11,273 matches
-
au fost instaurate noi steme ale județelor și municipiilor din Republica Socialistă România. În 25 iulie 1972 (Decretul 302) Consiliul aprobă noile steme pentru toate județele României și pentru orașele reședință de județ. Stema județului Mureș era formată dintr-un scut despicat de formă rectangulară cu un vârf în ogivă, utilizat în secolul XV, forma fiind des folosită în arta heraldică românească. În dextra sus, pe un fond albastru figurează o clădire în stil neogotic ieșită din flancul scutului. Clădirea heraldizată
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
dintr-un scut despicat de formă rectangulară cu un vârf în ogivă, utilizat în secolul XV, forma fiind des folosită în arta heraldică românească. În dextra sus, pe un fond albastru figurează o clădire în stil neogotic ieșită din flancul scutului. Clădirea heraldizată este reprezentarea Palatului Prefecturii din Târgu Mureș stilizată astfel: un corp central cu o intrare monumentală și un acoperiș ascuțit la dextra urmată de o aripă a clădirii terminată cu un turn cu acoperișul ascuțit și un orologiu
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
tensiune colorat cu argintiu. Sub această figură este figurată o retortă de aur înconjurată de o jumătate de fierăstrău circular în partea superioară, colorat cu argintiu, unită în partea de jos cu o roată dințată colorată în albastru. În centrul scutului peste toate figurile este desenat un ecuson auriu în interiorul căruia figurează stema Republicii Socialiste România, acest simbol fiind regăsit pe toate stemele județelor din acea perioadă, dar și pe cele ale municipiilor. Stema actuală a județului este adoptată prin Hotărârea
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
perioadă, dar și pe cele ale municipiilor. Stema actuală a județului este adoptată prin Hotărârea de Guvern nr. 684 din 30 septembrie 1998, publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998. Stema județului Mureș se compune dintr-un scut sfertuit, cuprinzând, în primul cartier, pe fond roșu, o piesă istorică alcătuită dintr-un motiv central, de formă ovală, și din buline alungite din aur; în cartierul doi, pe câmp de azur, se află o construcție cu poartă închisă, cu
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
o traiectorie spirală, centripetă, în sensul anti-trigonometric ("al acelor de ceasornic"). Doar cincizeci de figuri distincte au fost folosite pentru glife. Ele reprezintă "obiecte concrete" iar nu idei, schițând limpede profiluri de corpuri ori numai de capete umane, pești, un scut, diverse plante, o bâtă, o navă, etc. Fețele au fost numite A și B în ordinea în care au fost imprimate, deoarece prima este mai convexă și mai "contrastată", fiind gravată în argilă mai proaspătă, mai puțin turtită. Deoarece discul
Discul din Phaistos () [Corola-website/Science/296875_a_298204]
-
lucru imposibil, fiindcă din anii reformei maghiarii celebri au fost în legătură, într-un fel, cu capitala ungară. Putem pomeni,astfel, pe cei mai renumiți sau cu contribuții esențiele pentru omenire. Capitala maghiară are o stemă în stil gotic, un scut francez cu smalț roșu, tripartit în fascie (în brâuri) de o fascie ondulată argintie mai îngustă, reprezentând Dunărea. În partea de sus este un castel auriu (galben) cu un singur turn și o singură poartă, reprezentând Pesta, iar în partea
Budapesta () [Corola-website/Science/296866_a_298195]
-
auriu (galben) cu cu trei turnuri și două porți, reprezentând Buda și Óbuda. Amândouă cetăți au porțile deschise, cu un fundal albastru. Ca suport pe partea dreaptă se situează un leu auriu, iar pe partea stângă un grifon auriu. Deasupra scutului se află Coroana Sfântă Maghiară. Stema este folosită oficial și fără suportul de animale de stemă și coroană. Cu ocazia alegerilor locale, sunt aleși cu vot direct: primarul general, membrii Adunării Generale a Capitalei, primarii sectoarelor și membrii consiliilor locale
Budapesta () [Corola-website/Science/296866_a_298195]
-
pe timp de pace pază curților domnești, iar în timp de război, avea la dispoziție pedeștri-voinicii- ce se ocupau cu paza cetăților, iar în lupta, formau nucleul principal al oastei. Oștenii dispuneau de arc, sulița, sabie, iar ca protecție de scut, coif și de o îmbrăcăminte confecționată din mai multe pânze de in, cu lână între ele, ce acopereau partea de sus a corpului, conform cronicarului Antonie Verancsic. Ștefan a adăugat de asemenea o nouă armă-artileria. Conform cronicarului polonez Jan Dlugosz
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
