12,874 matches
-
oameni care nu mai aud plânsul Demiurgului. Cu viziunea sa, Eminescu recunoaște că nu vine spre Dumnezeu dinspre teologie, ci dinspre filosofie, așteptându-se să fie mustrat de preoți: "Nu ne mustrați! Noi suntem de cei cu-auzul fin / Și pricepurăm șoapta misterului divin;" (Preot și filosof). Ba, la rându-i, îi mustră pe teologi că limbajul lor convențional (de lemn, cum i-am spune azi), i-a îndepărtat pe oameni de credință, adresându-se unor surzi: "Urmați în calea voastră
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
lemn, cum i-am spune azi), i-a îndepărtat pe oameni de credință, adresându-se unor surzi: "Urmați în calea voastră mulțimii de absurzi / Și compuneți simfònii și imnuri pentru surzi, / Ascuteți adevărul în idoli, pietre, lemn, / Căci doar astfel pricepe tot neamul cel nedemn / Al oamenilor zilei sublimul adevăr / Ce voi spuneți în pilde, iar noi l-avem din cer". Iată, așadar, o cu totul altă rebeliune filosofică decât la Nietzsche, nu mai puțin radicală, implicând toate datele rupturii de
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ce nu voiește memoria identității, dacă-i el sau nu-i el rege. El este regele, dacă nu face numai această pretenție să fie tot el... Iată alt corp, altă minte, altă poziție, numai că nu ești tu. Ei, ai priceput ce-i Archaeus?"113. Indiscutabil, e posibil, cum spune și textul eminescian, ca să te lepezi radical de identitate, de arheul personal, dar obscurizarea absolută a identității, până la a nu o mai recunoaște, înseamnă nebunie. În orice caz, repulsia de propria
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Ion Bogdan Lefter, a declanșat o campanie de o rară violență contra unuia de al lor, în numerele 102, 103 din 2002. În ochii lui Ion Bogdan Lefter (cunoscut pentru radicalismul corectitudinii politice), noul Patapievici apare ca "antidemocrat", incapabil să priceapă "filozofia socială a postmodernității", căzut, de aceea, într-o evidentă involuție. Pentru Gabriel Andreescu, același este un "ideolog reacționar", influențat de "legionarism" și creditor al "teoriei conspirației" mondiale. Adrian Miroiu (filosof de profesie) denunță "confuzia conceptuală", reacționarismul și valoarea cvasi-nulă
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
de felul lui Noica sau Grigore Vieru. Crede, de aceea, că e la mijloc o gravă confuzie: "Important este că cei ce se autointitulează postmoderniști în România, grăbind să folosească cuvinte folosite de alții, fără să aibă răbdare să le priceapă, fac o imensă greșeală"248. Dar dacă greșeala e a lui Constantin Virgil Negoiță? Este adevărat că tinerii postmoderniști români au preluat conceptele de la Noua Stângă Americană, dominatoare în pseudoștiințele sociale promovate prin catedrele ocupate de troțkiști "protejați de democrația
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
contexte istorice au produs reacții similare dinspre spiritele geniale. După cum anticomuniștii praghezi n-au înțeles nimic din articolul lui Tomas și l-au ciuntit, deformându-i grav sensul, la fel mediocrii interpreți ai cărții postume a lui Noica n-au priceput nimic la lectură, fiind stupefiați de mesajul testamentar al filosofului. Securitatea kaghebistă din Praga a avut parte de mană cerească: iată, au zis, intelighenția cheamă fățiș să li se scoată ochii comuniștilor! Reacția la o asemenea agresiune ideologică devenea "legitimă
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
caracterizat printr-un mare „altruism” evoluționist (Trivers, 1971). Familia canin] se bazeaz] foarte mult pe cooperare în ceea ce privește hrană, aceasta fiind alocat] în întregime femelelor cu pui. Evident, oamenii sunt animale care au nevoie de acest „altruism” biologic și care se pricep foarte bine în a-l utiliza. Nu exceleaz] la capitolul van]toare sau lupt] sau chiar evitarea pericolului, ins] lucreaz] foarte bine împreun] (Isaac, 1983). Bineînțeles, aceast] abilitate și totodat] nevoie nu a ap]rut întâmpl]tor, ci că r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
stagnează într-o beatitudine neîntreruptă. Măsurile se vor dovedi de prisos, căci (iarăși ca în epica populară) interdicția este ignorată, și revelațiile se produc cu ocazia unor plimbări (călătorii, contacte cu pericolele) în timpul cărora tânărul vede un individ malformat și pricepe că ființa umană este neputincioasă în fața suferințelor fizice; întâlnește o persoană împovărată de vârstă și înțelege că anii tineri, propuși lui drept eterni, se duc cu repeziciune; în fine, are prilejul să constate că existența umană este implacabil datată. Plimbările
VARLAAM SI IOASAF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290432_a_291761]
-
