108,566 matches
-
o mai mare libertate organizării acestor versuri în momentul recitării. Era mult mai ușor pentru poet să schimbe ordinea versurilor, să introducă unele versuri sau chiar să omită altele din recitare. Tematic, există o fixitate și o rigurozitate ce caracterizează poezia preislamică. Ordinea temelor era prefixată, deși numai introducerea ("nasīb") era obligatorie, fiind alegerea poetului dacă restul temelor avea să fie introduse sau nu. El se putea concentra numai pe o laudă a tribului sau eventual, putea introduce și o defăimare
Poezia arabă preislamică () [Corola-website/Science/331830_a_333159]
-
introducerea ("nasīb") era obligatorie, fiind alegerea poetului dacă restul temelor avea să fie introduse sau nu. El se putea concentra numai pe o laudă a tribului sau eventual, putea introduce și o defăimare a adversarilor etc. Teme majore folosite în poezia arabă preislamică sunt: Dintre toate "qașīdele" ajunse la noi, primul loc îl ocupă cele șapte "muʼallaqăte" (poeme suspendate - înșirate - ar. المعلقات), considerate până în ziua de azi capodopere poetice. Tradiția spune că în fiecare an, în primele trei luni ale primăverii
Poezia arabă preislamică () [Corola-website/Science/331830_a_333159]
-
considerate până în ziua de azi capodopere poetice. Tradiția spune că în fiecare an, în primele trei luni ale primăverii, considerate luni sacre în care războiul era interzis, se organiza un târg la ʿUkăẓ unde poeții triburilor se întreceau în arta poeziei. Se spune că prima odă care a câștigat aprecierea juriului ar fi fost cea a lui Imru-l Qays și că acestea ar fi fost notate cu fir de aur pe piele de cămilă și atârnate pe zidurile Kaʿbei. Prima antologie
Poezia arabă preislamică () [Corola-website/Science/331830_a_333159]
-
care a câștigat aprecierea juriului ar fi fost cea a lui Imru-l Qays și că acestea ar fi fost notate cu fir de aur pe piele de cămilă și atârnate pe zidurile Kaʿbei. Prima antologie ce a reunit aceste șapte poezii a fost cea a faimosului rapsod Ḥammăd al-Răwiya, la mijlocul secolului al VIII-lea. Cei șapte poeți care au compus aceste capodopere poetice sunt Imruʼu-l-Qays, Țarafa, Zuhayr, Labīḏ, ʿAmr Ibn Kulṯum, ʿAnțara și Al-Ḥăriṯ Ibn Ḥilliza.
Poezia arabă preislamică () [Corola-website/Science/331830_a_333159]
-
este constituită de piesele de teatru popular. Aceste scenete sunt interpretate de amatori, iar textele lor se bazează pe improvizație specifică teatrului popular. Cea de-a treia categorie de forme de divertisment este reprezentată de jocurile locale, de întrecerile de poezie și de cântecele populare, toate interpretate de tineri. "Nouruzul" este evocat frecvent în literatură, fiind tema principală a operelor multor autori, atât turci cât și de altă naționalitate. Ziua Anului Nou , în operele autorilor uzbeci apare tot ca startul unui
Nowruz () [Corola-website/Science/331831_a_333160]
-
unul dintre cei mai mari autori ai secolului al XV-lea și întemeietorul literaturii de limbă ciagatai , spune în operele sale că Nevruzul este data când ziua este egală cu noaptea, în unele versuri atribuindu-i chiar o notă sfântă. Poeziile cu această temă sunt foarte răspândite și în Azerbaidjan, unde Nouruzul este o sărbătoare foarte importantă, care rămâne o temă de inspirație perenă atât pentru literatura cultă, cât și pentru cea populară. În versurile acestor poezii sunt evocate semnificațiile sărbătorii
Nowruz () [Corola-website/Science/331831_a_333160]
-
