107,915 matches
-
rămas cuvinte dintr-un suprastrat germanic, din care provin cele mai vechi împrumuturi. În tot cursul istoriei sale, limba franceză s-a îmbogățit cu numeroase cuvinte din limbi foarte diferite, care au intrat în limbă fie direct, fie indirect. Cele mai multe împrumuturi au provenit mai demult din limba italiană, iar astăzi predomină cele din limba engleză. Dintre mijloacele interne de îmbogățire a lexicului, o sursă foarte importantă a fost și rămâne derivarea. Și prin compunere s-au creat și se creează cuvinte
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
limbii engleze, 191 de cuvinte, adică 90,09 % sunt latinești, iar din cele 101 cuvinte corespunzătoare listei Swadesh restrânse, de 100 de cuvinte, 98 sunt de origine latină moștenite. Câteva exemple: > "chien" „câine” > "chanter" „a cânta”, > "tête" „cap”, > "vert" „verde”. Împrumuturile sunt o sursă importantă de îmbogățire a lexicului francez, începând cu perioada în care limba locuitorilor Galiei este asimilată de latină, și până în prezent. Un studiu din 1991 arată că printre 35.000 de cuvinte din dicționarele "Petit Dictionnaire Larousse
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
locuitorilor Galiei este asimilată de latină, și până în prezent. Un studiu din 1991 arată că printre 35.000 de cuvinte din dicționarele "Petit Dictionnaire Larousse" și "Micro-Robert plus", ce cuprind cuvintele din franceza curentă, s-au găsit 4.192 de împrumuturi, adică ceva mai puțin de 13 %. Acestea se repartizează în felul următor: Observații: Din punctul de vedere al părților de vorbire există o mare diferență cantitativă între substantive și celelalte cuvinte. Primele reprezintă 90 % din împrumuturi, pe când verbele 6 %, adjectivele
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
găsit 4.192 de împrumuturi, adică ceva mai puțin de 13 %. Acestea se repartizează în felul următor: Observații: Din punctul de vedere al părților de vorbire există o mare diferență cantitativă între substantive și celelalte cuvinte. Primele reprezintă 90 % din împrumuturi, pe când verbele 6 %, adjectivele 3 %, adverbele ceva mai puțin de 1 %, iar interjecții sunt numai șase. Cele mai vechi împrumuturi sunt date de suprastratul germanic. Unele cuvinte germanice intraseră deja în latină înainte ca aceasta să pătrundă în Galia și
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
de vedere al părților de vorbire există o mare diferență cantitativă între substantive și celelalte cuvinte. Primele reprezintă 90 % din împrumuturi, pe când verbele 6 %, adjectivele 3 %, adverbele ceva mai puțin de 1 %, iar interjecții sunt numai șase. Cele mai vechi împrumuturi sunt date de suprastratul germanic. Unele cuvinte germanice intraseră deja în latină înainte ca aceasta să pătrundă în Galia și să asimileze limba galilor. Asemenea cuvinte sunt , care a dat în franceză "savon" „săpun”, sau , devenit în franceză "épeautre" „(varietate
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
limba latină medievală, prin intermediul limbii scrise a clericilor cărturari. Astfel, în cursul Evului Mediu intră în limbă și unele cuvinte latinești a doua oară, pe lângă forma moștenită, formându-se dublete, cu diferențe de sens mai mici sau mai mari. Exemple: Împrumuturile din latină (de astă dată cea clasică) s-au înmulțit considerabil în epoca Renașterii (secolul al XVI-lea în Franța), când a devenit din ce în ce mai mare nevoia de termeni de specialitate în diferite domenii, mai ales științifice. Și unele cuvinte dintre
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
greaca veche au intrat în franceză pe mai multe căi. Cele care au intrat în latină înainte ca aceasta să asimileze limba galilor sunt de fapt cuvinte moștenite. Asemenea cuvinte sunt "chambre" „cameră”, "coup" „lovitură”, "chaise" „scaun”. O parte din împrumuturile propriu-zise sunt adoptate tot prin intermediul latinei, de exemplu din traducerile latinești ale Bibliei: "ange" „înger”, "baptême" „botez”, "paradis", "zizanie" „zâzanie”. Tot prin intermediul latinei sunt preluați mulți termeni savanți, începând cu secolul al XIV-lea. Astfel sunt "carte" (prima atestare cu
