108,566 matches
-
Horea, cuvânt înainte de Al. Cistelecan (Editura Ardealul, colecția „Poesis”, Târgu-Mureș, 2000); Antologia poeților ardeleni contemporani, realizată cu I. Boldea (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2003); Giuluș - file de monografie, prefață de Ion Horea (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2008, reeditare 2013); Golfuri și melancolii, poezii, cu o prefață de Al. Cistelecan (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2011); Prolegomenele inimii, antologie de poezie, cuvânt înainte, notă asupra ediției și repere biobibliografice de Iulian Boldea (Editura Dacia XXI, colecția „Poeții iubirii”, Cluj-Napoca, 2011); Glose din râul fără sfârșit, antologie
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
realizată cu I. Boldea (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2003); Giuluș - file de monografie, prefață de Ion Horea (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2008, reeditare 2013); Golfuri și melancolii, poezii, cu o prefață de Al. Cistelecan (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2011); Prolegomenele inimii, antologie de poezie, cuvânt înainte, notă asupra ediției și repere biobibliografice de Iulian Boldea (Editura Dacia XXI, colecția „Poeții iubirii”, Cluj-Napoca, 2011); Glose din râul fără sfârșit, antologie de autor (1974-2014), cronici literare, recenzii, secvențe critice, repere biobibliografice; prefață de Cornel Moraru, (Editura
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
internazionale e gli Stati Uniti d’Europa” (Lecce, Italia, 2014). De asemenea i s-au decernat 8 premii din partea Uniunii Scriitorilor din România - Filiala Târgu-Mureș, după cum urmează: Premiul pentru eseu - pentru volumul Teoria blagiană despre matricea stilistică (2000); Premiul pentru poezie - pentru volumul Îndepărtatele coline (2001); Premiul pentru ediții îngrijite - pentru volumul Vasile Conta - Încercări de metafizică (2003); Premiul pentru antologie poetică - pentru volumul Antologia poeților ardeleni contemporani (2004); Premiul pentru publicistică - pentru volumul Dialoguri în Agora (2006); Premiul pentru eseu
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
lui Lucian Blaga (2008); Premiul pentru eseu - pentru volumul Elemente de retorică și argumentare (2012); Premiul pentru eseu - Filosofie și comunicare (2013); La începuturile sale literare a fost încurajat prin obținerea unor premii în cadrul unor festivaluri naționale, precum: Festivalul de poezie „Lucian Blaga” (Sebeș-Alba, 1984), Festivalul „Poetul și cetatea” (Pitești, 1984), Festivalul „Poesis” (Constanța, 1985) etc.; A mai obținut: Premiul pentru exegeză blagiană-filosofie, acordat de Societatea Culturală „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, în cadrul Festivalului Internațional „Lucian Blaga”, ediția a XVII-a (2007); Decorația
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
nașterea marelui scriitor și filosof; apoi la edițiile succesive ale manifestărilor: Festivalul Internațional „Lucian Blaga”, de la Lancrăm-Sebeș-Alba Iulia, Festivalul Internațional „Lucian Blaga”, de la Cluj-Napoca, Festivalul Național „Lucian Blaga”, de la Târgu-Mureș, Festivalul Internațional „Primăvara poeților”; Saloanele „Liviu Rebreanu” și Festivalul de Poezie „George Coșbuc” - ambele din Bistrița; Târgul de carte „Alba Transilvana”, din Alba Iulia; simpozioanele și conferințele organizate de Universitatea „Petru Maior” din Târgu-Mureș: Conferința Internațională „Integrarea Europeană între Tradiție și Modernitate” (IETM), Conferința Internațională „Comunicare, Context, Interculturalitate” (CCI), Conferința Internațională
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
înjunghiat și i se taie capul, iar restul corpului este rupt în bucăți de două cămile care sunt alungate în direcții opuse. Trădarea pârcălabului Ieremia Golia este menționată în romanele "Șoimii" și "Nicoară Potcoavă" ale lui Mihail Sadoveanu și în poezia „Golia ticălosul” a lui George Coșbuc.
