11,047 matches
-
corelații între această reprezentare sporită a purtătorilor de cromozom Y suplimentar în mediul de detenție și comportamentul lor violent sau criminal sau deficiența lor mentală. Ba mai mult, asocierea celor doi factori ar putea explica suprareprezentarea cromozomială. Publicarea rezultatelor a stârnit un interes considerabil, ducând la apariția unui număr mare de lucrări pe această temă. Cercetările realizate ulterior au oferit rezultate contradictorii din motive foarte diferite printre care problemele de ordin metodologic. Compararea subiecților purtători de cromozom Y suplimentar aflați într-
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
țările cărora li se aplica această clauză, pentru a o încuraja să se rupă din Axă. Președintelui i-a plăcut ideea, considerând că această poziție "va stimula pe prietenii noștri din toate țările" [11, p. 143]. Expresia "capitulare necondiționată" a stârnit numeroase comentarii. S-a spus că aceasta a contribuit la prelungirea războiului, datorită încrâncenării unor țări beligerante de teama săvârșirii unor abuzuri din partea învingătorilor asupra lor. La conferința de presă din 24 ianuarie 1943, președintele a spus că "vom obliga
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
deși face parte din seria filosofilor canonici. De aceea, cărțile foucauldiene sunt căutări (de arhivist, de filosof, de istoric) de răspunsuri la întrebări precum: Ce este puterea? Care sunt relațiile de putere și de cunoaștere din cadrul societății? Ce anume produc, stârnesc și intensifică aceste relații? Cum se dezvoltă, în oamenii moderni, relațiile de putere și de cunoaștere pe baza unor concepte precum dorința (de putere) și voința (de cunoaștere)? Cum se dezvoltă și se impun tehnologiile (ale Sinelui, ale Sufletelor, ale
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
în Grecia și Roma antică și reprimată în primele secole ale Creștinismului? Prin analiza discursurilor despre sex, Foucault este de părere că sexualitatea "a fost supusă unui mecanism de incitare crescândă"61 la a vorbi despre sex și, implicit, a stârni curiozități legate de el. De exemplu, între secolele al XVII-lea și al XIX-lea, s-a ajuns la o "adevărată explozie discursivă"62 referitoare la sexualitate. Această explozie discursivă nu era prezentă și oficializată în spațiul public, precum în
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
imediate din subconștientul uman ce se află în căutarea plăcerii și a puterii! Pornografia este "răspunsul" la dorința irațională de putere-plăcere, dar ea se situează și ca o "alienare" a sufletelor înstrăinate din zilele noastre. Sexualitatea nu este ceva care stârnește zâmbete decât pentru adolescenții curioși. Prin actul sexual, prin practicarea plăcerilor, viziunea sau concepția omului despre sine, despre viață și despre relații interumane se schimbă. Prin sex omul în structura sa se află într-un proces de transformare. Ideile despre
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
intelectuală" nu poate fi "și politică". A fi intelectual înseamnă a fi într-o sferă a civilității și a pune presiune pe grupurile de politicieni... Dogmatismul modern, căci despre umanism nu poate fi vorba, induce efecte de putere în cadrul societății, stârnește, intensifică puterile singulare, marginalizate instituțional și ierarhic. Acest fenomen al lumii moderne ar fi bine să-l înțelegem odată pentru totdeauna prin ceea ce Foucault spune: "The university hierarchy is only the most visible, the most sclerotic and least dangerous form
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și Curte. Foucault gândea cu istoria. Astfel că fenomene totalitare precum fascismul și stalinismul l-au condus pe gânditorul francez să mediteze asupra unor întrebări, aparent, simple: Cum funcționează puterea la nivel social, cotidian, la nivelul practicii curente? Ce efecte stârnește jocul puterii în cadrul societății? Cum se manifestă relațiile de putere între oameni? Când Foucault vorbește despre putere, el nu se referă la o formă insularizată a acesteia (puterea politicienilor, puterea intelectualilor, puterea muncitorilor sau a aristocraților), ci la putere în
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Problema de fond, poate cea mai dificil de rezolvat a istoriei și gândirii politice, este aceea a funcționalității principiului reprezentării. Cum funcționează acest, depășit, principiu în politica modernă? Se mai poate guverna indirect? Ce efecte de putere și de cunoaștere stârnește în societate principiul reprezentării politice? Cum s-a ajuns ca libertatea și puterea să ocupe tot spațiul de gândire al filosofilor moderni? De ce filosofi moderni "de un comic amar" (Foucault) au fost utilizați de aparatele politice "la autorizarea unor forme
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
