108,566 matches
-
ucraineană. A scris în genurile de poezie, poezie, epic, teatru, proza, jurnalism. De asemenea, a lucrat în domeniul de folclor (220 cântece populare înregistrate cu vocea ei), si a fost activă în mișcarea națională ucraineană. Cunoscută pentru colecția să de poezii "Pe aripile Cântecelor" (1893), "Gânduri și vise" (1899), "Opinii" (1902), poemul "Povestea antică" (1893), "Un singur cuvânt" (1903), piesele de teatru "Nevasta boierului"(1913),"Kassandra "(1903-1907)"În catacombe"(1905),"Cântec de Pădure"(1911) și altele. Mama ei, Olga Dragomanova-Kosach - scriitoare
Lesia Ukrainka () [Corola-website/Science/335670_a_336999]
-
Opinii" (1902), poemul "Povestea antică" (1893), "Un singur cuvânt" (1903), piesele de teatru "Nevasta boierului"(1913),"Kassandra "(1903-1907)"În catacombe"(1905),"Cântec de Pădure"(1911) și altele. Mama ei, Olga Dragomanova-Kosach - scriitoare care a creat sub numele de Olena Pchilka (poezie și povestiri pentru copii de limbă ucraineană bine cunoscută în Ucraina), a fost un participant activ în mișcarea femeilor, antologie publicat "prima coroană". Tatăl ei, Peter A. Kosach - extrem de educat proprietar de pământ, care a iubit literatura și pictură. Primii
Lesia Ukrainka () [Corola-website/Science/335670_a_336999]
-
dinsa a fost trimisă în provincia Olonețs, iar în 1881 exilata în Siberia, timp de 5 ani(or.Yalutorovsk regiunea Tyumen, apoi în Tyumen). Aflând acest lucru, Leșia la sfârșitul lui 1879 sau începutul anului 1880 a scris prima sa poezie - "Speranța". În vara anului 1880 Alexandra Antonovna Kosach-Szymanowski, mătușa Lesei, cu doi fii s-au mutat la Luțk, trăiesc în familia Kosaciov. Motivul pentru mutarea a fost arestarea și exilarea în Siberia pe soțul ei, Boris Szymanowski. "Mătușa Sasha" - primul
Lesia Ukrainka () [Corola-website/Science/335670_a_336999]
-
Leșia se intoarce de la Kiev la Kolodiazhne, sănătatea să îmbunătățit, prin mama Leșia studia franceză și germană. 29 (10 iunie), 1882 să născut sora Oksana, 22 august (septembrie-2) 1884 - frate Nicholai. Încă din 1884, Leșia a scris în mod activ poezie ( "Crin din vale", "Sapho", "Vară frumoasă a trecut" și altele.) Și le publică în revistă "Stea". Anul acesta să ivit pseudonimul de "Leșia Ucrainka". O prietenie cu inima leagă pe Larisa cu fratele ei mai mare, Michael. Pentru indisolubilitatea familiei
Lesia Ukrainka () [Corola-website/Science/335670_a_336999]
-
marmură, ceardace ce se întind deasupra apelor, străzi cu colonade acoperite pe margini. Și basmele populare sunt invocate în roman, când autorul vorbește de "zmeul" care "capul cu coada să-și împleticească". Sunt înfățișate și frumusețile vieții populare din țară., poezia obiceiurilor moldovenești. Iată un alai de nuntă, transpus în lumea animalelor: ""țânțarii cu fluere, grierii cu surle, albinele cu cimpoi" "cântec de nuntă cântând, muștile în aer și furnicile pre pământ, mari și lungi danțuri rădicară, iar broaștele toate împreună cu
Istoria ieroglifică () [Corola-website/Science/335681_a_337010]
-
medicinei militare românești, dedicând institutului fondat de acestă o carte cu caracter monografic și memorialistic. Câteva repere autobiografice le-a redat și pus la persoana a III-a într-o altă lucrare, apărută în 2002. A adăugat faptelor relatate și poezii pe care le-a scris de-a lungul anilor. În 2004, publică o carte având că tema principală istoria activității Comisiei Naționale de Imunologie din România, al cărei membru a fost. A avut toată viața încredere în valențele poporului român
Andrei Olinescu () [Corola-website/Science/335692_a_337021]
-