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
înger”, "baptême" „botez”, "paradis", "zizanie" „zâzanie”. Tot prin intermediul latinei sunt preluați mulți termeni savanți, începând cu secolul al XIV-lea. Astfel sunt "carte" (prima atestare cu sensul „carte de joc”, apoi „hartă”), "mastiquer" „a mesteca”, "sarcophage" „sarcofag”, "capsule" „capsulă” etc. Împrumuturile directe din greacă încep prin secolul al XIV-lea prin traduceri, de exemplu din Aristotel, intensificându-se în epoca Renașterii. De atunci sunt atestate în franceză cuvinte ca "analogue", "économie" „economie” sau "orchestre" „orchestră”. Adoptarea de cuvinte grecești continuă fără
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
portugheză aduce francezei mai puține cuvinte: "caramel", "marmelade", "pintade" „bibilică” (portugheze propriu-zise), "ananas" (cuvânt dintr-o limbă amerindiană din Brazilia). Influența germanică asupra limbii franceze nu se limitează la suprastratul constituit de limba francilor, ci continuă în Evul Mediu cu împrumuturi din alte limbi germanice. În primul rând este vorba de limba vikingilor care ocupă Normandia în secolul al X-lea și sunt asimilați de populația locală, care vorbea o limbă "oïl". De la ei rămân mai ales toponime: "Honfleur", "Harfleur", "Barfleur
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
limbi central-europene, precum "calèche" „caleașcă” și "pistolet" din limba cehă, "coche" „diligență” și "sabre" „sabie” din limba maghiară, "cravate" „cravată” din limba croată (etnonimul "hrvat" „croat”), "uhlan" „ulan” (militar cavalerist) din limba poloneză (care l-a preluat din limba turcă). Împrumuturile din engleză, atât britanică, cât și americană, sunt cele mai numeroase în franceza actuală, majoritatea lor fiind relativ de dată recentă, dar sunt și împrumuturi mai vechi, de exemplu "beaupré" „catarg (orizontal)” (sec. XIV), "carpette" „carpetă” (sec. XVI), "flanelle" „flanelă
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
croat”), "uhlan" „ulan” (militar cavalerist) din limba poloneză (care l-a preluat din limba turcă). Împrumuturile din engleză, atât britanică, cât și americană, sunt cele mai numeroase în franceza actuală, majoritatea lor fiind relativ de dată recentă, dar sunt și împrumuturi mai vechi, de exemplu "beaupré" „catarg (orizontal)” (sec. XIV), "carpette" „carpetă” (sec. XVI), "flanelle" „flanelă” (sec. XVII). Influența engleză se face simțită începând cu mijlocul secolului al XVII-lea, datorită unor evenimente istorice care aduc Anglia în atenția publicului francez
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
session" „sesiune”, apoi în secolul al XVIII-lea "motion" „moțiune”, "budget" „buget”, "législature" „legislatură”, "mémorandum", "vote" „vot”. În acest secol se manifestă o adevărată anglomanie, care aduce limbii franceze și cuvinte ca "frac", "redingote", "rosbif", "cricket" sau "whisky". Numărul de împrumuturi crește în secolul al XIX-lea. Atunci se adoptă multe cuvinte din domenii ca: Frecvența împrumuturilor anglo-saxone culmină în secolul al XX-lea și al XXI-lea, în toate domeniile, înmulțindu-se cele din engleza americană. Exemple dintre acestea din
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
vot”. În acest secol se manifestă o adevărată anglomanie, care aduce limbii franceze și cuvinte ca "frac", "redingote", "rosbif", "cricket" sau "whisky". Numărul de împrumuturi crește în secolul al XIX-lea. Atunci se adoptă multe cuvinte din domenii ca: Frecvența împrumuturilor anglo-saxone culmină în secolul al XX-lea și al XXI-lea, în toate domeniile, înmulțindu-se cele din engleza americană. Exemple dintre acestea din urmă: "bermuda" (pantalonii), "best-seller" „carte de succes”, "bulldozer" „buldozer”, "cafétéria" „bufet”, "disco", "jeep", "motel", "sexy". Creșterea
