108,566 matches
-
Născută-n zori s-a aciuat pe creasta ta La loc umbros se odihnea, se răsfăța... Vom dovedi tristețea rea, ia un răgaz, Strânge la piept poporul meu plin de necaz! În 1920 publică în Ak-Mesğit (Simferopol) prima colecție de poezie, "Ergenekon". Pentru publicarea cărții folosește o presă veche dintr-o clădire abandonată. Găsește un bătrân zețar și îl convinge să îl ajute să repare utilajul. Distribuie întreaga ediție de unul singur, mergând din sat în sat. La fel procedează cu
Şewkiy Bektóre () [Corola-website/Science/333196_a_334525]
-
presă veche dintr-o clădire abandonată. Găsește un bătrân zețar și îl convinge să îl ajute să repare utilajul. Distribuie întreaga ediție de unul singur, mergând din sat în sat. La fel procedează cu colecțiile următoare așa încât într-un final poeziile și articolele sale ajung să fie cunoscute în toată țara. În noiembrie 1920 bolșevicii preiau controlul asupra Crimeei și pe 18 octombrie 1921 se înființează Republica Autonomă Sovietică Socialistă Crimeea care este apoi anexată la Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă
Şewkiy Bektóre () [Corola-website/Science/333196_a_334525]
-
Andreev), idiș (Avraham Suțkever, H.Leivick și română în ebraică, și din ebraică în idiș. Mama sa, Berta Golergant, născută Lecht, era medic. Pseudonimul tatălui (pe care l-a moștenit și fiul), Bertini, este numele sub care acesta a semnat poeziile dedicate soției, Berta. Familia a trăit cea mai mare parte a anilor prebelici la Soroca, unde K.A.Bertini a fost directorul liceului ebraic „Tarbut” Gary a învățat să cânte la vioară de la vârsta de 6 ani. În timpul Holocaustului Gary
Gary Bertini () [Corola-website/Science/333204_a_334533]
-
1917, iar ulterior al Războiului Civil din 1918-1920. O mare parte din acțiune este absorbită de idealismul și misticismul doctorului și poetului Jivago, care amestecă uneori în mintea sa fantezia cu realitatea. Ultimul capitol al romanului îl formează douăzeci de poezii frumoase pe care Pasternak le atribuie protagonistului romanului. "Personaje principale" "Familia Larisei și a doctorului Jivago" "Prieteni și cunoștințe ale doctorului Jivago" "Copii" Musical, Perm (Ural), premiera 22 martie 2007 Musical, muzica Lucy Simon, premiera Sydney, februarie 2011 Musical, Opera
Doctor Jivago (roman) () [Corola-website/Science/333210_a_334539]
-
-l poartă la Varșovia, Lvov, Cracovia, în păduri unde se duceau lupte, în zona germană, în cea sovietică. În martie 1957 părăsește partidul comunist, iar în anii '60 se exilează peste Ocean. În perioada interbelică a scris critică literară și poezie. În 1946 și-a publicat eseurile scrise în timpul războiului, sub titlul "Mitologie și realism", în 1948 studiul " Despre Păpușa lui Bolesław Prus", iar în 1949 volumul de eseuri "Școala clasicilor" consacrat operelelor realismului vest-european din secolele XVIII-XIX. În cadrul cercetărilor sale
Jan Kott () [Corola-website/Science/333257_a_334586]
-
studiul " Despre Păpușa lui Bolesław Prus", iar în 1949 volumul de eseuri "Școala clasicilor" consacrat operelelor realismului vest-european din secolele XVIII-XIX. În cadrul cercetărilor sale pe primul loc s-a situat epoca iluminismului: "O nouă sinteză a iluminismului polonez" (1950), antologia "Poezia iluminismului polonez" (1950), antologia "Poezia iluminismului polonez" (1950), ediția critică a scrierilor lui S.Trembecki (1953) și ale lui F.Bohomolec (1960). Publicistica sa, editată sub titlul "Progres și prostie" (vol.1-2, 1956) precum și cronicile teatrale strînse în volumele "Cum
Jan Kott () [Corola-website/Science/333257_a_334586]
-
Prus", iar în 1949 volumul de eseuri "Școala clasicilor" consacrat operelelor realismului vest-european din secolele XVIII-XIX. În cadrul cercetărilor sale pe primul loc s-a situat epoca iluminismului: "O nouă sinteză a iluminismului polonez" (1950), antologia "Poezia iluminismului polonez" (1950), antologia "Poezia iluminismului polonez" (1950), ediția critică a scrierilor lui S.Trembecki (1953) și ale lui F.Bohomolec (1960). Publicistica sa, editată sub titlul "Progres și prostie" (vol.1-2, 1956) precum și cronicile teatrale strînse în volumele "Cum vă place" (1955), "Îmblînzirea scorpiilor
Jan Kott () [Corola-website/Science/333257_a_334586]
-
Severin, 2010 (ediție alcătuită în colaborare cu Iordan Datcu). -"Premiul Uniunii Scriitorilor - Filiala Craiova", în 9 septembrie 2000, pentru piesa de teatru „Cetatea interzisă” ediție bilingvă română-franceză, Inspectoratul pentru Cultură Mehedinți, 1999; -"Premiul „Eminescu” pentru literatură "- la Festivalul Internațional de poezie „Mihai Eminescu”, ediție a XI-a, Drobeta Turnu-Severin, Orșova, 14-15 ianuarie 2001; -"Premiul Uniunii Scriitorilor - Filiala Craiova", decembrie 2002, pentru piesa de teatru „A Doua Venire” ediție bilingvă română-engleză, Ed. Radical, 2001; - "Premiul pentru volumul „Ultimul refugiu” (povestiri montane), Ed.