chiar o notă sfântă. Poeziile cu această temă sunt foarte răspândite și în Azerbaidjan, unde Nouruzul este o sărbătoare foarte importantă, care rămâne o temă de inspirație perenă atât pentru literatura cultă, cât și pentru cea populară. În versurile acestor poezii sunt evocate semnificațiile sărbătorii, faptul că aceasta reprezintă un nou început, dar și modul în care oamenii se pregătesc pentru întâmpinarea sărbătorii atât material decorând casele cu flori și pregătind diverse tipuri de mâncare, dar și spiritual fiind un prilej
Nowruz () [Corola-website/Science/331831_a_333160]
-
plecarea lui Namik Kemal în Franța), "Terakki" (Progres), "Hakayıku'l-vekayi" și astfel numele său începe să se facă auzit în lumea scriitorilor. Prima sa carte, "Afife Anjelik" este publicată în anul 1870, urmată în anul 1871 de o antologie de poezii ce avea să fie tipărită sub numele "Nağme-i Seher", urmată la rându-i de un alt volum de poezii intitulat "Yâdigâr-ı Șebâb" în anul 1873. În anul 1872, traduce "Atala", un roman al lui Chateaubriand, asupra căruia intervine și îl
Recaizade Mahmud Ekrem () [Corola-website/Science/331851_a_333180]
-
în lumea scriitorilor. Prima sa carte, "Afife Anjelik" este publicată în anul 1870, urmată în anul 1871 de o antologie de poezii ce avea să fie tipărită sub numele "Nağme-i Seher", urmată la rându-i de un alt volum de poezii intitulat "Yâdigâr-ı Șebâb" în anul 1873. În anul 1872, traduce "Atala", un roman al lui Chateaubriand, asupra căruia intervine și îl transformă în piesă de teatru. Scrie apoi piesa "Vuslat" în 1874 și în același an traduce opera "Mes Prisons
Recaizade Mahmud Ekrem () [Corola-website/Science/331851_a_333180]
-
imigrantă, ca palestiniană și ca musulmană, dar mai ales ca femeie care luptă cu stereotipurile și sexismul caracteristice societății în care trăim. Părinții lui Hammad au familiarizat-o pe aceasta, încă de timpuriu, atît cu învățăturile Coranului, cu interesul pentru poezie dar și cu istoria și cultura poporului palestinian. Scrierile Coranului au rămas o bază importantă pentru Hammad, care le-a dat propria semnificație, folosindu-le adesea în textele sale. Din familie, aceasta a intrat în contact cu povești legate de
Suheir Hammad () [Corola-website/Science/331858_a_333187]
-
prin natura lor.”" Suheir Hammad a studiat la Hunter College din Staten Island, axându-se foarte mult pe aprofundarea diferențelor culturale și de gen. În timp, aceasta a ajuns să fie dezamăgită de mediul academic, axându-se mai mult pe poezie și literatură și abandonând studiile universitare. Deși nu a locuit niciodată în Palestina, Suheir Hammad s-a declarat întotdeauna foarte apropiată de poporul palestinian, înțelegând atât trecutul cât și prezentul acestora. Ca femeie care trăiește în America, aceasta s-a
Suheir Hammad () [Corola-website/Science/331858_a_333187]
-
nu a locuit niciodată în Palestina, Suheir Hammad s-a declarat întotdeauna foarte apropiată de poporul palestinian, înțelegând atât trecutul cât și prezentul acestora. Ca femeie care trăiește în America, aceasta s-a simțit privilegiată pentru că a putut ca, prin intermediul poeziei, să dea voce unor sentimente dintre cele mai diverse. Într-un interviu acordat Laurei Flanders, aceasta mărturisește că este conștientă de reputația pe care o au musulmanii care trăiesc în Occident, precum și de sentimentul de teamă insuflat acestora cu multe
Suheir Hammad () [Corola-website/Science/331858_a_333187]
-
reputația pe care o au musulmanii care trăiesc în Occident, precum și de sentimentul de teamă insuflat acestora cu multe ocazii de-a lungul istoriei. Cu toate acestea, Hammad își exprimă identitatea etnică și religioasă în toate operele sale, considerând că poezia reprezintă o punte care îi permite să facă legătura între toate aceste constructe identitare. "Born Palestinian, Born Black" este prima carte publicată de Suheir Hammad la vremea când avea 22 de ani. Aceasta își descrie experiențele de viață, titlul cărții
