împrejurimea. Peste câteva luni, din cauza lipsurilor nejustificate din casa regimentului, a fost înlocuit. Venea cu pretextul de a ne inspecta și întreba de nu ne lipsește nimic. Eu i-am cerut o baie. Mi-
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Eu i-am cerut o baie. Mi-a răspuns că nici el nu are la etapă. Lucrul nu m-a mirat, după înfățișarea lui, dar, găsindu-mă foarte bine instalată, l-am întrebat de s-ar mulțumi cu atât pentru nevasta lui. „Meine Frau! es ist verscheiden.“(„Soția mea! ea este deosebită“ (germ.). ) „Poate că și eu sunt învățată cu atât confort și lux, ca și dânsa, acasă la mine.“ S-a sculat să plece, dar mi-a oferit ziare germane
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mai ține războiul vor întoarce puștile contra „die grossen Herrn“. [Influența Rusiei era apropiată.](Ibidem, p. 197. Ne citea chiar scrisorile. Familiile acasă o duceau greu. Alt soldat pomeranian ne povesti cum toți copiii lui erau bolnavi de tifos și nevasta deznădăjduită, singură de trei ani. „De ce nu ceri un concediu? îl întrebai. Ai dreptul.“ „Da, am, dar nu mi-l dau. Aș vrea să mă fotografieze cineva așa, cum umblu după două doamne care nici nu ar avea unde fugi
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Îi amenința când cu Germania, când cu Bulgaria. De aceea, îngăduiseră celor rămași ca soțiile să le facă o vizită la Săveni înainte de plecarea lor în Bulgaria. Mariuța porni cu credința că va putea rămâne acolo câteva zile, ca celelalte neveste ale internaților, care au circulat în libertate. Când însă s-a urcat în tren a însoțit-o un soldat care nu a slăbit-o un moment și a asistat la întrevederea ei cu Ionică. După o oră și jumătate, a
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ca francezii, dar sunt barbari“, pentru că în luptele corp la corp au mușcat nasul vrăjmașului, strigând: „Na, Moldova!“ Săracii băieți se gândeau, pesemne, că aveau în fața lor pe acei care le prădaseră casele, le lua seră vitele și le maltrataseră nevestele și copiii. [Unelte bune nu aveau, dar aveau dinți frumoși și primejdioși.]( Ediția I, 1937, p. 208.) Toate acestea contribuiau să-i sălbăticească și mai rău. Pe doamna general Arion 150, femeie de 70 de ani, o maltrataseră cu o
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cele din trecut, prezidate de mama și d-na Stolojan, cu întreaga familie lângă ele, gândindu-mă, mai ales, la Vintilă, care, desigur, în acea zi era cu toată inima la noi. Ce trudă pe el să fie despărțit de nevastă și de copil și să nu se bucure de anii cei mai gingași ai lui Vintilică. Era să-l găsească foarte schimbat, crescut, dezvoltat, căci era deștept, vorbea cu vorbe alese, făcea întrebări inteligente, era drăgălaș, fru mos, voinic, dar
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ale Liei (Filofteia, Arcadia și Steliana), plângeau și se văitau de urâtul ce le va cuprinde în iarna care începea. „Cine să ne mai îmbărbăteze, cine să ne mai în vețe, cine să ne mai povățuiască?“ Părintele Ma nea și nevasta lui erau, asemenea, foarte triști. Dar tragicomedia a fost trecerea prin Cozieni, unde toți țiganii, de la micii cântăreți până la frații cei mari și mamele lor, se jeleau țigănește, alergând după trăsură... Ruptura se făcu definitiv la podul de la Cozieni, îl
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Această izbuc nire de veselie ne lovi dureros și nimeni nu-i ținu isonul. Se uită mi rată împrejurul ei, cred însă că nu înțelesese dezacordul nostru sufletesc.]( Ibidem.) Dădea prânzuri și dejunuri cu Marghiloman, Grigore Cantacuzino, George Știrbey cu nevasta lui și germani, ca să-i apro pie unii de alții. [Vorbind de bombardările aeroplanelor, stăpâna casei zise: „Que c’était horrible“, iar Lisbetei Știrbey îi scăpă fără voie: „C’était le bon temps“ (Ce vremuri groaznice. - Atunci era bine). Când
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
starea fericită de altădată.](Ibidem, p. 151. ) Dar ce să mai zicem de nenorocitul general Eremia care, făcându-și studiile militare în Germania, se căsătorise cu o germană și care, ofițer distins ajuns până la gradul cel mai înalt, descoperi că nevasta lui era spioana inamicului. Fu cuprins de o astfel de groază, încât, temându-se de ereditatea micilor săi copii, îi omorî pe amândoi și se sinucise, într-un acces de disperare. Ce dreptate au statele care opresc pe militarii lor
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de a-și lăsa toate interesele în momentul cel mai important al recoltei, dar demn și decis să-și facă înainte datoria. Noi nu i-am vorbit decât de liniștea în care va trăi, de știrile ce va avea de la nevasta și fiul lui și, mai ales, de propaganda ce va putea face în Occident, ca primar al Bucureștilor maltratat de germani. Nu înțelegeam cum le venea să trimită în ținuturile aliate două victime ca Emil Petrescu și Miss Belbin. Chiar
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
o evacueze de urgență căpitanul Kadenbach et Co ca să se instaleze prințul de Hessa și un maior cu familia. D-na Crivăț trebuia să reguleze îndată casa așa cum era sub Ionel. Prințul de Hessa nu a venit, dar maiorul cu nevasta și fiica lui sosiră însoțiți de la gară de Reuss, care trecuse mai înainte să aducă flori pentru toate camerele. Casa era bine regulată. Ei o admirară, și doamna chiar ceru d-nei Crivăț să ridice oarecare lucruri mici, ca să nu se
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