peste multele greutăți ce i-au stat în cale, păstrându-și optimismul chiar și în situații limită. Muzică și literatura i-au înfrumusețat multe momente ale existenței, poetul sau preferat fiind George Coșbuc, de la care a împrumutat metrica specifică din poeziile acestuia. S-a stins din viață în dimineața zilei de 3 aprilie 2006, la locuința sa din București, în urma unui accident vascular cerebral, survenit în momentul în care se pregătea să meargă la laborator. Avea 76 de ani, iar dosarul
Andrei Olinescu () [Corola-website/Science/335692_a_337021]
-
studii superioare în limba germană la Institutul "Herder" din Leipzig. În perioada 1965-1969 a urmat Studii de Germanistică și Științele Culturii la Universitatea din Leipzig. A realizat prima sa lucrare intermediară de diplomă cu titlul: ""Zur Lyrik von Ingeborg Bachmann"" (""Poezia lui Ingeborg Bachmann""), iar diploma de absolvire cu titlul: ""Das Problem der 'Bographie' bei Max Frisch".("Unter gelegentlicher Bezugnahme auf Ingeborg Bachmanns Erzählungen")" [""Problema 'Biografiei' la Max Frisch (cu trimiteri ocazionale la epica lui Ingeborg Bachmann)""]. Anul 1969 a fost
George Guțu () [Corola-website/Science/335695_a_337024]
-
la distanță la Universitatea din Leipzig la prof. univ. dr. Walter Dietze, apoi la prof. univ. dr. Walfried Hartinger. Pe data de 14 octombrie, 1977 a susținut teza de doctorat - ""Die rumänische Koordinate der Lyrik Paul Celans"" (""Coordonata românească a poeziei lui Paul Celan""). Carieră didactică universitară la Catedra de Limbi și Literaturi Germanice a Facultății de Limbi și Literaturi Străine începând cu anul 1978 când i se recunoaște titlul de doctor în filologie în România și obține prin concurs postul
George Guțu () [Corola-website/Science/335695_a_337024]
-
Secolul XX, Diverta Magazin ș.a. S-a remarcat că traducător al celebrului scriitor albanez Ismail Kadare, din opera căruia a publicat până în prezent (ianuarie 2017) 26 de volume, la cele mai cunoscute edituri din România. În afară de proza, a tradus din poezia și publicistica lui Kadare în paginile de cultură ale presei românești. Apreciindu-i muncă, romancierul albanez a declarat despre el că este „cel mai fidel și mai bun traducător” al său. Întâlnirea de la plopul ars, român, Ed. Ion Creangă, București
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
Gjini, Patria de zăpadă, povestiri, Ed. Privirea, Buc. 2009 ● Fahri Balliu, Panteonul negru, român, Ed. Vremea, Buc. 2009 ● Fahri Balliu, Arhitectul, român, Ed. Vremea, Buc. 2010 ● Gjekë Marinaj, Prizonierul absenței, poeme, Ed. Privirea, Buc. 2013 ● Misterul rugăciunilor, o antologie de poezie albaneză contemporană, Ed. Privirea, Buc. 2012 ● Ștefan Çapaliku, Allegreto Albania, dramă, Teatrul Odeon, București 2009 Ștefan Çapaliku, Ține ușa deschisă!, monodrama, Teatrul Marin Sorescu Craiova, 2013 Membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1990) Membru al Asociației de Prietenie România-Albania
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
autorului de a descoperi prezența unor elemente fantastice în viața obișnuită de zi cu zi. Narațiunea eliadiană devine ea-însăși un mit. Criticul Nicolae Manolescu recomanda citirea nuvelelor „La țigănci” și „Pe strada Mântuleasa...” „pentru splendoarea lor ambiguă și plină de poezie mai degrabă decât pentru cine știe ce savant ascunse scenarii mitice”. Comentând scrierile lui Mircea Eliade, eseistul Nicolae Steinhardt (1912-1989), un evreu convertit în închisoare la Ortodoxie și devenit ulterior monah la Mănăstirea Rohia, a scris în volumul "Jurnalul fericirii" (Ed. Dacia
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
