108,566 matches
-
A publicat în toate ziarele și revistele de limbă română din Israel. Shaul Carmel a fost vicepreședinte al Uniunii Asociațiilor Scriitorilor din Israel timp de 12 ani și unul din fondatorii și președinte ai Asociației Scriitorilor Israelieni de Limba Română. Poeziile sale au fost traduse în mai multe limbi: engleză, maghiară, olandeză, sârbă, slovacă, idiș, chineză. A scris trei antologii traduse în ebraică, rusă și arabă. În anul 1985 a scris o piesă publicata în ebraică sub titlul „Kohó shel arafel
Shaul Carmel () [Corola-website/Science/331712_a_333041]
-
Pacea și-a ucis soldatul", 1996, consacrat memoriei fostului premier israelian Ițhak Rabin. Este unul din cei patru scriitori evrei de origine română din Israel, recunoscuți ca scriitori moderni, reprezentativi ai limbii române. Shaul Carmel a tradus în ebraică din poezia românească, de pildă, din versurile lui Eminescu și Ana Blandiana. Prin Decretul Nr. 369 din 17 martie 2008, cu ocazia împlinirii a 70 de ani de viață, în semn de înaltă apreciere pentru contribuția personală la îmbogățirea patrimoniului cultural românesc
Shaul Carmel () [Corola-website/Science/331712_a_333041]
-
folosească cât mai multe elemente de limbă comune. Dialectele sunt percepute ca aparținând aceleiași limbi, după cum reiese, de exemplu, dintr-o scriere a lui Toma de Aquino, dar apar judecăți de valoare în favoarea lui "françois" față de celelalte dialecte. Dintr-o poezie a lui Conon de Béthune reiese disprețul curții regale pentru picardismele truverului. Alt truver, Jacques Bretel (sec. XIII), în poemul "Le Tounoi de Chauvency" (Turnirul din Chauvency), opune "le bon fransoiz" „franceza cea bună” dialectului din Valois. În secolele XII-XIII
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
1490 prevăzând folosirea „limbii franceze sau materne” în provincia Languedoc, la interogatorii și în procesele verbale. Evoluția limbii este influențată de traduceri din juriști romani și din filozofi greci. În același timp se dezvoltă o literatură originală de valoare, precum poeziile lui François Villon, apărând și farsa, specie comică destinată unui public mai puțin instruit. Secolul al XVI-lea, în ciuda frământărilor cauzate de războaiele pentru Italia și de cele interne religioase, între catolici și protestanți, s-a caracterizat printr-un avânt
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
despre el ca fiind „o persoană spontană, puțin diferit de restul, cu o bună impresie și inteligență care îl prind bine. Avea un simț al umor foarte original. Alex nu prea se făcea auzit, însă puteai să realizezi că unele poezii îi plăceau”. În cea mai mare parte a copilăriei îi asculta raperi precum Roots Manuva. Ulterior a fost atras de muzica de chitară după ce a ascultat formațiile The Strokes și The Libertines. Părintii lui i-au cumpărat prima chitara de
Alex Turner (muzician) () [Corola-website/Science/331761_a_333090]
-
marină, rafinându-și mijloacele expresive. În 1889 a debutat cu o expoziție prezentată publicului la Salonul Ateneului Român din București. Nicolae Iorga scria că Eugeniu Voinescu „...este singurul care a dat picturii românești marine studiate și pline de înțelegere, de poezie”, urmându-l pe I. K. Aivazovski, maestru al peisajului marin. Marea a fost reprezentată în zori, în apus, pe furtună, cu scene de naufragii, lupte pe mare, scene de pescuit etc. În pictura de șevalet, a creat și lucrări cu
Eugeniu Voinescu () [Corola-website/Science/331787_a_333116]
-
Cluj (1947-1948) și la Universitatea din București (1948-1949), avându-i ca profesori și mentori pe poetul Lucian Blaga și filosoful D.D. Roșca, respectiv pe criticul George Călinescu și esteticianul Tudor Vianu. În 1947 înființează alături de A.E. Baconsky, Cenaclul literar „Poezia nouă”, al cărui secretar devine. Între 1949-1954 îl găsim ca bursier al statului român la Institutul de literatură „Maxim Gorki” din Moscova. În 1992 a absolvit un curs de specializare postuniversitară la Universitatea din Cleveland (Ohio). Poet, scriitor, eseist, profesor
Toma George Maiorescu () [Corola-website/Science/331804_a_333133]
-
ÎNGERUL, poeme - (Editura Cartea Românească), 1982; O INVITAȚIE ROMANTICĂ, eseu-reportaj - (Editura Sport-Turism), 1983; RĂSTIMP ÎNTRE CUVINTE, poeme - (Editura Cartea Românească), 1984; POEME - (Editura Eminescu), 1985; NOAPTE BUNĂ, SĂGETĂTORULE!, roman - (Editura Cartea Românească), 1989; STRATEGIE ȘI SUPRAVIEȚUIRE, eseistică politică - (Chișinău), 1992; POEZII/POÈMES, Ediții definitive (Editura Vinea), 1997 - PROZE, Ediții definitive - (Editura Vinea), 1998; INTRODUCERE ÎN ECOSOFIE - (Fundația Europeană E.C.E.), 2000; ECOSOFIA - (Ateneul Român, U.E.B.), 2001; ÎMBLÂNZIREA FIAREI DIN OM SAU ECOSOFIA, ediția a II-a revăzută și adăugită - (Fundația Europeană E.C.E.
