110,049 matches
-
cu masa mai mare de 12 tone și cu maximum 3 axe, 37 euro pentru cele cu masa mai mare de 12 tone și cu peste 4 axe. Podul are deschideri de 180 m între pile, pentru a permite inclusiv circulația navelor fluviale de mare tonaj. Podul propriu-zis este unul de tip hobanat, în zona șenalului navigabil tablierul fiind susținut de niște cabluri de mari dimensiuni numite hobane, fixate pe cele patru pile centrale. Aspectul dat de ansamblul format de pilele
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
debloca situația printr-o decizie politică. În timpul construcției a mai apărut o problemă: deoarece pe malul și în apele teritoriale bulgărești se lucrează, Administrația Porturilor Dunării Fluviale din România se ocupă singură de întreținerea părții navigabile a Dunării și de circulația vaselor în zonă. Administrația are această obligație stipulată prin contract și a solicitat constructorului FCC 800.000 de euro pentru aceste servicii. FCC a cerut Ministerului Transporturilor de la Sofia să suporte împreună costurile, însă Ministerul a refuzat, argumentând că această plată
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
Nicolae Ceaușescu pentru a disipa influențele pe care le exercita centrul vechi, istoric al Bucureștiului asupra mediului citadin. Bulevardul Unirii, ce purta în proiectul original denumirea de ""Victoria Socialismului"", conectează Piața Alba Iulia cu Piața Constituției, străbătând importantul nod de circulație din Piața Unirii. Fiind inspirate de arhitectura regimurilor totalitare din fostul bloc socialist, cu precădere China și Coreea de Nord (vizitate de Nicolae Ceaușescu în 1970), lucrările la noul Centru Civic și la bulevard au fost inaugurate la 25 iunie 1984 , în
Bulevardul Unirii, București () [Corola-website/Science/313747_a_315076]
-
mașinii cu abur, inginerul galez Richard Trevithick (1771 - 1833) construiește, în 1803, prima locomotivă cu abur din lume. Locomotiva, numită "Tram Engine", consta dintr-o mașina cu abur de înaltă presiune, transpusă pe roți cu bandaje netede. Aceasta era destinată circulației pe drumuri, nu pe căi ferate, iar acestei invenții nu i s-a acordat prea mare atenție. În 1804, Matthew Murray din Leeds inventează o locomotivă cu abur care se deplasa pe șine din lemn. Este văzută și de Richard
Istoria locomotivei cu abur () [Corola-website/Science/313745_a_315074]
-
Locomotiva era asemănătoare celor utilizate de Blenkinshop, însă fără cremalieră. La 27 iulie 1814, "Blücher" remorchează pe o distanță de 6 km, un tonaj de 30 tf. La 6 martie 1815, G. Stephenson și Ralph Dodds (1792 - 1874) pun in circulație, pe liniile minei Killingworth, o a doua locomotivă la care transmisia prin angrenaje era înlocuită cu o transmisie prin lanț. Un an mai târziu, în 1816, G. Stephenson și William Losch (1770 - 1861) au brevetat o locomotivă al cărei cazan
Istoria locomotivei cu abur () [Corola-website/Science/313745_a_315074]
-
incluzând, în afară de Niš, Niska Banja și 68 suburbii. Aeroportul Constantin cel Mare (Аеродром Константин Велики) este aeroportul internațional cu codul de destinație INI. Niš este centrul administrativ al districtului Nišava din Șerbia. Orașul se află la intersecția arterelor principale de circulație dintre Europa Centrală, Turcia și Grecia, Nis, este unul dintre cele mai vechi orașe din Balcani, și din cele mai vechi timpuri a fost considerat o poartă între Orient și Occident. Este casa uneia dintre cele mai vechi biserici creștine
