108,566 matches
-
alegerile parlamentare și prezidențiale. Când profesorul filozof - Ion Irimie - a considerat că s-a exprimat în lumea ideilor și a spațiului public, a abordat "Jocul de-a poezia" și, așa cum mărturisește în "Avertisment": "Paginile ce urmează/ Nu se vor de poezie / Sunt așa un fel de joacă / Ca să-mi placă numai mie", relevă modestia pe care o are în arta cuvântului, afirmă că cele 99 de poezii sunt , doar un exercițiu, " o întâmplare" în scrisul său. Dacă cititorul urmărește problematica acestor
Ion Irimie () [Corola-website/Science/333751_a_335080]
-
a poezia" și, așa cum mărturisește în "Avertisment": "Paginile ce urmează/ Nu se vor de poezie / Sunt așa un fel de joacă / Ca să-mi placă numai mie", relevă modestia pe care o are în arta cuvântului, afirmă că cele 99 de poezii sunt , doar un exercițiu, " o întâmplare" în scrisul său. Dacă cititorul urmărește problematica acestor creații, cu destulă ușurință, descoperă că ele alcătuiesc un adevărat florilegiu de teme, idei, trăiri, cuvinte, cuvinte... prin care relevă forța imaginii creatoare izvorâtă dintr-un
Ion Irimie () [Corola-website/Science/333751_a_335080]
-
creații, cu destulă ușurință, descoperă că ele alcătuiesc un adevărat florilegiu de teme, idei, trăiri, cuvinte, cuvinte... prin care relevă forța imaginii creatoare izvorâtă dintr-un gând șoptit referitor la profunzimile trăirilor sale sau ale semenilor. Primele 12 creații sunt poezie de idei,un omagiu adus marilor gânditori ai lumii ca: "Filozofie", "Aristotel", "Kant", "Heidegger", "D.D Roșca", "Blaga" etc.
Ion Irimie () [Corola-website/Science/333751_a_335080]
-
s-a permis să se întoarcă în casa tatălui său. Copil fiind, prințul Khurram a primit o educație potrivită statutul său de prinț mogul, care a inclus instruirea în artele marțiale și expunerea la o mare varietate de arte culturale, poezie și muzică, sub privirea atentă a bunicul său și a împărătesei Ruqaiya. În 1605, cum împăratul Akbar era pe patul de moarte, Prințul Khurram, care avea 13 ani a rămas lângă patul lui și a refuzat să plece chiar și
Shah Jahan () [Corola-website/Science/333755_a_335084]
-
a informației, nu se cunosc prea multe amănunte despre acest interval. Cercetătorii iau de obicei în considerare secolul al VI-lea și primele decenii ale secolului al VII-lea, mai precis anii 500-622, când "Ğăhilīya" poate fi documentată prin „arhiva” poeziei preislamice. Este un spațiu temporal care acoperă, din punct de vedere politic, un gol ( cauzat de luptele dintre cele două imperii decadente, bizantin și persan ), iar din punct de vedere social, o lume în schimbare ( evoluția dintre păgânism spre monoteism
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
Palestina și deșertul sirian, precum și aceea a Lahmizilor din Hīra au fost între 400 și 600 d.Hr. vasale celor două imperii. Despre secolele al VI-lea și al VII-lea d.Hr. s-au păstrat mai multe informații datorită poeziei arabe arhaice"', „arhivă” care permite "reconstituirea evenimentelor politice, a situației sociale și religioase dinaintea apariției islamului". Cele două mari imperii vecine se epuizaseră în lupte și , erezii” religioase interne ( de exemplu, monofizismul copt ); mai ales persanii sasanizi ( cu capitala la
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
mai ales Yaŧrib ); creștinii ( începând cu ereticii, cu monofizismul iacobit al ġassanizilor, nestorianismul lahmizilor ) erau cunoscuți beduinilor nu numai prin misionariate ( precum cel din Origene, secolul al IV-lea ), ci și prin călugării, sihaștrii care trăiau în pustiu, cântați de poezia preislamică ( e frecventă comparația „ca o torță de sihastru” ). Își mai făceau simțită influența maniheenii și mazdeenii. Credințele lor se suprapuneau diferitelor erezii și rituri din mai multele faze ale evoluției religiei beduinilor: fondului vechi de polidemonism ( cultul pietrelor, al