Toma George Maiorescu () [Corola-website/Science/331804_a_333133]
-
jivye” 1997; „Nezabytye dorogi” ,Chișinău: Negociator, 2000. „28 plus”, 2005; „Iubire de metaforă”, antologie de Mihai Dolgan, vol. ÎI, Chișinău: USM, 2001. „Privet, missis Watson!..” („Salut, Ms Watson), coautor R. Aronov, Ed. Pontos, 2008 „Igra v pazly” („Jocul în puzzle”), poezie și proza, Chișinău: Ed. Lumină, 2010; ed. a doua (aparte), Chișinău: Ed. Lumină, 2012. „Utenok”, „Șenok”, „Kotenok”, „Zabavnye țifry; „Goluboi țvetok” (traducere din N. Batzaria); Ed. Prut internațional, 2003, 2007; „Strana Bucvaria”, Chișinău: Ed. Litera, 2012; 30 de volume de
Miroslava Metleaeva () [Corola-website/Science/331788_a_333117]
-
de Stiinte Rusiei și a Institutului de Literatură și Arta „M.O.Auezov”; cap. „Orientalismul în creațiile poeților și artiștilor basarabeni”, Almaty, 2008, p. 116-122; „Vremena i duhovnosti” („Timpuri și spiritualitate”), monogafie colectivă, volum de articole științifice, cap. „Renaștere poetica (Poezia Moldovei)”, Kazahstan, Almaty, Ed. Ardă, 2010, p. 260-268; „Noveișaia zarubejnaia literatura” („Literatura mondială contemporană”), monografie internațională, cap. „Literatura Moldovei”, Kazahstan, Almaty, Ed. Jibek Joly, 2011, p. 494-554; „Literatura Moldovy na styke vekov. Literaturnaia kritika, esse, putevye zametki” („Literatura Moldovei la
Miroslava Metleaeva () [Corola-website/Science/331788_a_333117]
-
Șase maladii ale spiritului contemporan”), Ed. Bibliotheca (România, Târgoviște), 2012; „Târgoviște - Chișinău - Sankt-Petersburg”, antologie cu traducerea în rusă a 24 de poeți din Târgoviște și a 20 de poeți din Chișinău, Ed. Bibliotheca, 2012, ed. a doua - 2013; traduceri din poezia poetului bucovinean Ilie Motrescu, în revista de limba rusă „Mosty” din Frankfurt-pe-Main, 2013, nr. 37, p. 295-302; traduceri din poezia semnată de Leonard Tuchilatu, „Rapsodie”, Prut internațional, Chișinău, 2000; Nichita Stănescu, „11 elegii”, Ed. Prut internațional, Chișinău, 2003; Cristian A
Miroslava Metleaeva () [Corola-website/Science/331788_a_333117]
-
de poeți din Târgoviște și a 20 de poeți din Chișinău, Ed. Bibliotheca, 2012, ed. a doua - 2013; traduceri din poezia poetului bucovinean Ilie Motrescu, în revista de limba rusă „Mosty” din Frankfurt-pe-Main, 2013, nr. 37, p. 295-302; traduceri din poezia semnată de Leonard Tuchilatu, „Rapsodie”, Prut internațional, Chișinău, 2000; Nichita Stănescu, „11 elegii”, Ed. Prut internațional, Chișinău, 2003; Cristian A. Petricu, „Ungiul de vedere”, București: Ed. Gutenberg, 2007; Mihail Sadoveanu, „Viața lui Ștefan cel Mare”; traduceri din Nichita Danilov, Dumitru
Miroslava Metleaeva () [Corola-website/Science/331788_a_333117]
-
Ed. Gutenberg, 2007; Mihail Sadoveanu, „Viața lui Ștefan cel Mare”; traduceri din Nichita Danilov, Dumitru Crudu, Valeriu Matei, Ghenadie Postolache, Ion Hadârcă, Ion Proca, Eugen Cioclea, Nicolae Rusu, Valeriu Babanschi, Constantin Cheianu, Leo Botnaru etc. „Tu esti taină”, culegere de poezii, Pontos, 2005, Chișinău, p. 78-85, în franceză și engleză: „Caietele Тristan Tzara”, publicație internațională pentru studiul avangardelor contemporane, realizată de Vasile Robciuc (poeme de ), Moinești-România, 2010; în engleză: vol. „Singular Destinies: Contemporary Poets of Bessarabia, Cartier, Chișinău, 2003. Diplomă și
Miroslava Metleaeva () [Corola-website/Science/331788_a_333117]
-
