13,755 matches
-
există numeroase emisiuni culturale, de imbogățire a cunoștințelor, dar pe de altă parte sunt difuzate numeroase programe care pot deforma imaginația inocentă a copiilor într-un sens negativ. Părinții trebuie să controleze atât timpul pe care copilul îl petrece în fața televizorului cât și emisiunile pe care le urmărește. în unele familii preocuparea pentru cultura estetică a copilului lipsește cu desăvârșire, iar în altele aceasta este exagerată. Dacă copilul nu are aptitudini și nici plăcere pentru diferite arte (balet, muzică, teatru etc.
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
itemi cu răspuns deschis și 8 cu răspuns închis (anexa 1ă. Chestionarul cuprinde întrebări cu referire la timpul petrecut de elevi în afara școlii, cu prietenii, controlarea temelor de către părinți, igienă, rezultatele școlare, problemele familiale, timpul petrecut singuri la calculator și televizor. Pentru obiectivul 3 am utilizat studiul documentelor școlare unde am considerat că notele sunt un indicator important al adaptării școlare. Ghidul de interviu aplicat pe 6 cadre didactice es te folosit tot pentru obiectivul 3 și este alcătuit din 2
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
mult cu mama. Iar băieții unici stau mai mult cu tata. Din asta reiese că băieții care stau cu tata nu desfășoară activități educative. Itemul 2 Nivelul vizionării zilnice a programelor T.V în urma comparării numărului de ore petrecute la televizor zilnic putem spune că fetele și băieții cu frați se uită mai mult la televizor decât cei unici, motivul putând fi puterea de decizie, exemplu fraților, nesupravegherea părinților datorită timpului petrecut la muncă. Itemul 3 Activități comune realizate cu părinții
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
băieții care stau cu tata nu desfășoară activități educative. Itemul 2 Nivelul vizionării zilnice a programelor T.V în urma comparării numărului de ore petrecute la televizor zilnic putem spune că fetele și băieții cu frați se uită mai mult la televizor decât cei unici, motivul putând fi puterea de decizie, exemplu fraților, nesupravegherea părinților datorită timpului petrecut la muncă. Itemul 3 Activități comune realizate cu părinții în ultimul an Observând itemul 3 vedem că atât fetele unice cât și băieții, au
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
stilului de viață al familiei in societatea noastră.Citiți citiți cu atenție și răspundeți cu sinceritate. Școala: Clasa: Sex: Numarul fratilor: 1. Cîte ore petreceți împreună zilnic? a.Mama b.Tata 2. Cîte ore vă uitați în fiecare zi la televizor? 3. Ce activitați comune ați realizat anul acesta? 4. Cîte ore ai fost lasat singur acasa? a. Zilele lucrătoare b. Sambata si duminica 5. Parinții te lasa să-ți alegi singur? a.Programele de televizor b.Imbracamintea c. Ce și
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
uitați în fiecare zi la televizor? 3. Ce activitați comune ați realizat anul acesta? 4. Cîte ore ai fost lasat singur acasa? a. Zilele lucrătoare b. Sambata si duminica 5. Parinții te lasa să-ți alegi singur? a.Programele de televizor b.Imbracamintea c. Ce și cand mîncați 6. Părinții îți controlează temele, pregătirea școlară? a. Zilnic b. Săptămînal c. Rareori d. Niciodată 7. Cîte ore petreci zilnic in fața calculatorului? 8. Te controlează dacă te speli pe mîini? a.Zilnic
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
cele mai ambițioase pe care și le propune grafica pe computer este crearea unor ființe virtuale, a unor duplicate ori clone ale ființelor reale, care să arate și să se comporte în așa fel pe display-uri sau pe ecranele televizoarelor și sălilor de cinema, încât să nu poate fi deosebite de oamenii adevărați. Oamenii sunt însă greu de reprodus grafic, deoarece nu este vorba numai de micile detalii ale înfățișării noastre, ci și de modul în care ne mișcăm, de
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
modele și ne limităm reciproc nivelul de performanță. Modelele de oricând sunt întruchipări ale autorității: profesionale, morale, civice, politice. Această autoritate nu există decât dacă este recunoscută la nivelul unei comunități. Deschidem cărți de filosofie, istorie, literatură, deschidem ziare și televizoare. Facem pelerinaje la locuri sfinte, la muzee, la case memoriale. Autorii și omagiații sunt în excelență bărbați: artiștii, savanții, compozitorii, figurile publice glorioase. Trăim într-un spațiu saturat cu modele bărbătești de reușită socială și cu modele de femei închipuite
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