mai puțin Îndrăzneți. Această relație subtilă dintre nivelul qi-ului și personalitate a fost cercetată amănunțit de Înțelepții chinezi. De exemplu, Mencius era foarte mândru de capacitatea lui de a acumula mult qi. El a spus la un moment dat: „Mă pricep foarte bine să-mi mențin qi-ul puternic”. Cu altă ocazie, vorbind despre un personaj istoric foarte viteaz, care a cutezat să-l Înfrunte chiar și pe Împărat, Mencius a comentat: „Rar se Întâmplă să se nască cineva cu un qi
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
și cât mâncăm. Întrucât mâncatul este o experiență plăcută, tindem să ne delectăm excesiv cu el. Mult prea des, dorința gurii depășește trebuința reală a trupului. Gura este un foarte prost judecător al nevoilor legate de alimentație; ea nu se pricepe decât la gust. Alt factor care duce la excese alimentare În America este tentația de a cina În oraș. Se estimează că aproximativ 10% din americani manâncă exclusiv În oraș. Partea proastă a acestui obicei este, pe lângă problema igienei alimentelor
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
constrângerile structurate, forma principală de acțiune propusă este negocierea. Pentru a acționa responsabil și a funcționa eficient, educatorii de adulți trebuie: să fie informați cu privire la respectiva instituție și contextele sociale; să fie abili din punct de vedere politic; să fie pricepuți în negociere și capabili de a crea și a susține în mod democratic procesul de planificare. Modelul Sork (2000)tc "Modelul Sork (2000)" Sork propune o abordare a programării bazată pe întrebări: a pune întrebări și a răspunde pot duce
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
constrângerile structurate, forma principală de acțiune propusă este negocierea. Pentru a acționa responsabil și a funcționa eficient, educatorii de adulți trebuie: să fie informați cu privire la respectiva instituție și contextele sociale; să fie abili din punct de vedere politic; să fie pricepuți în negociere și capabili de a crea și a susține în mod democratic procesul de planificare. Modelul Sork (2000)tc "Modelul Sork (2000)" Sork propune o abordare a programării bazată pe întrebări: a pune întrebări și a răspunde pot duce
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
lărgirea evantaiului de experiențe de învățare și evaluare propuse elevilor, crearea mai multor ocazii pentru dezvoltarea talentelor acestora. Se promovează dezvoltarea viziunilor intradisciplinare, pluridisciplinare și transdisciplinare pentru realizarea conexiunilor între diverse arii curriculare în procesul didactic. Cunoscând la ce se pricepe cel mai bine elevul, ce îi place să facă, cum învață mai bine și prin ce activități poate fi stimulat, profesorul poate propune metode și tehnici de lucru adecvate. Instrucția și educația în consonanță cu punctele forte ale elevului înseamnă
STIMULAREA INTELIGENŢELOR MULTIPLE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Daniela Delion () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_891]
-
neînlocuit, ca istorici. Să „retractez” cele scrise, după cum Îmi cerea? Dar cum să mărturisesc o asemenea „greșeală”, atâta vreme cât sunt convins că nu mi-am făcut decât meseria, În mod cinstit, alegând un subiect oarecare și tratându-l, cum m-am priceput eu mai bine, după regulile și cu mijloacele profesiunii de istoric? Nu am dorit să sugerez, În articolul meu, faptul că moravurile pe care le-am analizat ar fi specifice Bisericii Unite sau că ele ar pune-o pe aceasta
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
succesul înregistrat în plan diplomatic, trebuie să menționăm că Mazarin era un jucător de cărți împătimit. Cavalerul de Méré, un apropiat al cardinalului, nota în Suite du commerce du Monde:„jocurile de noroc au un efect bun atunci când persoana este pricepută și când o face cu grație; este mijlocul prin care se poate obține intrarea în orice grup unde se practică jocurile de noroc, iar prinții ar fi extrem de plictisiți dacă nu ar putea să se bucure de această activitate“. (trad
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
a fost mult mai admonestat decât Regele, însă a fost mult mai dificil să-l liniștim pe Rege decât pe Monsieur.“ (trad. n.) La vârsta de șapte ani a învățat să tragă la țină și în curând a devenit foarte priceput la acest sport, abilitate pe care a manifestat-o aproape întreaga viață. Roland Mousnier, afirma în lucrarea sa The Institutions of France under the Absolute Monarchy 1598-1789, că mulți dintre contemporanii regelui susțineau că Ludovic al XIV-lea nu era
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
ani de la intrarea României în războiul mondial. Dacă în Independența României raportul între scenele militare și cele melodramatice era net în defavoarea ultimelor, filmul lui Șahighian modifică acest raport, acordând mult mai mult spațiu secvențelor de amor declarat, gelozie, răzbunare. Regizorul pricepe că e nevoie de o undă purtătoare sentimentalistă pentru a face ca mesajul propagandistic să ajungă la spectatori. Doi flăcăi vânjoși, Ion și Ilie, iubesc aceeași fată, frumoasa Ileana. Ea îl iubește pe Ion, care, interpretat de un fascinant George