Niš () [Corola-website/Science/314127_a_315456]
-
de ani de la Edictul de la Milano al lui Constantin cel Mare. Niš este situat la 43°19' latitudine nordică și 21°54' longitudine estică, în Valea Nišava, în apropiere de locul unde se alătură Južna râului Morava. Arteră principala de circulație de la nord prin valea râului Morava se desparte la Niš în două linii majore: - una spre sud, care duce la Salonic și Atena, - și una în est care merge spre Sofia și Istanbul, si mai departe, spre Orientul Apropiat. Zona
Niš () [Corola-website/Science/314127_a_315456]
-
european și rețelele de cale ferată care leagă Europa de Asia. Nis este ușor accesibil, pentru că are un aeroport - Aeroportul Constantin cel Mare și este un punct de intersecție a numeroase căi ferate și linii de autostradă. Arteră principala de circulație de la nord prin valea râului Morava se desparte la Nis în două linii majore: Aceste drumuri au fost cunoscute din timpuri străvechi, deoarece au reprezentat liniile pe care popoarele, bunurile și armatele le-au urmat. Cunoscut sub numele de "Via
Niš () [Corola-website/Science/314127_a_315456]
-
orizontală a localității (în prezent 23.000 ha) și o explozie demografică semnificativă (148.000 locuitori). Sistematizarea orașului determină apariția unui nou centru administrativ, a unui centru financiar-bancar, respectiv a unui centru comercial. Fosta Piață Centrală devine un nod de circulație rutieră cu un imens sens giratoriu, în mijlocul căruia trona un monument, numit „Obeliscul eliberării” (realizat în 1954, la comanda autorităților pro-sovietice). În Baia Mare municipalitatea a declanșat un amplu proiect de reabilitare a Centrului Vechi (Piața Libertății) în 1993, printr-un
Centrul istoric din Baia Mare () [Corola-website/Science/314156_a_315485]
-
Alecsandri (născut la Bacău) avea toate motivele să creadă și să susțină că balada Miorița provine din Munții Vrancei, devreme ce amicul său, Alecu Russo, susținuse că o descoperise la Soveja (în 1846). Necunoscându-se, în mod obiectiv, amănunte despre circulația baladei sau despre soarta variantelor din Muntenia, Dobrogea, Oltenia, Banat sau Transilvania, Vasile Alecsandri nu putea să-i ofere decât o locație vrânceană. În 1866 însă, în culegerea "Poezii populare ale românilor", Vasile Alecsandri inserează o notă în care afirmă
Obârșia Mioriței () [Corola-website/Science/314190_a_315519]
-
ancestrală. Ele nu exprimă nici voința renunțării, nici beția neantului, nici adorația morții, ci exact contrariul lor, pentru că în ele se perpetuează memoria gesturilor originare de apărare a vieții” , este de părere exegetul. Adrian Fochi își conduce studiul "Miorița - Tipologie, Circulație, Geneză, Texte" (1964) într-o manieră aproape justițiară, ignorând prezumția unui alt deznodământ. Premisele sale sunt evidente: izolarea testamentului, minimalizarea „cadrului epic inițial”, preluarea tezei Mușlea - Brăiloiu, ritul morții nelumiților. A. Fochi respinge tezele creștin-ortodoxe în favoarea caracterului profund laic al
Fatalismul mioritic () [Corola-website/Science/314189_a_315518]
-