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
anglo-saxone după Primul Război Mondial se explică prin mai mulți factori. Cel mai important este puterea S.U.A. în toate domeniile, dar în cazul limbii franceze această influență este favorizată și de faptul că 28,24 % din lexicul limbii engleze sunt împrumuturi din latină și 5,3 % împrumuturi din greacă, limbi care sunt surse foarte importante de împrumuturi și pentru franceză. Dintre exemplele de mai sus, "carpette", "pamphlet", "session", "motion", "législature", "mémorandum", "vote" sunt la bază cuvinte latinești. În plus, influențele reciproce
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
explică prin mai mulți factori. Cel mai important este puterea S.U.A. în toate domeniile, dar în cazul limbii franceze această influență este favorizată și de faptul că 28,24 % din lexicul limbii engleze sunt împrumuturi din latină și 5,3 % împrumuturi din greacă, limbi care sunt surse foarte importante de împrumuturi și pentru franceză. Dintre exemplele de mai sus, "carpette", "pamphlet", "session", "motion", "législature", "mémorandum", "vote" sunt la bază cuvinte latinești. În plus, influențele reciproce dintre engleză și franceză sunt intense
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
S.U.A. în toate domeniile, dar în cazul limbii franceze această influență este favorizată și de faptul că 28,24 % din lexicul limbii engleze sunt împrumuturi din latină și 5,3 % împrumuturi din greacă, limbi care sunt surse foarte importante de împrumuturi și pentru franceză. Dintre exemplele de mai sus, "carpette", "pamphlet", "session", "motion", "législature", "mémorandum", "vote" sunt la bază cuvinte latinești. În plus, influențele reciproce dintre engleză și franceză sunt intense și neîntrerupte începând cu cucerirea Angliei, în secolul al XI
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
italiene a negustorilor care aduceau mărfuri din Orient. Astfel de cuvinte sunt "coton" „bumbac”, "jupe" „fustă” (sec. XII); "douane" „vamă”, împrumutat de arabă din persană (sec. XIII); "carat", "magasin" „magazin” (sec. XIV). Și limba spaniolă a fost o filieră de împrumuturi arabe, de exemplu "hasard" „întâmplare, hazard” (sec. XII); "algorithme" „algoritm” (sec. XIII); "guitare" „ghitară”, împrumutat de arabă din greacă (sec. XIII). În Evul Mediu, cărturarii arabi excelează în științe. Ei aduc în Europa o seamă de termeni care intră în
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
by stimulated emission of radiation" „amplificarea luminii prin emisia stimulată a radiației”), "radar" (acronim de la "radio detection and ranging" „detectare prin radio și determinarea distanței”). Mai rare sunt cuvintele internaționale de origine arabă ("algèbre"), italiană ("allegro") sau rusă ("mammouth"). Asimilarea împrumuturilor poate fi totală, atunci când vorbitorul obișnuit nu simte ca străin nici cuvântul împrumutat, nici noțiunea corespunzătoare. Integrarea are loc atât din punct de vedere fonetic, cât și morfolgic. Este în general cazul împrumuturilor relativ vechi, din celelalte limbi de pe teritoriul
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
algèbre"), italiană ("allegro") sau rusă ("mammouth"). Asimilarea împrumuturilor poate fi totală, atunci când vorbitorul obișnuit nu simte ca străin nici cuvântul împrumutat, nici noțiunea corespunzătoare. Integrarea are loc atât din punct de vedere fonetic, cât și morfolgic. Este în general cazul împrumuturilor relativ vechi, din celelalte limbi de pe teritoriul Franței ("bijou"), din latina medievală ("gémir"), din greacă ("économie"), din italiană ("banque"), din spaniolă ("camarade"), din portugheză ("pintade" „bibilică”), din germană ("chic"), din engleză ("beaupré"). Asemenea cuvinte se pronunță exact conform regulilor limbii
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