se apucă de băut, fac crize identitare și se răzbună pe membrii familiei. Nu există așteptări culturale, ca, în cazul în care bărbații nu au de lucru la serviciu, să preia din treburile de menaj. Acasă mulți se uită la televizor și se ocupă, cel mult, de reparatul Daciei - cred că dacă nu ar fi mașina asta, multă lume și-ar pierde sensul vieții, pentru că nu ar „socializa” altfel în curte cu vecinii. Tot statisticile arată că raportul dintre muncile casnice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
un pumn în gură, că se găsește adesea un pește să te bată până te convinge să devii traseistă, că învățământul e plin de femei conduse de bărbați, că orice polițist are leafa mai mare decât orice profesoară, că pe televizoare vezi prea adesea capete de bărbați și funduri de femei. Nici ele, femeile din politică, nu au fost solidare până acum în privința politicilor pentru femei. Adesea nici nu au astfel de politici, în afară de împrumuturi normative europene, impuse, de altminteri, prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
rândul lor ceva. De obicei așteaptă să fie îngrijiți matern, lăudați, flatați. Așteaptă să simtă lângă ei o femeie care-i privește mut-admirativ cum mănâncă din sarmalele gătite de ea după orele de serviciu sau în timp ce ei se ocupă, la televizor (privind sau vorbind), cu marile probleme ale umanității: politica și fotbalul. Descoperă și ei că femeile se plictisesc să-i admire, că inventivitatea culinară scade și că nu își mai lipesc obrazul de cămașa pe care o iau de pe sfoară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
scade și că nu își mai lipesc obrazul de cămașa pe care o iau de pe sfoară. La un virtual sondaj de opinie, mă tem că la întrebarea: „Ce faceți împreună în viața privată?”, majoritatea răspunsurilor ar fi: „Ne uităm la televizor.” Perechile sunt mai rare decât utopiile. Cuplurile obosesc. Parteneri nu am învățat să fim, deși doar pe o astfel de familie am putea paria pe termen lung. 3. Copiii au o semnificație specială. În familia românească este chiar foarte specială
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
cei predestinați să vegheze la bunul mers al acesteia: administratorii treburilor publice și presa în calitate de „câine de pază”. Mai mult, emisiunea, așa cum a fost amplasată și concepută, trebuia implicit să le facă pe femei, fie să nu se afle în fața televizoarelor (vezi inserția ei într-o emisiune despre fotbal și supoziția că acest sport îi interesează doar pe bărbați), fie să aleagă alt canal mai „femeiesc”, fie, plictisite că este vorba despre o problemă politică, să se ducă la culcare. O
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
nu fac nimic rău, ei sunt răsplătiți cu bani și promovări de către alți bărbați și cu îngrijire culinaro-erotico-sentimentală de către femei. În aceleași locuri și situații, femeile și bărbații fac și vor lucruri diferite: - În living, bărbații țin telecomanda, privesc la televizor și vor liniște, femeile țin capul în pământ, dau cu aspiratorul și vor odihnă; - În curte, bărbații joacă, de obicei fotbal, femeile întind rufele murdărite de bărbații și băieții care se joacă; - Deși bărbații sunt infantilizați în sfera privată, femeile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
distrus țara și vom trece la economia de piață, până și popularul cartof va deveni un obiect de lux. Cu ocazia emisiunii la care mă refer am mai fost nevoită să-mi spun: Poate că sloganul ați mințit poporul cu televizorul, în această situație nu mai este adevărat. Poate că Televiziunea Română este de-acum liberă și, drept urmare, obiectivă. Și brusc m-a înduioșat știrea (transmisă grav, cu tonul unui discurs funebru) că și această instituție, pe care eu o credeam înfloritoare
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
salariaților săi, televiziunea ar trebui să fie, în cele din urmă, înțeleasă. Măcar și pentru că, atunci când totul va ajunge la faliment, ce altceva ne mai rămâne de făcut decât să stăm și să ne uităm - de dimineață până seara - la televizor. Numai că, iată, și acest lucru a ajuns să aibă un preț pe care n-o să mai avem cu ce să-l plătim. Adevărurile scoase la iveală când nu mai folosește nimănui nu onorează însă televiziunea, așa cum îi place ei
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
axează pe argumentul că toată lumea s-ar bucura, în realitate, de știrile transmise prin această instituție. Numai că justificarea dată nu stă deloc în picioare; există nenumărate case în care unii membri ai familiei nu pot trăi, e drept, fără televizor, dar ceilalți ar fi în stare să dea oricând cu el de pământ, dacă nu s-ar gândi cât costă acum acest aparat de omorât nervii. Pe de altă parte, conform acestui raționament al domnului Răzvan Theodorescu, ar trebui să