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
în formă de cal idealul iuțelii și Nasr ( vultur sau șoim ), zeul privirii agere ( spre lăuntru și spre afară ). Nu e vorba de divinitățile cele mai cunoscute la Mecca, ci de rămășițe ale cultului asiro-babilonian. Alți idoli apar citați în poezia veche sau în formule de jurământ. Multe nume s-au păstrat în alcătuirea numelor proprii beduine - de pildă: ’Abd Manăt, „Robul zeiței Manăt”, Aws al-Lăt, „Darul zeiței Lăt”. Altele au dat chiar denumirile unor triburi - de pildă Hilăl, „tribul Semilunii
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
arcul lui Quzah” ) ( Henninger, 1954:90 și urm.) La granița dintre Oman și Hadramawt s-au găsit inscripții despre forme ale cultului lui Venus ( Luceafărul, ’Attăr, simbolizat de un vârf de lance, o mână sau o antilopă ). Frecventele citări în poezia beduină ale unor simboluri precum vulturul, calul sau leul par a face referire la adorarea Soarelui. Astfel se poate spune că păgânismul arab era dominat de cultul astral, deși erau deseori venerate izvoare, copaci sau pietre, cu lăcașuri ale sutelor
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
animale ( leul solar, șarpele, vulturul cu un șarpe în gheare, taurul, antilopa ) ceea ce ar putea fi interpretat ca începutul unei mitologii. Pentru mulți cercetători originea astrală a mitului e o dovadă a originii sale babiloniene - deci majoritatea elementelor mitice din poezia veche și folclorul arab au fost raportate la legendele babiloniene. Pe de altă parte, influența copleșitoare a islamului asupra devenirii arabilor nu a admis perpetuarea unor rămășițe socotite atât de „dăunătoare” iar ceea ce s-a păstrat a fost denaturat. Gândirea
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
vechii beduini era în fatalitate, timpul-destin, "dahr". Singurul document - și acela nesigur din punctul de vedere al autenticității - care s-a păstrat despre credințe, rituri și care relatează despre concepțiile vechilor beduini cu privire la fatalitate,viață și moarte rămâne poezia preislamică, sursă ce nu putea fi ocolită nici de istorici, nici de cercetătorii istoriei religiilor. Astfel, în "Hamăsa "- antologia compilată de Abū Tammăm (m. 846 ), una dintre cele mai cunoscute ( datorită admirabilei ediții Freytag) antologii de poezie preislamică - apar câteva
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
și moarte rămâne poezia preislamică, sursă ce nu putea fi ocolită nici de istorici, nici de cercetătorii istoriei religiilor. Astfel, în "Hamăsa "- antologia compilată de Abū Tammăm (m. 846 ), una dintre cele mai cunoscute ( datorită admirabilei ediții Freytag) antologii de poezie preislamică - apar câteva sublinieri memorabile: pentru "al-Gatamăš al-Dabbī" ( secolul al VII-lea), istoria tribală e interpretată prin lentila timpului-destin ( „mîna sorții n-o poți frânge” ); pentru ’Ăqib ibn ’Ulfa al-Murrī soarta e pe rând bună sau rea, datoria omului fiind
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
au determinat crearea unei civilizații proprii, cu trăsături cu totul specifice. Monotonia unei vieți limitate la supravegherea turmelor în vastitatea deșertului și nesfârșitul șir de războaie, întreținute de conflictele și rivalitățile tribale, au dezvoltat și întreținut pasiunea arabilor nomazi pentru poezie. Războaiele interminabile, în care principalul mobil îl constituia dobândirea gloriei, au format motivul esențial al versurilor care se recitau noaptea în jurul focurilor de tabără.” Ta’Abbata Sharran ( ?/aproximativ 530 ) „Numele său adevărat este "Thabit ibn Djabir Sufyan", iar în legătură cu porecla
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