ca grafie de etimonul englezesc "bouspret"), verbele se integrează în sistemul de conjugare francez (de exemplu "gémir" în conjugarea a doua), de la ele s-au derivat alte cuvinte pe teren francez ("bijou" > "bijoutier", "bijouterie"; "gémir" > "gémissement" „geamăt”, "camarade" > "camaraderie"). Uneori împrumutul ia formă franceză prin etimologie populară. Astfel, sintagma engleză "country dance" „dans de la țară” a devenit în franceză "contredanse", primul element fiind interpretat greșit ca fiind "contre" „contra”. Cuvântul împrumutat poate fi integrat fonetic și morfologic, dar să fie simțit
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
prin etimologie populară. Astfel, sintagma engleză "country dance" „dans de la țară” a devenit în franceză "contredanse", primul element fiind interpretat greșit ca fiind "contre" „contra”. Cuvântul împrumutat poate fi integrat fonetic și morfologic, dar să fie simțit totuși ca un împrumut, dacă denumește o realitate străină. Este, de exemplu, cazul cuvântului "zèbre", care se pronunță și se scrie conform régulilor limbii franceze, având și derivat francez, "zébrure" „dungă”. În legătură cu împrumuturile neasimilate, vorbitorul are conștiința faptului că sunt împrumuturi, din cauza formei neadaptate
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
integrat fonetic și morfologic, dar să fie simțit totuși ca un împrumut, dacă denumește o realitate străină. Este, de exemplu, cazul cuvântului "zèbre", care se pronunță și se scrie conform régulilor limbii franceze, având și derivat francez, "zébrure" „dungă”. În legătură cu împrumuturile neasimilate, vorbitorul are conștiința faptului că sunt împrumuturi, din cauza formei neadaptate. Dintre acestea unele corespund unor realități ajunse pe teritoriul limbii franceze odată cu cuvântul, de exemplu "camping", "parking" „parcare” sau "week-end", altele denumesc realități străine: "harem", "mozzarella" etc. Neintegrarea se
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
totuși ca un împrumut, dacă denumește o realitate străină. Este, de exemplu, cazul cuvântului "zèbre", care se pronunță și se scrie conform régulilor limbii franceze, având și derivat francez, "zébrure" „dungă”. În legătură cu împrumuturile neasimilate, vorbitorul are conștiința faptului că sunt împrumuturi, din cauza formei neadaptate. Dintre acestea unele corespund unor realități ajunse pe teritoriul limbii franceze odată cu cuvântul, de exemplu "camping", "parking" „parcare” sau "week-end", altele denumesc realități străine: "harem", "mozzarella" etc. Neintegrarea se poate manifesta și prin pronunțarea neuniformă de către francofoni
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
formei neadaptate. Dintre acestea unele corespund unor realități ajunse pe teritoriul limbii franceze odată cu cuvântul, de exemplu "camping", "parking" „parcare” sau "week-end", altele denumesc realități străine: "harem", "mozzarella" etc. Neintegrarea se poate manifesta și prin pronunțarea neuniformă de către francofoni a împrumuturilor respective. De exemplu, "pipeline" este pronunțat și [piplin], și [pajplajn]; "gas-oil" „motorină” scris ca în engleză se pronunță [gazɔjl] sau [gazwal], dar se scrie și "gazole", fiind pronunțat [gazɔl]. Între împrumuturile total integrate și cele deloc integrate se situează împrumuturile
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
poate manifesta și prin pronunțarea neuniformă de către francofoni a împrumuturilor respective. De exemplu, "pipeline" este pronunțat și [piplin], și [pajplajn]; "gas-oil" „motorină” scris ca în engleză se pronunță [gazɔjl] sau [gazwal], dar se scrie și "gazole", fiind pronunțat [gazɔl]. Între împrumuturile total integrate și cele deloc integrate se situează împrumuturile adaptate. Acestea sunt relativ recente, simțite ca atare, dar cu adaptare sonoră și grafică, de exemplu "bogue" „defect într-un software” (din englezescul "bug"), "disquette" „dischetă” (< engl. "diskette"), și/sau morfologică
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]