asemenea „creațiune”; iar Vasile Alecsandri a preluat direct de la sursă desăvârșitul poem. La vremea respectivă se cunoșteau prea puține variante (Vasile Alecsandri și-a publicat în mod repetat propria versiune) și se știa prea puțin despre tehnica zămislirii și mecanismul circulației producțiilor folclorice. Mărturie a gloriei (efemere) de care a avut parte Udrea stă observația lui Gh. Vrabie (1966): „Nu putem crede că Miorița cu orice preț a creat-o ciobanul Udrea de pe Ceahlău, de la care a cules-o Alecsandri”. Pe
Creatorul Mioriței () [Corola-website/Science/314193_a_315522]
-
de caracterul regional al cercetării („Miorița în Moldova”). Din scrierile lui D. Caracostea răzbate prima sinteză ca urmare a cercetării motivului mioritic în largi spații geografice. Astfel, el redactează o schiță genetică a Mioriței, în patru faze: cântec liric cu circulație independentă (testamentul), colindul transilvan, episodul oii năzdrăvane, respectiv episodul maicii bătrâne și alegoria morții. Tot el este cel care utilizează pentru prima dată termenul de testament al ciobanului. În linii mari, această teorie își va dovedi valabilitatea în timp, fapt
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]
-
realizează un studiu de caz, pornind de la credințele și ritualurile funerare românești, respectiv nunțile postume ale tinerilor morți celibatari, lămurind astfel definitiv (după I. Mușlea) misterioasa alegorie nuntă-moarte, episod prezent exclusiv în versiunea baladă a Mioriței. În monografia "Miorița - tipologie, circulație, geneză, texte" (Adrian Fochi), publicată sub auspiciile Editurii Academiei Române (1964), A. Fochi (1920-1985) realizează o sinteză a tuturor ipotezelor, teoriilor, tezelor și ideilor legate de Miorița, corespunzător perioadei 1850-1950, propune o tipologie exhaustivă și trece în revistă câteva repere ale
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]
-
fenomenului cultural generat de baladă. În final inserează prima antologie națională a variantelor din ambele versiuni (baladă și colind), o parte deja publicate, altele inedite, în total 930 de documente (702 variante complete, 123 de fragmente și 105 „informații de circulație”) - „lucru care este fără precedent, atât în folclorul românesc, cât și în cel mondial”, avea să afirme A. Fochi 16 ani mai târziu, când numărul variantelor trecuse de pragul de o mie.( A. Fochi, Miorița - texte poetice alese, Editura Minerva
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]
-
de referință. In 1985, Fochi își încheie cariera pe tărâmul cercetării folclorului cu o amplă sinteză ("Cântecul epic tradițional al românilor"), pe parcursul căreia abordează "Miorița" din două perspective interesante. Capitolul „În căutarea epocii de comunitate culturală străromână” vizează geneza și circulația textelor mioritice (prin raportare la variantele aromâne), iar capitolul „Câteva capodopere în lumina eternității” debutează cu unele aprecieri despre Miorița - un rezumat tematic, reluarea tezei „morții tânărului nelumit” ca germene al textului, respectiv o teorie privind datarea. Mircea Eliade (1907-1986
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]
-
sfârșit, armele, după care aleargă toată lumea, fără să se înțeleagă la ce anume le-ar servi ele pașoptiștilor. Cel mult pentru pistolul Anei Ipătescu! Personaje istorice reale sunt utilizate pe ficțiuni implauzibile, cu nonșalanța versiunii „insurecției democrat-populare, antiimperialiste” aflate în circulație oficială.”"