poeme de ), Moinești-România, 2010; în engleză: vol. „Singular Destinies: Contemporary Poets of Bessarabia, Cartier, Chișinău, 2003. Diplomă și premiul Uniunii Scriitorilor din RM pentru traducerea volumului „Rapsodie” de Leonard Tuchilatu, 2002; Diplomă și medalie Jubiliara „Nichita Stănescu”, Festivalul internațional de poezie „Nichita Stănescu”, Ploiești, 2003, Chișinău, 2006; Diplomă Festivalului internațional „Maximilian Voloșin”, Koktebel, Ucraina, 2009; Medalia „Mihai Eminescu” (Moldova), 2010; Diplomă și premiul Salonului internațional de Cărți pentru traduceri, Chișinău, 2012.
Miroslava Metleaeva () [Corola-website/Science/331788_a_333117]
-
Ministerului de Externe. Până în 1963 este secretar al ambasadei suedeze de la Rio de Janeiro. În 1964-1965 este numit prim-secretar al OECD la Paris. Până în 1973 lucrează ca secretar la ONU, în diferite departamente. Debutează în 1970 cu volumul de poezii " 32 om kärlek" ("32 despre dragoste"), volum care se înscrie pe linia modernismului suedez al anilor 1960. În 1971 îi apar două volume de proză "Telegrammet från San José" și "Tre Skilling Banco". Personajul principal al romanelor sale polițiste este
Jan Mårtenson () [Corola-website/Science/331819_a_333148]
-
Ibrahim Al-Mahdi, generalul Al-Harit bnu-Bashir . S-au scris și cărți de dietetică, precum "Cartea alimentelor" a medicului evreu Suleiman Al-Israili, tradusă și în latină și utilizată până în secolul al XVIII-lea de școala de la Salerno . Bucatele devin și subiect de poezie în această perioadă . Un savant din secolul al VIII-lea, Salih bnu-Abd al Quddus, critică acest lucru: „Trăim printre animale ce rătăcesc în căutarea pășunilor, dar care nu încearcă să înțeleagă. Dacă scrii despre pești și legume, capeți în ochii
Cultura mesei în vremea califului Harun al-Rashid () [Corola-website/Science/331817_a_333146]
-
frecvent întâlnite, prăjite cu oțet sau cu lapte sau gătite sub formă de supă . Morcovii, prazul erau evitate, din cauza mirosului, de persoanele „distinse”, dar se punea usturoi și ceapă în mâncăruri . Sparanghelul, de asemenea foarte apreciat, este motiv frecvent în poezie, cel mai bun fiind considerat cel de Damasc . Cresonul, ridichile, spanacul, sfecla, lăptuca erau și ele întâlnite, însă rafinații evitau tot ce „colorează dinții și gingiile” . Cu mai bine de douăsprezece veacuri în urmă, Orientul era cunoscut sub numele de
Cultura mesei în vremea califului Harun al-Rashid () [Corola-website/Science/331817_a_333146]
-
Poezia arabă preslamică sau "qașīda" (ar. قصيدة) este una dintre cele mai importante forme de exprimare ale limbii arabe clasice. Studiul limbilor popoarelor a scos la iveală de-a lungul timpului o importantă realitate a vieții, aceea că limba unui popor
Poezia arabă preislamică () [Corola-website/Science/331830_a_333159]
-
împotriva altor poeți la competiții special organizate, dar și pentru a defăima sau ironiza dușmanii din tribul adversar. Astfel, poetul era un personaj extrem de important în trib, care deținea și o putere deosebită asupra publicului pe care îl vrăjea cu poeziile sale, fiind un fapt general acceptat că fiecare poet era „inspirat” de propriul său "ğinn" (spirit). Acesta este cadrul în care în care a apărut "qașīda", poezia arabă preislamică, cu aproximativ două sute de ani înaintea apariției Islamului, iar primele poezii
Poezia arabă preislamică () [Corola-website/Science/331830_a_333159]
-