2011, lui Gérard Rabinovitch i s-a încredințat sarcina de a dezvolta și coordona Institutul European Emmanuel Levinas (IEEL) pentru Alliance Israélite Universelle (AIU). Instituție de învățământ superior și de cultură, dedicat disciplinelor umaniste: filosofie, hermeneutică, psihanaliză, istorie, literatură și poezie, limbi și filologie, arte plastice, muzică, cinematografie, IEEL este partener al mai multor universități din Franța, Europa, America de Nord și organizează încă de la înființarea sa, în afară de cursuri, și colocvii internaționale, programe de conferințe în Franța și în străinătate, căutând, în preocuparea
Gérard Rabinovitch () [Corola-website/Science/335720_a_337049]
-
viața artistului. Începuse să guste războiul frumos dintre “scenă și public”. Primul mare spectacol oficial al „găștii de nebuni” a avut loc pe scena Casei de Cultură a Studenților (CCS) din Cluj-Napoca. Se cântă folk, se făcea pantomima, umor și poezie. Din repertoriul „găștii nebune” făceau parte piese proprii și ale celor de la Cenaclul Flacăra, căci „folkul era rege atunci în România”. Pe lângă Casa Armatei, repetițiile mai erau găzduite de Casă Municipală de Cultură sau Casă Tineretului. Dintre coordonatorii grupului au
Emeric Imre () [Corola-website/Science/335737_a_337066]
-
cunoscută pentru arta și cultura sa, precum și datorită nenumeratelor ei monumente, printre care se numără Turnul din Pisa și Colosseumul roman, dar și pentru mâncarea sa (pizza, pasta, s.a.m.d.), vin, stilul de viață, eleganță, design, cinema, teatru, literatură, poezie, arte vizuale, muzică (mai ales de operă), sărbători, și în general pentru gust. Mișcările artistice ale Renașterii și barocului a apărut în Italia între secolele al 14-lea și al 15-lea, respectiv la sfârșitul secolului al 16-lea, determinând
Cultura Italiei () [Corola-website/Science/335834_a_337163]
-
întreaga lume. Italia are mai multe situri în patrimoniul mondial UNESCO (51) decât orice altă țară din lume, și are bogate colecții de artă, cultură și literatură din multe perioade diferite. Genurile literare care au înflorit în Italia, așa cum sunt poezia lui Petrarca, Tasso și a lui Ariosto, respectiv proza lui Dante, Boccaccio, Machiavelli și a lui Castiglione, au exercitat o influență durabilă în dezvoltarea culturii vestice, la fel ca și pictura, sculptura și arhitectura, la care au contribuit artiști extraordinari
Cultura Italiei () [Corola-website/Science/335834_a_337163]
-
și al filozofiei neopragmatiste. În perioada studiilor universitare a fost redactor al revistei Forum Studențesc din Timișoara, membru al cenaclului literar „Pavel Dan” al Casei de Cultură a Studenților și prezența activă în mediile culturale studențești. A colaborat cu proza, poezie și reportaje la mai multe reviste de cultură din țară, primind mai multe premii culturale naționale și locale de prestigiu ale vremii. Între anii 2000-20012 a fost redactor și membru în colegiul de redacție al revistei de cultură Mozaicul din
Horia Dulvac () [Corola-website/Science/332535_a_333864]
-
literare ale vremii. A debutat editorial cu volumul de proze scurte intitulat „Femeia lui Ghidirmic”, apărut la Editură Ramuri din Craiova în anul 1994 cu sprijinul unei burse de finanțare a Fundației Soros pentru o Societate Deschisă. A colaborat cu poezie, proza, reportaje, eseuri, la revistele de cultură: Orizont, Forum Studențesc, (Timișoara) Viața Studențeasca, Observator Cultural, (București), Echinox (Cluj), Mozaicul, Ramuri, Scrisul Românesc, Convorbiri Literare (Iași), Familia (Oradea), SpectActor (revista a teatrului Național din Craiova), Autograf, (Craiova), Argeș, Cafeneaua Literară , Calende