al cunoașterii, Foucault a creat un discurs istoriografic și filosofic suveran și aflat în suveranitatea intențiilor și a semnificațiilor ce decurg din el. Discursul său, disparat și discontinuu, a rămas un abis pentru lumea intelectuală în ciuda efervescenței pe care a stârnit-o în universități. Scrierile abstracționist-universitare foucauldiene și gândirea lui Foucault sunt două mâncăruri diferite. Epistemologia "tradițională", cum definea istoriograful Keith Jenkins epistemologia ce vizează raporturile dintre lucruri și cuvinte, ar trebui să privească dincolo de opoziții, de antinomii, dincolo de o relaționare
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
-o la reinstaurarea lirismului în poezia românească de după 1947 - cea mai spectaculoasă atitudine fiind dezicerea, în 1956, de propria sa creație proletcultistă -, B. este autorul unei Schițe de fenomenologie poetică, al cărei cel mai interesant capitol, intitulat Declinul metaforei, a stârnit vii dezbateri în epocă, prefigurând atitudini lirice ulterioare. „Intrată sub zodia facilității și desuetudinii”, spune autorul, metafora este un simplu „ornament”, un „element al stilului”, de care poezia poate să se lipsească fără pierderi majore. Coerența însăși a poeziei fiind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
de eveniment sugera fără loc de îndoială că regele lui Israel era Isus, nu Cezar. Astfel, din chiar momentul intrării sale în Ierusalim, Isus se afla pe făgașul unui conflict cu autoritatea romană. Al doilea motiv pentru care Isus a stârnit împotrivirea îl constituie acțiunile sale din incinta templului. Gestul său binecunoscut a perturbat desfășurarea comerțul și schimbul necesar sacrificiilor și a provocat clasa conducătoare a preoților prin cuvinte grele (Mc 11,15-18): Nu este scris oare: «Casa mea se va
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
Fiul său, mai marii preoților se află în fața judecății. Această amenințare împreună cu cea reclamată anterior prin aluzia la Ier 7 i-a determinat pe mai marii preoți să-i ia viața lui Isus. Al patrulea motiv pentru care Isus a stârnit împotrivire fost momentul ungerii cu ulei de către femeia necunoscută (Mc 14,3-9). Pentru mult timp comentatorii au ezitat să interpreteze gestul femeii ca ungere mesianică, sugerând, în schimb, că se referă la o ungere ce ținea de sărbătoarea Paștelui, ceva
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
PNL-Gh. Brătianu sărbătorea "un an de muncă rodnică". Vorbind, la ședința festivă, în numele Basarabiei, Ștefan Ciobanu aprecia că, influența mentalității rusești împiedicase, în această provincie, crearea unei tradiții a PNL sau a altui partid politic. În consecință, susținea istoricul, interesul stârnit în acest ținut de mișcarea lui Gheorghe Brătianu avea o importanță deosebită, determinând pe mulți dintre simpatizanți să adere la partid 145. Alte întruniri importante ale georgiștilor au avut loc în cursul lunii octombrie 1931 la Telega, în județul Prahova
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
fondul agravării crizei economice, guvernarea N. Iorga s-a dovedit incapabilă să rezolve gravele probleme economice ale României. Introducerea unor taxe noi, scăderea salariilor prin aplicarea celei de-a doua curbe de sacrificiu și întârzierile înregistrate în plata funcționarilor au stârnit nemulțumirea populației. Raportul întocmit de Charles Riest, expertul străin pe lângă Banca Națională a României, dovedea o intensificare a controlului exercitat de Marile Puteri asupra politicii economice și financiare a guvernului. Nemulțumite, cercurile politice românești cereau demisia cabinetului. Neachitarea soldelor către ofițeri a fost
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de zgomote, de vânt, de scânteierea lustrelor, de strălucirea umeorilor goi ai femeilor, de parfumuri amestecate - de atmosfera aceea inimitabilă a Atlantidei noastre. Am înțeles că va trebui să ascund cea de-a doua privire asupra lucrurilor, căci nu puteam stârni decât batjocuri din partea celorlalți. Sensul acela secret al cuvintelor mi s-a dezvăluit, mai târziu, încă o dată, într-o situație la fel de tragicomică precum cea de la lecția noastră de istorie. Stăteam la o coadă interminabilă, care șerpuia în apropierea unui magazin
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
militară a funcționat până pe 26 noiembrie; ea a dispus limitarea călătoriilor, conducerea de către ofițeri a treburilor administrative, interzicerea temporară a partidelor politice, ceea ce a avut nenumărate consecințe cu efect negativ pe termen deosebit de lung. În interesul pacificării, proces care putea stârni reacții violente, guvernul ungar s-a folosit de aceeași soluție și în cazul teritoriului din sudul Țării de Sus și din regiunea subcarpatică. Ceea ce oferea guvernului budapestan și posibilitatea ca, prin intermediul prestărilor de servicii de către civilii repartizați în structurile acestei
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
are ca protagoniști animale și este considerată de Yoruba drept o ficțiune. Iar la populațiile dogonilor din aceeași regiune, termenul elume se referă la povestiri, ghicitori, fabule, cântece considerate fictive, În timp ce termenul so:ta:ne (analog mitului), Înseamnă „cuvântare care stârnește uimirea” și se referă la povestiri care aparțin cuvântărilor străvechi și care necesită explicații pentru cel care le ascultă prima dată (G. Calame-Griaule, 1965, p. 448). Totuși etnografii, atenți la realitățile concrete, nu au absolutizat aceste distincții, nu le-au