care deținea și o putere deosebită asupra publicului pe care îl vrăjea cu poeziile sale, fiind un fapt general acceptat că fiecare poet era „inspirat” de propriul său "ğinn" (spirit). Acesta este cadrul în care în care a apărut "qașīda", poezia arabă preislamică, cu aproximativ două sute de ani înaintea apariției Islamului, iar primele poezii aveau să fie notate în scris sute de ani mai târziu, în secolul al VIII-lea. Din cauza caracterului oral al acestor creații, principala trăsătură a devenit existența
Poezia arabă preislamică () [Corola-website/Science/331830_a_333159]
-
poeziile sale, fiind un fapt general acceptat că fiecare poet era „inspirat” de propriul său "ğinn" (spirit). Acesta este cadrul în care în care a apărut "qașīda", poezia arabă preislamică, cu aproximativ două sute de ani înaintea apariției Islamului, iar primele poezii aveau să fie notate în scris sute de ani mai târziu, în secolul al VIII-lea. Din cauza caracterului oral al acestor creații, principala trăsătură a devenit existența unei „formule” care consta în întrebuințarea unui grup de cuvinte în condiții metrice
Poezia arabă preislamică () [Corola-website/Science/331830_a_333159]
-
pentru a exprimaa un set de idei esențiale date. Această formulă conținea structuri stereotipe, pasate de la o generație la alta, tipare sonore, morfologice și sintactice, și o gamă limitată de teme și motive utilizate în așa fel încât farmecul acestor poezii nu consta în inovație stilistică sau tematică, ci în inovația formală adusă de fiecare poet în parte, care trebuia să poată reda aceleași teme și idei într-o formă mai elaborată, mai bogată și mai elocventă decât predecesorii săi. O
Poezia arabă preislamică () [Corola-website/Science/331830_a_333159]
-
și tematice destul de rigide. Fiecare vers ("bayt") este împărțit în două emistihuri, separate printr-o cezură, o pauză ritmică ce ușurează recitarea și susține cadența. Monorima este obligatorie, începând cu finalul primul emistih, apoi repetându-se la finalul fiecărui vers. Poeziile pot fi categorisite în funcție de consoana în care se face rima; astfel, o qașīdă cu rima în lam se va numi "lămiyya", una cu rima în ra, "ramiyya" șamd. În ceea ce privește metrica, primul element este silaba, care poate fi lungă sau scurtă
Poezia arabă preislamică () [Corola-website/Science/331830_a_333159]
-
silaba, care poate fi lungă sau scurtă. O succesiune de silabe de lungime fixă formează un picior, iar un vers este considerat o succesiune de picioare metrice. Cel mai important metru este cel numit "țawīl" (lung). Astfel, ritmul interior al poeziei este fixat de metri și monorimă. Din punct de vedere al conținutului, este de preferat ca fiecare vers să aibă un înțeles de sine stătător; lipsa acestui atribut era considerată un defect de stil în acele vremuri. Desigur, faptul că
Poezia arabă preislamică () [Corola-website/Science/331830_a_333159]
-
să aibă un înțeles de sine stătător; lipsa acestui atribut era considerată un defect de stil în acele vremuri. Desigur, faptul că fiecare vers avea un grad ridicat de autonomie putea duce la o anumită lipsă de coeziune în întreaga poezie dar putea, de asmenea, ajuta poetul la reținerea versurilor și putea duce la o mai mare libertate organizării acestor versuri în momentul recitării. Era mult mai ușor pentru poet să schimbe ordinea versurilor, să introducă unele versuri sau chiar să
Poezia arabă preislamică () [Corola-website/Science/331830_a_333159]