Horia Dulvac () [Corola-website/Science/332535_a_333864]
-
a devenit muzeu. Atracțiile principale ale muzeului sunt sarcofagul lui Mevlana, de sub domul verde, și cele ale tatălui și cunoscuților săi cei mai apropiați, o colecție de instrumente muzicale tradiționale turcești, mai multe copi vechi ale Coranului și cărți de poezie islamică ale lui Mevlana, o colecție de covoare de rugăciune și spectaculosul dans al dervișilor rotitori, dar cel mai important exponat este o cutie decorată cu sidef ce conține câteva fire din barba Profetului Mahomed. De asemenea mausoleul este un
Mausoleul Mevlana () [Corola-website/Science/332552_a_333881]
-
, (n. 02 februarie 1951, Fetești, Ialomița) pe numele său adevărat Enache Druncea, este un scriitor român. A debutat în 1982 în revista Arcadia. Activitatea sa acoperă atat zona de proză, proză biografică, poezie, povesti și basme dar și apariții in volume colective de poezie și povestiri. În egală masură activitatea sa publicistică se regasește și în articolele din ziarele și revistele vremii. În anul 2009 a fost inclus în dicționarul ”Scriitorimea Bărăganului”, autor
Emil Druncea () [Corola-website/Science/332554_a_333883]
-
1951, Fetești, Ialomița) pe numele său adevărat Enache Druncea, este un scriitor român. A debutat în 1982 în revista Arcadia. Activitatea sa acoperă atat zona de proză, proză biografică, poezie, povesti și basme dar și apariții in volume colective de poezie și povestiri. În egală masură activitatea sa publicistică se regasește și în articolele din ziarele și revistele vremii. În anul 2009 a fost inclus în dicționarul ”Scriitorimea Bărăganului”, autor Aurel David iar în 2011 a fost inclus în ”Istoria literaturii
Emil Druncea () [Corola-website/Science/332554_a_333883]
-
când revista Arcadia, care apărea în județul Ialomița, i-a publicat în paginile sale câteva versuri. Evenimentul debutului editorial s-a produs cu volumul de memorii Ion Vlad - sculptor. 1920 - 1992, lansat în librării în 1992. Emil Druncea scrie îndeobște poezie. O poezie căreia i-a imprimat un stil propriu, cunoscut drept stil Emilist.
Emil Druncea () [Corola-website/Science/332554_a_333883]
-
Arcadia, care apărea în județul Ialomița, i-a publicat în paginile sale câteva versuri. Evenimentul debutului editorial s-a produs cu volumul de memorii Ion Vlad - sculptor. 1920 - 1992, lansat în librării în 1992. Emil Druncea scrie îndeobște poezie. O poezie căreia i-a imprimat un stil propriu, cunoscut drept stil Emilist.
Emil Druncea () [Corola-website/Science/332554_a_333883]
-
cântăreț român de muzică pop/dance. Este cunoscut mai ales datorită piesei „Dalinda”, cu care a ajuns în topul clasamentelor muzicale din România. Alex și-a descoperit atracția pentru muzică încă de la vârsta de 5 ani. A început să scrie poezii la vârsta de 15 ani și a devenit a doua mare pasiune, după muzică. A copilărit în satul Bucovăț, comuna Remetea Mare, județul Timiș, până la vârsta de 14 ani, împreună cu părinții, sora și bunicul. În copilărie, a făcut parte din
Alex Mica () [Corola-website/Science/332625_a_333954]
-
din perioada de tranziție spre literatura modernă. Era al patrulea copil din prima căsătorie a vornicului Manolache Conachi cu Ileana, fiica vistierului Dinu Cantacuzino, La Țigănești poetul și-a petrecut o mare parte din viață, aici el a creat majoritatea poeziilor sale erotice și tot aici a încetat din viață la 4 februarie 1849. La Țigănești a fost montată la 1 decembrie 1973 o placă comemorativă cu următorul text: „În conacul care a fost pe acest loc a trăit logofătul Costache
Conacul poetului Costache Conachi () [Corola-website/Science/332678_a_334007]