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
cincea fiul lui Taejo, a Yi Bang-won (mai tarziu regele Taejong ), a dat o petrecere pentru renumitul savant, poet și om de stat Jeong Mong -ju , care a refuzat să fie câștigate de către Yi, în ciuda numeroaselor corespondentelor sub formă de poezii arhaice, si a continuat să fie un susținător fidel al dinastiei vechi, si o figură importantă în opoziție cu revendicarea Yi la tron. Jeong a fost venerat de-a lungul Goryeo, chiar de Yi Bang-a câștigat el însuși, dar
Taejo de Joseon () [Corola-website/Science/333876_a_335205]
-
Seminarului Franciscan din Hălăucești" (în mare parte confiscată și arsă odată cu venirea la putere a regimului comunist), aceste cărți recuperate găsindu-se, decocamdată, în patrimoniul "Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”" din Iași. Primele încercării literare datează din perioada 1935-1947, cu poezii și ulterior cu nuvele (Deceneu, Egmont), piese de teatru (Valea Uitaților), precum și poeme eseistice (Cristal nocturn). Aproape de anii '80 a revenit la scris pentru a aborda numai eseuri, publicate în diverse reviste din Moldova (strânse mai târziu în cadrul perioadei 1964
Gheorghe A. M. Ciobanu () [Corola-website/Science/333033_a_334362]
-
(n. 23 martie 1970, Brăila - d. 24 iulie 1991, București) a fost un poet român. S-a născut la Brăila într-o familie de intelectuali. În anul 1981, la vârsta de 11 ani, obține un premiu pentru poezie de la revista „Cronica”. În această revistă i-a fost publicat și primul poem. A mai publicat poezie în revistele literare "Amfiteatru", "Contemporanul", "Limba și literatura română", și "Luceafărul". A fost student la Facultatea de Elecroenergetică din Iași. În iulie 1991
Ronald Gasparic () [Corola-website/Science/333029_a_334358]
-
român. S-a născut la Brăila într-o familie de intelectuali. În anul 1981, la vârsta de 11 ani, obține un premiu pentru poezie de la revista „Cronica”. În această revistă i-a fost publicat și primul poem. A mai publicat poezie în revistele literare "Amfiteatru", "Contemporanul", "Limba și literatura română", și "Luceafărul". A fost student la Facultatea de Elecroenergetică din Iași. În iulie 1991, aflându-se în vacanță la Brăila, a fost bătut de cinci foști colegi de clasă și a
Ronald Gasparic () [Corola-website/Science/333029_a_334358]
-
în vacanță la Brăila, a fost bătut de cinci foști colegi de clasă și a decedat după o săptâmână la 24 iulie într-un spital din București. În memoria sa, începând cu anul 1996, există "Festivalul și concursul internațional de poezie „”". Prima ediție a festivalului a avut loc la Brăila, iar din anul 1997, la inițiativa scriitorului Cezar Ivănescu, festivalul s-a mutat la Iași, la Muzeul Literaturii Române și are loc anual. Dintre membrii juriului au făcut parte, de-a
Ronald Gasparic () [Corola-website/Science/333029_a_334358]
-
(Barcelona, 1956) este un sociolog, jurnalist și scriitor în limba catalană, autor al unei opere vaste, care include ficțiune, poezie, eseuri, Teatrul și povestiri pentru copii. De asemenea, acesta își exercită ca un critic de muzică în mai multe mass-media. El a fost președinte al asociațiilor de Federația Catalană a UNESCO, și în prezent este membru al Consiliului de cultură
Miquel-Lluís Muntané () [Corola-website/Science/333076_a_334405]
-
rău, va pierde și Franța odată cu tine!”). Rouget de Lisle a mai scris alte câteva piese muzicale de aceeași natură cu "La Marseillaise". În 1825 el a publicat "Chants français" („Cântece franceze”), în care a pus pe muzică cincizeci de poezii ale unor diverși autori. A mai publicat "Essais en vers et en prose" („Eseuri în versuri și în proză”), o povestire intitulată "Adelaide et Monville" și câteva poeme ocazionale. În timpul Restaurației a compus un imn regal, intitulat "Vive le Roi