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
actualul suveran”. Măcar atât timp cât acesta se bucură încă de mandatul unui președinte votat pentru liniștea noastră. Text apărut în 22, numărul 18 din 1992 La coloana de tancuri scăpată de sub control De aproximativ două săptămâni, de când l-am văzut la televizor, mă obsedează imaginea lui Boris Elțân care se justifica în fața noastră că nu s-ar fi urcat la tribună în stare de ebrietate, așa cum a fost acuzat. Ar putea dovedi acest lucru cu martori, spunea el revoltat, luptându-se din
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
să așteptăm din primăvară până în toamnă ca să-și refacă tovarășul Iliescu partidul pierdut, ne-a dat Dumnezeu o vară secetoasă, ca, dacă nu ieșim la mitingurile electorale, să intrăm (totuși) în atmosfera fierbinte a lor, stând topiți (de căldură) în fața televizoarelor și a „simboalelor” celor 101 de partide intrate deja în campanie. Cum era și firesc, cel mai tare ne-a sărit în ochi buchețelul acela cu trei trandafiri ce joacă Hora Unirii făcând un pas înainte și doi înapoi, sugerându
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
totuși, posibil ca morala să nu fie amestecată cu jurisprudența. Un călău care ajunge să reflecteze cu frică de Dumnezeu asupra vinei sale, nu-și mai ascunde crima nedescoperită încă, ci ajunge să o mărturisească. Nu la partid, nici la televizor, ci la biserică și la judecător. În cazul-limită în care criminalul nu ajunge să reflecteze asupra faptelor sale și să se autopedepsească, ci doar își execută pedeapsa dată de lege, nu mai avem, probabil, de-a face cu adevărata morală
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
foarte bine. Când spun asta, îmi revine automat în minte o discuție aprinsă pe care am avut-o cu Al. I. Ștefănescu tot la Cumpătul. Într-o seară ne adunasem toți cei aflați acolo în holul Vilei nr. 2, la televizor, iar el ne spunea că țăranii au ajuns la sapă de lemn fiindcă ar fi puturoși; nu fiindcă li s-a luat tot ce aveau, iar la bătrânețe primeau de la colectiv câte o pensie care nu depășea 100 de lei
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
comportamentul economic uman purtat de visuri și planuri îndrăznețe. Omul construiește planuri și nu poate renunța la ele de teama că în viitor, cândva, va exista o criză economică. Psihologia umană vede pericolul mereu în altă parte. Privim zilnic la televizor cum "alți oameni" fac accidente, cum "alți oameni" se îmbolnăvesc, cum "alți oameni" sunt pedepsiți ș.a.m.d. există ceva în ființa umană care ne poartă, plini de optimism spre viitor, iar modul de acțiune economic nu reprezintă decât o
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
efectelor crizei într-o economie de tip vagon este resursa umană din economie și politică. Zgomotul pe care amatorii din guvern sau banca centrală îl produc în jurul crizei poate să-i accentueze efectele. O criză economică nu se combate la televizor înjurându-ți adversarii politici. Asemenea atitudini pot să accentueze efectele și nu să le combată. O economie vagon poate aplica politici keynesiste, dacă nu are mari datorii, la investiții ale statului în infrastructură, așadar. De asemenea, se pot genera parteneriate
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
poate face calcule corecte în asemenea perioadă. Am trăit, ca economist, perioada inflației din România, 1990 - 2000, când deținătorii de monedă umblau aproape zilnic prin magazine în căutarea a câte "ceva". Acel "ceva" era o marfă nouă, de valoare, un televizor, un frigider, un autoturism. Fiecare urmărea să scape cumva de moneda care se deprecia de la o zi la alta. Comportamentul inflaționist alimentează inflația tocmai prin încercarea de a o evita. Așa cum spuneam, iraționalul se instalează și nimeni nu mai are
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
eveniment hotărâtor pentru destinul țării, dar și pentru destinul individual al celui care vorbește în fața microfonului: Augustin Buzura urmează să se întoarcă în țară după ce a stat aproape două luni în Occident și a asistat ca noi toți, privind la televizor și citind presa occidentală, zi de zi, la ultimele evenimente din partea aceea de lume pe care, până de curând, toți o credeau uitată de Dumnezeu. Oscilând între speranță și neîncredere, Augustin Buzura își pune întrebări grave la care nu are
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]