cu cele mai frecvente cutremure este Japonia. Cele mai puternice cutremure din România își au focarul în munții Vrancei, fiind produse de mișcări ale scoarței terestre. Există și zone unde cutremurele nu se produc. Aceste zone, numite "aseismice" sunt următoarele: scutul baltic, canadian, brazilian, african, australian, platforma rusă, Groenlanda ș.a.. Cauzele producerii cutremurelor pot fi de două feluri: 1. Naturale: 2. Antropice ( non-seismice) Anual se înregistrează circa 500.000 de mișcări seismice, însă doar 0,2% din ele pot provoca pagube
Cutremur () [Corola-website/Science/296891_a_298220]
-
Carpaților, precum și toată Dobrogea împreună, cuim am menționat deja, Gurile Dunării. De asemenea în 1321, geograful și istoricul arab Abul Feda menționează în scrierile sale orașul "Isakgi" și dă unele informații despre Dobrogea. Stema orașului Isaccea se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. În câmp albastru se află o cetate de argint cu un turn, creneluri, poartă de intrare și ferestre, așezată pe o terasă verde, ieșind din valurile de argint. Terasa verde este tăiată de un brâu crenelat
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
marginile rotunjite. În câmp albastru se află o cetate de argint cu un turn, creneluri, poartă de intrare și ferestre, așezată pe o terasă verde, ieșind din valurile de argint. Terasa verde este tăiată de un brâu crenelat de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate: Terasa face referire la relieful zonei, fiind aflată în podișul Dobrogei. Valurile simbolizează că localitatea a fost în Antichitate port la fluviul Dunărea. Cetatea este
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
municipiului a suferit de-a lungul timpului numeroase schimbări, însă a păstrat principalele elemente simbolistice. Stema orașului medieval, descoperită recent de un muzeograf de la Muzeul Pitești, avea reprezentată o cruce, care pare latină. Stema din perioada interbelică avea forma unui scut albastru și un turn medieval pe care se află un vultur ce ține în gheare steagul României. Turnul medieval simbolizează dinastia Basarabilor, cei cărora li se datorează organizarea Țării Românești. Vulturul este simbolul latinității, fiind întâlnit pe mai multe steme
Pitești () [Corola-website/Science/296932_a_298261]
-
vultur ce ține în gheare steagul României. Turnul medieval simbolizează dinastia Basarabilor, cei cărora li se datorează organizarea Țării Românești. Vulturul este simbolul latinității, fiind întâlnit pe mai multe steme din România; acesta întruchipează curajul, puritatea, libertatea, hotărârea și puterea. Scutul albastru simbolizează cerul. Municipiul Pitești este situat în partea central-sudică a României, între Carpații Meridionali și Dunăre, în nord-vestul regiunii informale Muntenia. Orașul se află la confluența râului Argeș cu Râul Doamnei, în punctul de intersecție al paralelei de 44
Pitești () [Corola-website/Science/296932_a_298261]
-
ii conferea autonomie economică, juridică și politică, inclusiv dreptul de a avea un blazon. Stema veche a Bistriței cuprinde un cap de struț încoronat cu potcoava în cioc - simbol al comerțului și coiful regal al regelui Ludovic de Anjou, cu scutul regatului și al casei de Anjou [2]. În anul 1465 regele Matia Corvin a acordat bistrițenilor dreptul de a dărâma vechea cetate și să fortifice întreaga localitate. Cele 22 de bresle ale orașului formate din aurari, măcelari, fierari, dogari, rotari
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
Napragyi, stabilindu-și reședința în Palatul Principilor. Numele orașului a fost asociat ulterior cu dezideratul de unitate a românilor, desăvârșită la 1 decembrie 1918, prin decizia Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia. Stema municipiului Alba Iulia se compune dintr-un scut rotunjit cu marginile triunghiulare, scut tăiat în bandă și în bară, cu trei cartiere. În primul cartier, de azur, se află pasărea cruciată a Țării Românești, de aur, însoțită de soare în dreapta și de lună în stânga, tot de aur. În
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
Palatul Principilor. Numele orașului a fost asociat ulterior cu dezideratul de unitate a românilor, desăvârșită la 1 decembrie 1918, prin decizia Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia. Stema municipiului Alba Iulia se compune dintr-un scut rotunjit cu marginile triunghiulare, scut tăiat în bandă și în bară, cu trei cartiere. În primul cartier, de azur, se află pasărea cruciată a Țării Românești, de aur, însoțită de soare în dreapta și de lună în stânga, tot de aur. În cartierul doi, în câmp roșu
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
câmp roșu, este reprezentat capul de bour al Moldovei, de argint, însoțit în dreapta de o rază luminoasă și în stânga de semilună crai nou, tot de argint. Între coarnele bourului se află o stea de argint cu cinci raze. În vârful scutului, în câmp de aur, pe o terasă neagră din șapte dealuri, se află doi lei rampanți, afrontați, de culoare roșie, ținând între labe o spadă neagră. În șef, în câmp de hermină, se regăsește coroana de oțel a României, în