Rouget de Lisle () [Corola-website/Science/333062_a_334391]
-
și primar Nicolae Stănescu - Udrea (1909 - 1983) din Roșiorii de Vede și pe viitorul pedagog, poet și prefect al județului Teleorman - Florian Crețeanu (1908 - 1972) din Turnu Măgurele. Debutează în 15 aprilie 1932 în "Revista - SO4H2", din Turnu Măgurele, cu poezia "Alpinism", scrisă în 1928. Tot în acest an traduce și publică, împreună cu Ștefan Baljalarschi, " Poemele mele" a lui Serghei Esenin. De tânăr, și-a creat multe adversități publicând în Revista "SO4H2"(Acid sulfuric) texte prin care se delimita de „exclusivismul
Ion C. Pena () [Corola-website/Science/333146_a_334475]
-
Arghezi, Mircea Pavelescu, I.Gr.Periețeanu, Ion Vinea, Iancu Brezeanu, Damian Stănoiu, N. Davidescu, Florin Iordăchescu, Victor Eftimiu, G. Topârceanu, Miguel de Cervantes Saavedra, G. Bogdan Duică, Cincinat Pavelescu, Ponțiu Pilat, Socrate, Hamlet și alții. În 1939, deja Ion Pena publica poezii în controversata revistă "Prepoem", care după septembrie 1940 este considerată de orientare legionară. Pena n-a avut nicio colaborare cu "Prepoem" pe timpul sederii legionarilor la putere pană la 14 februarie 1941, când Statul Național-Legionar a fost abrogat în mod oficial
Ion C. Pena () [Corola-website/Science/333146_a_334475]
-
Un poet plin, de un talent robust, original și format, care face o figură cu totul aparte în corul celorlalți", „astăzi Ion Pena vine între noi cu o liră cu totul înnoită, așezându-se dintr’odată pe primul plan al poeziei tinere ... versurile lui trebuiesc citite cu toată atenția. În miezul lor se sbate un poet de rasă care semnează simplu și deslușit: Ion Pena. Celelalte poezii, toate, una mai întreagă decât cealaltă. „Iată un poet!”, am exclamat către camarazii mei
Ion C. Pena () [Corola-website/Science/333146_a_334475]
-
cu o liră cu totul înnoită, așezându-se dintr’odată pe primul plan al poeziei tinere ... versurile lui trebuiesc citite cu toată atenția. În miezul lor se sbate un poet de rasă care semnează simplu și deslușit: Ion Pena. Celelalte poezii, toate, una mai întreagă decât cealaltă. „Iată un poet!”, am exclamat către camarazii mei după ce isprăvisem lectura lor. Și nu mă înșelasem deloc: Ion Pena, acest nou poet, i-a cucerit și pe ei, prin simpla lectură, fără reverențe și
Ion C. Pena () [Corola-website/Science/333146_a_334475]
-
proza urmuziană, într-o corectă înțelegere a vizionarismului sud-est european și, de ce nu, la baza teatrului absurdului ionescian. Acum, în 2014, citind și cumpănind, putem afirma că el a fost un vizionar. Între 1928 - 1944, Ion C Pena a publicat poezii, epigrame si proză în următoarele publicații: Profesional, ca finanțist (perceptor), a funcționat timp de 4 ani și 10 luni în Sichevița - județul Caraș Severin (1936 - 16 iulie 1941), ca delegat de agenție. Aici înființează Căminul cultural - "Lumina", cu sediul în
Ion C. Pena () [Corola-website/Science/333146_a_334475]
-
Literaturii Române de la origini până în prezent”, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, 1941. În aceeași editură urmau să îi apară în 1940 (deja erau anunțate în revista bucureșteană „Prepoem”, an I, nr. 11 din mai 1940) un volum de poezii intitulat „Iarmaroc” și un volum de epigrame „Flori veninoase”, dar care, din păcate, nu aveau să mai vadă lumina tiparului, întrucât revista și editura „Drum” au fost suspendate de cenzură în același an. Cunoscutul publicist și istoric literar Stan V.