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]
-
XII-a, Drobeta Turnu Severin, 2007; -"Diploma de excelență pentru revista „Răstimp”," - la 10 ani de apariție neîntreruptă, Festivalul Național de Literatură „Sensul iubirii”, ed. A XII-a, Drobeta Turnu Severin, 2007; - "Premiul „Eminescu” pentru literatură" - la Festivalul Internațional de poezie „Mihai Eminescu”, ediție a XVII-a, Drobeta Turnu-Severin, Orșova, 14-15 ianuarie 2008; -"Premiul „Cartea Anului”" - pentru volumul Transfug la Orșova, Editura Prier, Drobeta Turnu Severin, 2008, la Târgul Național de Toamnă al cărții, ediția a IX-a, Drobeta Turnu Severin
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]
-
adevărat lucrul la albumul „Viața noastră Volumul 1”. Surpriza pentru fani o constituie ediția specială a acestui album, într-un ambalaj de lux, care va conține un bonus de patru videoclipuri („Viața noastră”, „Românește”, „Un 2 și trei de 0”, ”Poezie de stradă”). Membrii trupei în acea vreme erau: Caddy (Caddillac), Tataee, Uzzi și Swamp. Site-ul Oficial B.U.G. Mafia
Viața noastră Volumul 1 () [Corola-website/Science/333309_a_334638]
-
este scriitor român, contemporan, membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Pitești. S-a născut pe 16 aprilie 1977 la Pitești, fiind fiul poetului și filologului Mircea Meleșteu. A debutat cu poezie, în data de 8.XII.1998 în „Săgetătorul”- supliment cultural al ziarului „Argeșul” , dar cele mai mari succese le-a cunoscut în proză, pentru care a primit importante premii literare. În studenție a frecventat cenaclul Juventus al Casei de Cultură
Cristian Meleșteu () [Corola-website/Science/333304_a_334633]
-
Camilar” - 2003 Premiul revistei „Hyperion” - proză concursul național „Magda Isanos, Eusebiu Camilar”- Suceava 2003 Marele premiu „Steaua”- Cluj Napoca, secțiunea proză 2003 Marele premiu, la concursul național „Lirismograf”, secțiunea proză Sibiu, 2003 Premiul Directiei de Cultura Argeș la concursul național de poezie „Ion Pillat” 2003 Diploma de excelență în domeniul poeziei acordată de Direcția Cultură Argeș -2001 Premiul I concursul de poezie „Primele iubiri”- 2001- ziarul Argeșul Creațiile sau referințe critice despre scrierile lui Cristian Melesteu au fost găzduite de revistele Romania
Cristian Meleșteu () [Corola-website/Science/333304_a_334633]
-
Isanos, Eusebiu Camilar”- Suceava 2003 Marele premiu „Steaua”- Cluj Napoca, secțiunea proză 2003 Marele premiu, la concursul național „Lirismograf”, secțiunea proză Sibiu, 2003 Premiul Directiei de Cultura Argeș la concursul național de poezie „Ion Pillat” 2003 Diploma de excelență în domeniul poeziei acordată de Direcția Cultură Argeș -2001 Premiul I concursul de poezie „Primele iubiri”- 2001- ziarul Argeșul Creațiile sau referințe critice despre scrierile lui Cristian Melesteu au fost găzduite de revistele Romania literară, Steaua, Orizont, Luceafărul, Argeș, Hyperion, Flacăra, Cafeneaua literară
Cristian Meleșteu () [Corola-website/Science/333304_a_334633]
-
2003 Marele premiu, la concursul național „Lirismograf”, secțiunea proză Sibiu, 2003 Premiul Directiei de Cultura Argeș la concursul național de poezie „Ion Pillat” 2003 Diploma de excelență în domeniul poeziei acordată de Direcția Cultură Argeș -2001 Premiul I concursul de poezie „Primele iubiri”- 2001- ziarul Argeșul Creațiile sau referințe critice despre scrierile lui Cristian Melesteu au fost găzduite de revistele Romania literară, Steaua, Orizont, Luceafărul, Argeș, Hyperion, Flacăra, Cafeneaua literară, Convorbiri literare, Fereastra, Oglinda literară,etc. Despre creațiile lui Cristian Melesteu
Cristian Meleșteu () [Corola-website/Science/333304_a_334633]
-
sau să scrii altcumva. și spre fericirea noastră, a cititorilor, Cristian Meleșteu știe foarte bine să facă acest lucru.” <nowiki> </nowiki>Marin Ioniță (membru USR), despre „Ultimul pahar de vin”, Cafeneaua literară nov - dec 2003 · „Remarcabilă sub aspectul originalității este poezia lui Cristian Meleșteu, care reușește să creeze imagini cu o superbă forță de sugestie, apelând la elemente de limbaj cotidian. Metafora dobândește valențe superioare, deschizându-se, devenind ușor accesibilă (în note surprinzătoare) tocmai datorită racordării ei la un areal lingvistic