mitică la numeroși poeți arabi din secolele următoare. Ni s-au păstrat de la el doar fragmente de poeme, în antologiile clasice. Unul dintre poemele sale mai importante, în care celebra o rudă căzută pe câmpul de luptă, a inspirat o poezie a lui Goethe Ar fi murit pe la anul 530, pe muntele Numar, în teritoriul tribului Hudhayl, în cursul unei lupte ( cf. Yaqut). "Râd colții soartei" În fața unui trib să-l laud: fericit" "să fie, cum și eu sunt de turma
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
unor aprecieri atribuite Profetului Muhammad și califului Ali. Se spune că Profetul l-ar fi numit pe poet „"portdrapelul poeților și conducătorulu lor spre iad "”. Califul Ali i-ar fi apreciat ingeniozitatea și mobilul dezinteresat care a stat la baza poeziei sale. Poemele atribuite lui Imru’al-Qays au fost strânse în culegeri pe la sfârșitul secolului al VIII-lea, iar pe baza confruntării acestor culegeri, în secolul al IX-lea au apărut două variante ale "diwan"-ului său: una întocmită de Ibn
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
a valorificat o serie de procedee și teme poetice tradiționale. Se afirmă că el ar fi creatorul poemului amplu "qasida"; acest primat este atribuit însă de unii cercetători clasici unchiului său, poetul Al-Muhalhil. Oricum, Imru’al-Qays este unul din întemeietorii poeziei arabe și a exercitat o puternică influență asupra generațiilor de poeți din secolele următoare, inclusiv din perioada abbasidă. El este considerat și întemeietorul "ghazal"-ului, în forma sa de preambul ( "nasib" ) al poemului amplu ( "qasida" ), prin stabilitatea cadrului în care
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
această privință de poeții care i-au urmat. Sunt celebre descrierile sale de cai și comparația lor cu diferite animale și păsări ( gazela, struțul, vulturul, vulpea, lupul ) sau elemente ale naturii ( stâncile, ploaia, muntele ), descrierea fulgerului, deșertului. Mulțimea comparațiilor oferă poeziei sale o nesfârșită bogăție de imagini care se succed cu mult dinamism.” „În periada modernă, "diwan"-ul lui Imru’al-Qays s-a bucurat de o atenție deosebită din partea cercetătorilor occidentali și orientali. În 1837, bazându-se pe manuscrisul culegerii întocmite
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
în felul acesta circulația liberă și schimbul de valori nestingherit dintre culturi, popoare și civilizații”. Potrivit aceluiași critic, romanul își captivează cititorii prin substratul filozofic al textului, prin analiza psihologică profundă și mai ales prin frazele sale artistice pline de poezie, de plasticitate și de armonie. Astfel, acest roman devine „o emblemă strălucită a întregii creații druțiene”. Scrierile lui Ion Druță au fost asemănate deseori cu cele ale lui Ion Creangă sau Mihail Sadoveanu. Se pot face însă și alte analogii
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
analizează opera prin perspectiva muzicii gothic metal, concluzionând: „Cele trei teme pe care cititorul le găsește în acest roman (uniunea dintre iubire și a moarte, preeminența răului, estetica urâtului) au mai fost explorate nu doar în muzică, dar și în poezia romantică și simbolistă; mai mult, filozofia existențialistă și chiar filmele horror contemporane au tratat astfel de teme.” Romanul a fost recompensat cu premiul Visul (2010) pentru "Cel mai bun roman publicat în 2009-2010", premiul Galileo (2011) pentru "Cel mai bun
...Și la sfârșit a mai rămas coșmarul () [Corola-website/Science/333797_a_335126]
-
idem, 2014); a Alte două lucrări distincte fiind: antologia de texte Polemica Blaga-Botta (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2001) și volumul de interpretări critice Lucian Blaga - filosofie și destin (culegere de studii, Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2009). Literatură: Primăvara pe o bicicletă albastră, poezii (Editura Litera, București, 1980); Elegii transilvane, poezii (Casa de editură „Mureș”, Târgu-Mureș, 1991); Scrisori din Transilvania, publicistică (Casa de editură „Mureș”, Târgu-Mureș, 1991); Glosele râului, poezii (Casa de editură „Mureș”, Târgu-Mureș, 1992); Lacrimi și flori, poezii (Casa de editură „Mureș