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
de aur, pe o terasă neagră din șapte dealuri, se află doi lei rampanți, afrontați, de culoare roșie, ținând între labe o spadă neagră. În șef, în câmp de hermină, se regăsește coroana de oțel a României, în culoare naturală. Scutul este surmontat de o acvilă cruciată ieșind. <br> Semnificațiile elementelor însumate: <br> Coroana din șef, plasată pe hermină, este coroana României. Ea amintește atât de independența României, obținută în anul 1877, cât și de înfăptuirea Marii Uniri în anul 1918
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
din "Regno di Sardegna-Piemonte" (Regatul Sardiniei și Piemontului) în 1848. În Proclamația sa adresată lombarzilor și venețienilor, Carol Albert a spus: „... pentru a arăta mai clar cu semne vizibile angajamentul față de unificarea Italiei, Noi dorim ca trupele Noastre ... să aibă scutul Savoiei pus pe drapelul tricolor italian.” Stema care avea pe fond roșu, o cruce argintie, pentru a fi separată de albul drapelului, a fost încadrată cu un contur albastru, aceasta fiind culoarea dinastiei, deși acest procedeu nu este conform regulilor
Drapelul Italiei () [Corola-website/Science/296928_a_298257]
-
cu stema sa. Pavilionul naval italian este drapelul național împodobit cu stema Marinei Militare; "Marina Mercantile" (și cetățenii aflați pe mare) utilizează drapelul civil, diferențiat prin absența coroanei murale și prin leul care ține cartea deschisă, cu inscripția , în loc de sabie. Scutul este împărțit în patru, simbolizând cele patru "repubbliche marinare" ale Italiei: Veneția (reprezentată de leu, în sus-stânga), Genova (sus dreapta), Amalfi (jos stânga) și Pisa (reprezentate de crucile lor); coroana "rostrata" a fost propusă de amiralul Cavagnari în 1939 pentru
Drapelul Italiei () [Corola-website/Science/296928_a_298257]
-
a colabora cu el și a supraviețui. Populația civilă ocupată devine victima atrocităților colective: deportările în masă că în Franța și în Belgia Vin sub forma luării de ostateci care să colaboreze . Civilii mai sunt folosiți și pe post de scuturi umane. Un alt element este muncă forțată și tot felul de alte comportamente mai mult sau mai putin aberante, ca obligarea femeilor să lucreze în bordelurile armatei. Este afectat și direct populația colectivă căci erau aplicate politici de rechiziționări masive
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
C sau sub 0° C pe munții înalți. Stema orașului Târgu Jiu a fost adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 1540 din 18 decembrie 2002 și publicată în Monitorul Oficial nr. 30 din 21 ianuarie 2003. Ea se compune dintr-un scut despicat în pal, având următoarea înfățișare: în partea dreaptă și în partea stângă se află un camp de argint cu lei, afrontați, de culoare naturală, armați și cu limbile roșii, ținând fiecare o spadă neagră. În centru, în camp albastru
Târgu Jiu () [Corola-website/Science/296945_a_298274]
-
în partea dreaptă și în partea stângă se află un camp de argint cu lei, afrontați, de culoare naturală, armați și cu limbile roșii, ținând fiecare o spadă neagră. În centru, în camp albastru, este reprezentată Coloana infinitului, de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală, de argint, formată din șapte turnuri crenelate (coroana murală cu 7 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu, reședință de județ). Leii sunt vechiul simbol al Olteniei, Valahia Mică, după cum o
Târgu Jiu () [Corola-website/Science/296945_a_298274]
-
credințelor antice grecești, cum ar fi cele ale lui Homer. Datorită privirii lor legendare, imagini ale gorgonelor au fost puse pe obiecte și clădiri pentru protecție. Medusa a fost ucisă de Perseus și capul ei a devenit o „podoabă” pe scutul zeiței Atena. Din sângele Medusei s-a născut Pegas. Gorgonele reprezintă imaginea sinelui deformat de vicii, în lipsa luptei pentru a ajunge la calea cea dreaptă. Euryale, Stheno și Medusa erau cele trei fiice monstruoase ale lui Phorcys și Ceto. Dintre
Gorgone () [Corola-website/Science/298351_a_299680]
-
Olimpice de vară din 1900 desfășurate la bois de Vincennes. Intrările acoperite sunt concepute de arhitectul-emblemă al curentului art nouveau, Hector Guimard. Au fost folosite 3 tehnici de construcție: pentru părțile de adâncime mică s-a folosit metoda decopertării străzilor; scuturile care au reprezentat prima opțiune a constructorilor dar au fost puțin folosite din cauza inconstanței subsolului parizian și tehnica tunelelor ranforsate cu lemn, preluată din mine. Linia 1 a fost construită într-un timp record, între 30 martie 1898 și 19
Metroul din Paris () [Corola-website/Science/298360_a_299689]