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
când o atitudine solemnă (ca și cum ar fost mit), când una relaxată, ca și cum ar fi fost o simplă povestire. În acest sens, este instructiv dialogul dintre un cercetător și un indian Navaho. Întrebat de ce povestirile despre coiot, considerat un animal sacru, stârnesc râsul, Yellowman răspunde: „Ele nu sunt povestiri nostime... Multe lucruri legate de povestire sunt nostime, dar povestirea nu este nostimă. ș...ț Dacă aud copiii mei această povestire, vor crește mari și vor fi oameni de treabă. Dacă nu o
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ț Dacă aud copiii mei această povestire, vor crește mari și vor fi oameni de treabă. Dacă nu o aud, se vor transforma În oameni răi”. Din perspectiva categoriilor literare moderne, ar trebui să traducem această ambivalență (povestire sacră ce stârnește râsul ascultătorilor) printr-o hibridizare a genurilor, prin melanjul dintre genurile serioase și cele ușoare, eventual cu un scop „pedagogic”: pentru a putea transmite unor copii bagajul cultural și valorile religioase tradiționale, naratorul introduce elemente comice, care fac accesibil mesajul
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ceva” (p. 7); c) stilizarea comportamentelor: „Acțiunile și simbolurile sunt extraordinare sau obișnuite, dar folosite În moduri neobișnuite” (p. 7); d) ordinea: ritul este organizat, are Început și sfârșit; e) stil de prezentare evocativ: „Ritualurile colective au ca scop să stârnească atenția, cel puțin, sau să producă o adeziune față de ceva. Ceremoniile obțin acest lucru prin manevrări ale simbolurilor sau ale unor stimuli senzoriali” (p. 8); f) dimensiunea colectivă: ritul este un act social, care are o semnificație socială. G. Lewis
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
profesionale, militarilor, sportivilor sau brokerilor). Dintr-o altă perspectivă, S. During (2002, p. 1) susține că magia laică constă În „magia produsă tehnologic, care declanșează spectacole și efecte speciale”. Aceste forme moderne ale magiei, care cuprind toate manifestările artistice care stârnesc uimirea și misterul, de la numerele de prestigiditație de la circ, până la efectele speciale din filme, se caracterizează prin crearea unui nou tip de credință: În absența dimensiunii religioase (a sacrului), credința În „puterea” acestei magii se Întemeiază pe fabricarea miraculosului și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a dărui ceva, cât și a iniția un mesaj implică obligația de a răspunde. Ceea ce Înseamnă că amândouă creează relații de interdependență și instituie structuri sociale. Modelul „darului lărgit” a fost asumat de majoritatea interpreților acestui sistem, dar a și stârnit criticile unor antropologi (o sinteză clară a acestor argumente În J. Van Baal, 1976; pentru critica lor, M. Godelier, 1996, pp. 30-33; J. Henninger, 1987, pp. 544-556; A. Weiner, 1992, pp. 5-11). La o privire mai atentă (I. Silber, 2002
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a elimina sentimentul de vinovăție pentru vărsarea de sânge. Sigmund Freud este un psiholog și Întemeietorul psihanalizei, Walter Burkert este un istoric al religiilor specializat În Grecia antică, René Girard este estetician și critic literar. Constructele lor, eminamente speculative, au stârnit numeroase dezbateri În mediile filologice, filosofice, istorice și teologice. Antropologii, mai ales cei formați În tradiția școlii engleze și americane, au fost mai puțin atrași de un model interpretativ care survolează epocile și meridianele și care nu este ancorat În
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
nuntă: după bărbierit, el Își punea cămașa trimisă de mireasă și era Împodobit cu haine alese și flori. În tot acest timp, lăutarii interpretau diferite cântece care proslăveau calitățile mirelui: frumusețea care Îl face dorit de toate fetele, hărnicia care stârnește respectul sătenilor, curajul care este apreciat de ceilalți flăcăi etc. În același timp, aceste cântece anunțau sfârșitul tinereții fără de griji și descriau obligațiile viitorului cap de familie. În ansamblu, bărbieritul mirelui poate fi interpretat ca un ritual care consacră desprinderea
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
plan social și marchează aceste schimbări În forma căsătoriilor, funeraliilor sau migrațiilor. Sărbătorile, pe de altă parte, operează În acele momente În care viața unui grup pare mai stabilă, În momentele temporal neutre ale anului. Sărbătorile Își fabrică propria energie, stârnind lucrurile, creând dezordine pentru „plăcerea distracției”. În timp ce ritul subliniază armonia și continuitatea resurselor expresive ale unei culturi, aducând În prim-plan unitatea sistemului lumii, sărbătoarea lucrează (cel puțin la Începutul ei) ca să distrugă acest sistem, ca să etaleze o lume Întoarsă
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]