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
fiind: antologia de texte Polemica Blaga-Botta (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2001) și volumul de interpretări critice Lucian Blaga - filosofie și destin (culegere de studii, Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2009). Literatură: Primăvara pe o bicicletă albastră, poezii (Editura Litera, București, 1980); Elegii transilvane, poezii (Casa de editură „Mureș”, Târgu-Mureș, 1991); Scrisori din Transilvania, publicistică (Casa de editură „Mureș”, Târgu-Mureș, 1991); Glosele râului, poezii (Casa de editură „Mureș”, Târgu-Mureș, 1992); Lacrimi și flori, poezii (Casa de editură „Mureș”, Târgu-Mureș, 1992); Izgonirea din rai, poezii (Casa
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
destin (culegere de studii, Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2009). Literatură: Primăvara pe o bicicletă albastră, poezii (Editura Litera, București, 1980); Elegii transilvane, poezii (Casa de editură „Mureș”, Târgu-Mureș, 1991); Scrisori din Transilvania, publicistică (Casa de editură „Mureș”, Târgu-Mureș, 1991); Glosele râului, poezii (Casa de editură „Mureș”, Târgu-Mureș, 1992); Lacrimi și flori, poezii (Casa de editură „Mureș”, Târgu-Mureș, 1992); Izgonirea din rai, poezii (Casa de editură „Mureș”, Târgu-Mureș, 1993); Nostalgia golfului, interviuri și însemnări (Casa de editură „Mureș”, Târgu-Mureș, 1993); Îndepărtatele coline, antologie
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
pe o bicicletă albastră, poezii (Editura Litera, București, 1980); Elegii transilvane, poezii (Casa de editură „Mureș”, Târgu-Mureș, 1991); Scrisori din Transilvania, publicistică (Casa de editură „Mureș”, Târgu-Mureș, 1991); Glosele râului, poezii (Casa de editură „Mureș”, Târgu-Mureș, 1992); Lacrimi și flori, poezii (Casa de editură „Mureș”, Târgu-Mureș, 1992); Izgonirea din rai, poezii (Casa de editură „Mureș”, Târgu-Mureș, 1993); Nostalgia golfului, interviuri și însemnări (Casa de editură „Mureș”, Târgu-Mureș, 1993); Îndepărtatele coline, antologie de poezie, selecția textelor de Ion Horea, cuvânt înainte de Al.
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
transilvane, poezii (Casa de editură „Mureș”, Târgu-Mureș, 1991); Scrisori din Transilvania, publicistică (Casa de editură „Mureș”, Târgu-Mureș, 1991); Glosele râului, poezii (Casa de editură „Mureș”, Târgu-Mureș, 1992); Lacrimi și flori, poezii (Casa de editură „Mureș”, Târgu-Mureș, 1992); Izgonirea din rai, poezii (Casa de editură „Mureș”, Târgu-Mureș, 1993); Nostalgia golfului, interviuri și însemnări (Casa de editură „Mureș”, Târgu-Mureș, 1993); Îndepărtatele coline, antologie de poezie, selecția textelor de Ion Horea, cuvânt înainte de Al. Cistelecan (Editura Ardealul, colecția „Poesis”, Târgu-Mureș, 2000); Antologia poeților ardeleni
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
de editură „Mureș”, Târgu-Mureș, 1992); Lacrimi și flori, poezii (Casa de editură „Mureș”, Târgu-Mureș, 1992); Izgonirea din rai, poezii (Casa de editură „Mureș”, Târgu-Mureș, 1993); Nostalgia golfului, interviuri și însemnări (Casa de editură „Mureș”, Târgu-Mureș, 1993); Îndepărtatele coline, antologie de poezie, selecția textelor de Ion Horea, cuvânt înainte de Al. Cistelecan (Editura Ardealul, colecția „Poesis”, Târgu-Mureș, 2000); Antologia poeților ardeleni contemporani, realizată cu I. Boldea (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2003); Giuluș - file de monografie, prefață de Ion Horea (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2008, reeditare
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]