Trandafirul galben () [Corola-website/Science/314315_a_315644]
-
au dreptul de a citi din Vede imnurile, versetele, incantațiile și tratatele ce datează din perioada invaziilor ariene și care sunt fundamentul învățăturilor hinduse. Upanișadele, lucrări elaborate pe baza Vedelor, reprezentau un compediu de speculații metafizice și filozofice puse în circulație în jurul anului 900 i.Hr.Potrivit textelor Vedice, destinul unui hindus este determinat de toate acțiunile sale și de consecințele acestora de-a lungul fazelor succesinve ale existenței. Destinul său este numit Karma. O viață corectă în prezent constituie garanția unei
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
modernă a rupt barierele bariere politice între națiuni diferite , în scop de a spori independența personală și prosperitatea . Aceasta promovează comerțul liber și eliminarea tarifelor , consolidarea legilor de proprietate intelectuală , o partajare mai deschisă de știri și informații , precum și a circulației, implicând călătoriile internaționale , turismul și imigrația . Globalizarea descrie un proces prin care diverse economii regionale, culturi, limbi, informații, și societăți întregi deveni integrate într-o rețea mai mare, consolidată. Pământul a devenit astfel un "sat global". A două jumătate a
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
nivelul de noradrenalină în corpul omenesc de 4 ori . Astfel, se pare, că are efecte pozitive pentru combaterea nevralgiilor. Acidul citric și vitamina C din coajă se pare că contribuie la tratamentul diferitelor boli de piele (piele crăpată, degerături, etc.), circulația sângelui accelerându-se, astfel fiind un remediu pentru cei care sunt foarte sensibili la frig. În Coreea, (unde se numește "yuja") coaja tăiată în felii subțiri este folosită împreună cu zahăr și miere de albine pentru a face un fel de
Yuzu () [Corola-website/Science/314369_a_315698]
-
Vechi, poetul s-a stins subit din viață. Moartea să a fost considerată că o probabilă sinucidere, motivele căreia nu au fost elucidate până în prezent. La data de 10 iulie 2013, în oficiul poștal MD-2012 Chișinău, a fost pus în circulație plicul poștal cu marca fixă „Pavel Botu. Poet - 80 de ani de la naștere”. Pe 17 iunie 2003 la Sala cu Orgă din Chișinău a avut loc serata omagiala muzical-literară la 70 de ani de la nașterea poetului, regizată de regretatul Andrei
Pavel Boțu () [Corola-website/Science/314365_a_315694]
-
Terenul se află în proprietatea cetățeanului Vasile Meteș care avea aici o plantație de viță-de-vie. Locul este cunoscut sub numele de „Cetățuie”. Și această așezare juca rolul unui castru militar, era așezată la poalele Măgurii Geomalului, 751 m și supraveghea circulația pe drumul strategic Apulum-Napoca. Pe teritoriul satului, spre sud de dealul Măgura (la ), din locuri neprecizate provin fragmente de cărămidă romană cu urme imprimate, un denar de la Septimiu Sever (193-211 d.Hr.) și trei monede romane care se aflau în
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
a peste 12 împărați romani, după cum urmează: Tezaurul de la Geomal, în întregime din argint, cântărește 684,83 grame, greutate medie a unei piese este de 3,17 grame, cu o valoare care, dacă se ține cont de uzura cauzată de circulația lor, poate fi apreciată ca normală. În general, monedele tezaurului s-au conservat bine, având în vedere că au stat îngropate în pământ peste 1700 de ani. În prezent, tezaurul de monede imperiale de la Geomal face parte din inventarul muzeului
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
fiind atacate din aer și de la sol. După ce au suferit pierderi importante în oameni și materiale, (inclusiv comandantul formației,maiorul Clayton), LRDG a fost retrasă pentru refacere. Leclerc a rămas doar cu un singur camion al LRDG echipat corespunzător pentru circulația în deșert. Leclerc a continuat operațiunea, în ciuda faptului că italienii intraseră în posesia unei copii a planului aliat de atac atunci când l-au luat prizonier pe maiorul Clayton. După o serie de acțiuni de recunoaștere, Leclerc și-a reorganizat trupele
Istoria militară a Franței în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/314363_a_315692]
-
ca fortificația să se fi restrâns spre colțul de NE, însă nu există limite pentru acest nou contur. Pe suprafața castrului se produc însă schimbări dramatice, relația dintre construcții și drumuri fiind de alt tip, anunțând zorii urbanismului roman târziu. Circulația monetară încetează la 252, însă fenomenul pare unul general în Oltenia. Este probabil că totuși castrul a fost ocupat până la retragerea administrației romane din Dacia traiană (sau mai degrabă „hadriană”??), fiindcă această a patra - și ultima - fază de evoluție are
Castrul roman de la Răcarii de Jos () [Corola-website/Science/314433_a_315762]