Suheir Hammad () [Corola-website/Science/331858_a_333187]
-
aceasta vorbește despre sentimentul de deziluzie și devastare sufletească pe care le-a trăit, fiind incapabilă de a pune cuvintele pe hârtie atunci când descria ura și consecințele atacurilor la care a fost supusă populația palestiniană. "ZaatarDiva" este un volum de poezie care se axează preponderent pe experiența musulmanilor din societatea americană. În poezia "Mike Check", Hammad descrie experiențele din aeroport la care a fost adesea supusă, fiind interogată și percheziționată aleator. Totodată, aceasta conturează o imagine a stereotipurilor americane care îi
Suheir Hammad () [Corola-website/Science/331858_a_333187]
-
a trăit, fiind incapabilă de a pune cuvintele pe hârtie atunci când descria ura și consecințele atacurilor la care a fost supusă populația palestiniană. "ZaatarDiva" este un volum de poezie care se axează preponderent pe experiența musulmanilor din societatea americană. În poezia "Mike Check", Hammad descrie experiențele din aeroport la care a fost adesea supusă, fiind interogată și percheziționată aleator. Totodată, aceasta conturează o imagine a stereotipurilor americane care îi vizează pe musulmani, ura pe care o resimte în raport cu aceste situații, versurile
Suheir Hammad () [Corola-website/Science/331858_a_333187]
-
situații, versurile sale fiind adesea o defulare a unor trăiri comune multor imigranți din societățile occidentale. Scrierile lui Suheir Hammad, ating o multitudine de teme precum: Operele lui Hammad au căpătat o semnificație aparte mai ales după atentatele din 2001. Poeziile sale vorbesc din perspectiva unei persoane care este atât musulmană cât și americană, contribuind semnificativ la conturarea unei noi perspective asupra celor care se definesc prin intermediul a două culturi, proiectate ca fiind în opoziție. Poemul „First Writing Since” i-a
Suheir Hammad () [Corola-website/Science/331858_a_333187]
-
prin care aceștia încearcă să se adapteze unor contexte în care sunt priviți dintr-o perspectivă a alterității. Aceasta consideră că, prin lectură, oamenii devin mai conștienți de realitatea altora și totodată, mai conștienți de mișcările politice din jurul lor. În poeziile sale, Hammad își exprimă adesea atașamentul pentru cultura palestiniană, criticând totodată multe aspecte dintr-o perspectivă feministă a unui personaj care trăiește între două culturi. Hammad și-a citit poeziile în diferite țări, în librării, galerii, muzee și universități. A
Suheir Hammad () [Corola-website/Science/331858_a_333187]
-
și totodată, mai conștienți de mișcările politice din jurul lor. În poeziile sale, Hammad își exprimă adesea atașamentul pentru cultura palestiniană, criticând totodată multe aspecte dintr-o perspectivă feministă a unui personaj care trăiește între două culturi. Hammad și-a citit poeziile în diferite țări, în librării, galerii, muzee și universități. A organizat ateliere de scriere cu tineri și cu profesori, în diverse școli și centre comunitare. De-a lungul timpului, aceasta și-a adus aportul în campanii pentru eliberarea prizonierilor politici
Suheir Hammad () [Corola-website/Science/331858_a_333187]
-
o parte dintre lucrările sale au supraviețuit și aceasta numai fiindcă au fost redate și pomenite în scrierile altora. Majoritatea scrierilor lui Abd Al-Hamid se regăsesc citate în antologia lui Ibn Tayfur cunoscută sub titlul de "Cartea Prozei și a Poeziei" ( Kitab al-Manthur wa-l-Manzum). În această antologie se regăsesc cele mai importante scrieri ale lui Abd Al-Hamid. Printre acestea se numără și lucrarea intitulată "Epistolă către scriitori"(Risala ila-l-kuttab). În perioada omeiadă, în domeniul prozei artistice,cuvântul a fost mai degrabă