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
să lupte împotriva acestei ordine [sic ! ]”. Auzim repetat cu insistență faptul că războiul împotriva Uniunii Sovietice e nedrept, dar nu-i de-ajuns, se mai bagă și un cadru cu o inscripție luminată pe un perete, „Jos războiul antisovietic !”, ca să priceapă și ultimul om al muncii. Cât îl privește pe intelectualul ochelarist, cum altfel, interpretat de Nicolae Praida, el ne este arătat holbându- se gânditor la un manifest comunist filmat gros-plan ca o pagină din Biblie, pe care scrie : „Nu vă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
țară. Dacă orașul românesc e rău, Occidentul e iadul. De acolo nu poți să te întorci decât bolnav de nervi, ca studenta la filologie Doina din Rătăcire (1978), sau de cancer, ca arhitectul Andrei din Trecătoarele iubiri (1974). Finalmente, „rătăciții” pricep că locul lor a fost dintotdeauna în raiul mioritic socialist, pe care nu- l vor mai părăsi câte zile or avea. Portretul lui Ceaușescu intră tot mai des în cadru în filmele de actualitate. Un adevărat omagiu adus autocratului comunist
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cu munci de răspundere. A doua mistificare este prezentarea insistentă a lui Mihai Viteazul ca vizionar al Unirii tuturor românilor, căreia îi subordona totul. Selim Pașa îl întreabă mereu : „Nu înțeleg, de ce vrei tu domnia acestei țări amărâte ?”, mama lui pricepe târziu marele gând ascuns al lui Mihai Titus, acuzându-l pe nedrept. Or, orice analiză lucidă a comportamentului politico-militar și diplomatic al domnitorului român arată că scopul lui a fost mărirea necontenită a puterii personale. În atingerea lui a dat
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
secunde în care își îndreaptă atenția asupra unui domeniu decât cei care îl bătătoresc o viață. El nu procedează așa din sete de putere și megalomanie, ci pentru că i-o cere complexitatea situației revoluționare. Așa a învățat Tovarășul să se priceapă la toate, silit de împrejurări. Este firesc deci ca inteligența Marelui Om, astfel antrenată, să fie folositoare poporului și în timp de pace. Curând, Ceaușescu va începe să le explice profesorilor cum trebuie să așeze elevul caietul când scrie, petroliștilor
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
atât de prost îmbrăcați, chiar și inginerii ? Coman : Ai uitat că n-ai venit aici la o expoziție de Arta Modei ? După care Coman spune cum vor face elicea : Coman : E-adevărat că muncitorii noștri n-au experiență, dar sunt pricepuți, am încredere, cred că iese. Vasilescu : Dar japonezii toarnă elicele astea cu muncitori care de trei generații fac asta. Coman : Și ce-ai vrea, să așteptăm și noi câteva generații ? Vasilescu : Spune, Mihai, tu cum poți crede că în acest
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
plecăm în fața înțelepciunii poporului, care de mii de ani bea apă din Dunăre și cunoaște leacuri naturale care fac de râs medicina. Intelectualii nu au decât să se adape din această înțelepciune. Altfel, zișii intelectuali, reprezentați de doctor, nu se pricep cu adevărat la nimic, sunt niște paraziți. Muncitorul este un soi de divinitate, dacă n- o iei tot timpul în serios, comiți o blasfemie. Conducătorul „vasului amiral”, „cârmaciul” de partid - un impostor. Teribilă teză într-un film românesc din anul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Cantemir, vorbind despre locuitorii din Ocolul Câmpulungului, arată că „nu țin de boierime”, dar nici nu sunt supuși vreunui boier. Pe vămeni, ca supuși ai mănăstirii Moldovița, nici nu-i ia în discuție, iar despre câmpulungeni arată că „nu se pricep la meșteșugul lucrării pământului cu sapa, fiindcă în munții lor nu au nici un fel de țarini, toată munca lor este păstoritul oilor”, caracterizare valabilă și pentru vămenii de la începutul secolului al XVIII-lea, când D. Cantemir scrie „Descrierea Moldovei” <footnote
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
interacțiune (CLR). Pe lângă formele incluse în tabele, am întâlnit în câteva contexte pronumele și adjectivul pronominal ăstea, de feminin plural, creat prin analogie cu forma ăștia și neacceptat 4 de norma literară: Nu cumpăr de-ăstea românești (Verba) Eu nu mă pricep la ăstea deloc (CLR) Și cum i-o demontat pe Barcelona, îi demonta și p-ăstea (CLR) Șî-n condițiile ăstea greu di crezut cî-l mai lasî la fotbal (CLR) constantele ăstea fundamentale care guvernează esența și care sunt câteva (IV
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]