era foarte dăunătoare pentru cură. La restaurant, numai clientelă necunoscută, noii profitori ai războiului care se bucurau cam ostentativ de bogăția lor. Unde vedeai o femeie slabă știai că e româncă, dar nu cu bărbatul ei, precum nici domnii cu nevestele lor. Nu era de înapoiat salutul decât al d-lui Papadat și al d-lui Wangler în zilele când nu avea la masa lui ofițeri germani. Ca elvețian, era foarte temut de beligeranți, dar era și scutit de ura ce
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mărfurile pe nimic, stofe de 150 coroane pe 4-5 coroane, pălării de 150 pe 5 coroane, de teama pogromurilor la plecarea armatei germane. Moartea dramatică a lui Tisza, împușcat de trei soldați răzvrătiți în salonul lui, între fii sa și nevastă-sa, care voind să-l apere a fost și ea rănită, îi făcea un sfârșit impresionant și mai simpatic decât merita, dar dezvelea mentalitatea armatei maghiare. Ungaria nu ne mai interesa, o știam pierdută, dar ne bucuram de intrarea trupelor
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
stare în loc de ce mă așteptasem să găsesc, ordine și curățenie, eram gata de plecare când se prezentă o soră de caritate, de o vârstă oarecare, înaltă, fățișă, distinsă, d-na de Jagow, președinta Crucii Roșii Germane din Prusia Orientală și nevasta guvernatorului de acolo, fratele faimosului ministru de externe. Venise aici în inspecția spitalelor, se îmbolnăvise cu două zile înainte de data fixată pentru plecarea ei, fusese internată la Czerlendi și, când se trezi din boală, se încheiase armistițiul și dânsa rămăsese
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
De la Sinaia îl ținu, prin scrisori, în curent cu sănătatea pacientei și cu mersul evenimentelor. Se revăzură la plecare și ne invită pe vară la Londra, oferindu-ne locuință, pentru un congres de obstetrică prezidat de el. Așteptai și invitațiunea nevestei lui, care nu întârzie. Primirăm, mai puțin ospitalitatea, preferând hotelul pentru libertatea mișcărilor noastre de turiști ageamii la Londra. Am fost încântați și mișcați de nenumăratele atențiuni ce avură. Erau instalați pe mare, într o casă din Westminster. Interiorul, plin
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Numai perechea G. Philippescu, d. Cesianu și noi nu am consimțit să mergem la seria de serate date în vila de la Șosea, deși erau onorate de prezența tinerilor principi moștenitori, cei trei bărbați nevoind să primească ospitalitatea plătită cu zestrea nevestei lui Radu, născută Cazotti. Lydia Philippescu purta rochii de la Doucet, blănuri de Samur, dar nu se suia în trăsura Curții, la care dânsul avea dreptul ca mare mareșal, dânsa neavând titlu oficial. El iubea și admira pe nevasta lui, care
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cu zestrea nevestei lui Radu, născută Cazotti. Lydia Philippescu purta rochii de la Doucet, blănuri de Samur, dar nu se suia în trăsura Curții, la care dânsul avea dreptul ca mare mareșal, dânsa neavând titlu oficial. El iubea și admira pe nevasta lui, care avea asupră-i un mare ascendent nu numai prin prestigiul tinereții ei, dar și prin inteligența, seriozitatea, ponderația și cultura virilă a spiritului său. Se deosebea cu totul de femeile ei contemporane de aici, era în curent cu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
femeia conștiincioasă și leală ce era Lydia nu s-ar fi împăcat cu ruperea legăturilor de recunoștință ce contractase cu acela care îi dăduse toate bunurile lumești în schimbul tinereții ei. Diplomatul plecă, peste câtva timp se uitaseră, G. Philippescu muri, nevasta, după un doliu de patru ani, își reluă viața ei lumească, dar de veci singuratică. Doamna Olga Maurojeny devenise marea doamnă de onoare, datorită regelui pe care îl ținea în curent cu toate cele petrecute în cercul reginei. Aducea astfel
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Nu-i revăzui decât mult timp în urmă. George rămăsese acum sub influența, pentru afaceri, a unchiului său Sebastian Moruzi, care foarte rău îl povățui, dar pe care îl asculta totdeauna, chiar împotriva avizului lui Ionel, și sub a mătușii nevestei, Olga Sturdza. Se instalară la Iași în casa din str. Coroiu nr. 1, cu grădină frumoasă și unde erau grămădite toate amintirile lui Cuza Vodă. Întreaga stare a primului bărbat, luat tuberculos și mort după scurtă căsnicie, rămăsese văduvei prin
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Brătianu trăind în cadrul lui Cuza detronat de bunic. Trecuseră trei ani, George, doctor în litere de la Cernăuți, profesor la Universitatea din Iași și intrat în politică, juca un rol destul de important pentru vârsta lui, primea, mai ales, împins de gusturile nevestei, căci dânsul era timid și încă foarte ocupat cu prepararea tezei definitive, pe care o trecu la Paris cu distincție. Până aci totul mergea bine și i se prezicea o carieră frumoasă. Un singur punct negru: nu aveau copii, lucru
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de nu o potoleam eu, fără să o bănuiască nici fratele meu, nici Eliza, și împiedicai o plecare din Florica cu scân tei. Tot timpul, George asista mut, doborât într-un fotoliu, la strigătele și hotărârile ce lua și lăsa nevasta lui, care își arunca hai nele din dulap în geamantan și viceversa. Fusei trist impre sionată de această pasivitate așa de mare, încât părea morbidă. Trebuie însă să măr turisesc că nu am înțeles în acea împrejurare, unde fusese vorba
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]