Ion C. Pena () [Corola-website/Science/333146_a_334475]
-
suspendate de cenzură în același an. Cunoscutul publicist și istoric literar Stan V. Cristea, membru în Uniunea Scriitorilor din România, consemna în „Caligraf” din iulie 2005: „Surprinzător, prin 1943 - 1944, Ion Pena pare că evolua spre un nou fel de poezie ... îi întrezărim - incredibil, cumva pe Nichita Stănescu și Marin Sorescu” La plecarea din această lume, în 29 iulie 1944, scriitorului i-au rămas mai multe manuscrise, dintre care șase volume erau pregătite pentru tipar, între ele aflăndu-se și cele două
Ion C. Pena () [Corola-website/Science/333146_a_334475]
-
îndeplinește abia în anul 2011, când se împlineau 100 de ani de la nașterea sa. Multe manuscrise s-au pierdut din cauza unora dintre prietenii săi. Volumul postum „Scrieri” - Ion Pena, aparut la 67 de ani de la plecarea sa în neființă, include poezii, epigrame, precum și proză, dovedind talentul multilateral al autorului. Acest volum cuprinde următoarele secțiuni: - Epigrame publicate în volumul „Furcile caudine”<br> - Epigrame refuzate în 1939, la publicarea volumului „Furcile caudine”<br> - Epigrame din volumul„Flori veninoase"<br> - Alte epigrame, publicate în
Ion C. Pena () [Corola-website/Science/333146_a_334475]
-
talentul multilateral al autorului. Acest volum cuprinde următoarele secțiuni: - Epigrame publicate în volumul „Furcile caudine”<br> - Epigrame refuzate în 1939, la publicarea volumului „Furcile caudine”<br> - Epigrame din volumul„Flori veninoase"<br> - Alte epigrame, publicate în diverse ziare și reviste - Poezii publicate în diferite ziare și reviste ale vremii<br> - Placheta „Simple nimicuri” - „Moneda fantazienilor” - povestite utopică<br> - „Exclusivismul rasei și culturii germane” Abia după „dezghețul ideologic” din deceniul al șaptelea, Pena este inclus în antologia "Epigramisti români de ieri și
Ion C. Pena () [Corola-website/Science/333146_a_334475]
-
doar 13 documente, și chiar și acestea au fost aproape toate semnate împreună cu Henric. În ciuda implicării ei limitate în politică, se pare că Adelize a jucat un rol activ ca patroană a artelor și literaturii, și a influențat stimularea creșterii poeziei franceze la curtea engleză. În timp ce alte regine ale Angliei au fost asociate în mod tradițional cu patronajul artistic, și un număr din acestea, inclusiv Edith de Wessex, Emma de Normandia și Matilda, au finanțat o serie de lucrări din diferite
Adeliza de Louvain () [Corola-website/Science/333162_a_334491]
-
conștiința națională ca și o condiție prealabilă pentru a proteja și extinde unitatea statului național român, cautând să facă mai vii și memorabile faptele istorice și povestite, ilustrându-le prin variate bucăți de lectură (cântece populare, basme, balade, proverbe, fabule, poezii). Monarhia ereditară a lui Carol I a fost văzută în acest context, ca și o garanție a unei suveranități statale românești robuste, fiind considerată un cofraj instituțional cu rol de prezervare a tăriei poporului român. Personificată de figura lui Carol
George Radu Melidon () [Corola-website/Science/333182_a_334511]
-
Ialta. Satul nu are școală iar Șewkiy își propune să o înființeze. În Kurî Ózen înființează și distribuie revista "Șar-șur" pe care o scrie de mână. Aici scrie și o seamă de versuri patriotice. Îi învață pe copii să recite poeziile sale patriotice printre care "Tatarlîgîm" ("Tătărimea mea"), "Hakkîm íșún" ("Pentru dreptul meu") și "Ayt, Șatîrtaw" (" Hai, spune, Munte Neumblat!"). Hai, spune, Munte Neumblat! Hai, spune, Munte Neumblat, ce cazne treci? Tu ești străjer acestei lumi, tu ne petreci. Te-ai
Şewkiy Bektóre () [Corola-website/Science/333196_a_334525]