Abd al-Hamid Al-Katib () [Corola-website/Science/331864_a_333193]
-
foaia politică și literară” "Dâmbovița", pe care a redactat-o. Ca poet, el a fost un romantic tumultos și plin de patos, mai mult un stihuitor, și doar câteva din scrierile sale au rezistat dincolo de epoca sa. Cărțile sale de poezie sunt "Preludele" (1862), "Poezii. Miosotis" (1865), "Poezii nouă" (1873) și "Nostalgia. Poezii" (1885). Cele două romane, destul de interesante, sunt "Fulga sau ideal și real" (1872) și "Vlăsia sau ciocoii noi" (1887). El a scris o serie de povestiri în care
Grigore H. Grandea () [Corola-website/Science/335577_a_336906]
-
Dâmbovița", pe care a redactat-o. Ca poet, el a fost un romantic tumultos și plin de patos, mai mult un stihuitor, și doar câteva din scrierile sale au rezistat dincolo de epoca sa. Cărțile sale de poezie sunt "Preludele" (1862), "Poezii. Miosotis" (1865), "Poezii nouă" (1873) și "Nostalgia. Poezii" (1885). Cele două romane, destul de interesante, sunt "Fulga sau ideal și real" (1872) și "Vlăsia sau ciocoii noi" (1887). El a scris o serie de povestiri în care a dovedit inventivitate în
Grigore H. Grandea () [Corola-website/Science/335577_a_336906]
-
a redactat-o. Ca poet, el a fost un romantic tumultos și plin de patos, mai mult un stihuitor, și doar câteva din scrierile sale au rezistat dincolo de epoca sa. Cărțile sale de poezie sunt "Preludele" (1862), "Poezii. Miosotis" (1865), "Poezii nouă" (1873) și "Nostalgia. Poezii" (1885). Cele două romane, destul de interesante, sunt "Fulga sau ideal și real" (1872) și "Vlăsia sau ciocoii noi" (1887). El a scris o serie de povestiri în care a dovedit inventivitate în crearea intrigii, abilitate
Grigore H. Grandea () [Corola-website/Science/335577_a_336906]
-
el a fost un romantic tumultos și plin de patos, mai mult un stihuitor, și doar câteva din scrierile sale au rezistat dincolo de epoca sa. Cărțile sale de poezie sunt "Preludele" (1862), "Poezii. Miosotis" (1865), "Poezii nouă" (1873) și "Nostalgia. Poezii" (1885). Cele două romane, destul de interesante, sunt "Fulga sau ideal și real" (1872) și "Vlăsia sau ciocoii noi" (1887). El a scris o serie de povestiri în care a dovedit inventivitate în crearea intrigii, abilitate de povestitor și un anumit
Grigore H. Grandea () [Corola-website/Science/335577_a_336906]
-
(în ), pe numele real Larisa Kosaci-Kvitka, (n. 13/25 februarie 1871, Novohrad-Volînskîi - d. 19 iulie/1 august 1913, Surami) a fost o scriitoare și traducătoare ucraineană. A scris în genurile de poezie, poezie, epic, teatru, proza, jurnalism. De asemenea, a lucrat în domeniul de folclor (220 cântece populare înregistrate cu vocea ei), si a fost activă în mișcarea națională ucraineană. Cunoscută pentru colecția să de poezii "Pe aripile Cântecelor" (1893), "Gânduri și
Lesia Ukrainka () [Corola-website/Science/335670_a_336999]
-
(în ), pe numele real Larisa Kosaci-Kvitka, (n. 13/25 februarie 1871, Novohrad-Volînskîi - d. 19 iulie/1 august 1913, Surami) a fost o scriitoare și traducătoare ucraineană. A scris în genurile de poezie, poezie, epic, teatru, proza, jurnalism. De asemenea, a lucrat în domeniul de folclor (220 cântece populare înregistrate cu vocea ei), si a fost activă în mișcarea națională ucraineană. Cunoscută pentru colecția să de poezii "Pe aripile Cântecelor" (1893), "Gânduri și vise
Lesia Ukrainka () [Corola-website/Science/335670_a_336999]