Cristian Meleșteu () [Corola-website/Science/333304_a_334633]
-
apelând la elemente de limbaj cotidian. Metafora dobândește valențe superioare, deschizându-se, devenind ușor accesibilă (în note surprinzătoare) tocmai datorită racordării ei la un areal lingvistic lipsit de prețiozitate, la îndemâna fiecăruia dintre noi”. Nicoleta Popa (membră USR), „Argeș”, martie 2004 · „Poezia sa e puternic ancorată în contextul situațional, coordonata cu cele mai multe ocurențe fiind cea temporală. O privire panoramică poate echivala creația lui Cristian Meleșteu cu o uriașă pictură naivă, neînrămată și neînrămabilă, în care culoarea - cuvânt se comportă cameleonic și polifonic
Cristian Meleșteu () [Corola-website/Science/333304_a_334633]
-
incantații și imnuri către diverși zei, în timp ce altele se refereau la medicină, astronomie și literatură. Din toate aceste texte aflate în bibliotecă doar zece conțin opere literare expresive cum ar fi epopei și mituri. "Epopeea lui Ghilgameș", o capodoperă a poeziei antice babiloniene, a fost găsită în bibliotecă la fel ca povestea creației Enûma Eliš și mitul primului om Adapa sau povestiri precum Poor Man of Nippur. Textele au fost scrise în principal în akkadiană cu caractere cuneiforme, însă multe dintre
Biblioteca lui Assurbanipal () [Corola-website/Science/333328_a_334657]
-
unor aprecieri atribuite Profetului Muhammad și califului Ali. Se spune că Profetul l-ar fi numit pe poet „"portdrapelul poeților și conducătorulu lor spre iad "”. Califul Ali i-ar fi apreciat ingeniozitatea și mobilul dezinteresat care a stat la baza poeziei sale. Poemele atribuite lui Imru’al-Qays au fost strânse în culegeri pe la sfârșitul secolului al VIII-lea, iar pe baza confruntării acestor culegeri, în secolul al IX-lea au apărut două variante ale "diwan"-ului său: una întocmită de Ibn
Divizia 3 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/333420_a_334749]
-
a valorificat o serie de procedee și teme poetice tradiționale. Se afirmă că el ar fi creatorul poemului amplu "qasida"; acest primat este atribuit însă de unii cercetători clasici unchiului său, poetul Al-Muhalhil. Oricum, Imru’al-Qays este unul din întemeietorii poeziei arabe și a exercitat o puternică influență asupra generațiilor de poeți din secolele următoare, inclusiv din perioada abbasidă. El este considerat și întemeietorul "ghazal"-ului, în forma sa de preambul ( "nasib" ) al poemului amplu ( "qasida" ), prin stabilitatea cadrului în care
Divizia 3 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/333420_a_334749]
-
această privință de poeții care i-au urmat. Sunt celebre descrierile sale de cai și comparația lor cu diferite animale și păsări ( gazela, struțul, vulturul, vulpea, lupul ) sau elemente ale naturii ( stâncile, ploaia, muntele ), descrierea fulgerului, deșertului. Mulțimea comparațiilor oferă poeziei sale o nesfârșită bogăție de imagini care se succed cu mult dinamism.” „În periada modernă, "diwan"-ul lui Imru’al-Qays s-a bucurat de o atenție deosebită din partea cercetătorilor occidentali și orientali. În 1837, bazându-se pe manuscrisul culegerii întocmite
Divizia 3 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/333420_a_334749]
-
dar refuză lecturile: când, totuși, le accepta, devine el însuși un ascultător al poemelor sale, care sunt citite de fiecare dată de altcineva. Conform propriilor declarații, el însuși a citit un singur poem, la invitația scriitorului Marius Tupan. A publicat poezii în majoritatea revistelor literare importante din România și a realizat rubrici, interviuri și anchete literare pentru mai multe reviste de prestigiu, printre care "Luceafărul", "Cuvântul", "Viața Românească", "Suplimentul de cultură" și "Poesis". În cadrul rubricii sale, „niște tineri.ro”, pe care
Daniel D. Marin () [Corola-website/Science/333424_a_334753]
-
inițiat-o și coordonat-o, între 2003-2007, în Oglindă literară, publică, în premieră, interviuri cu tineri poeți precum Elenă Vlădăreanu , Adrian Urmanov sau Claudiu Komartin . Din 2011, este redactor asociat la revista "Zonă literară", unde a inițiat o rubrică de poezie italiană contemporană. Debutează editorial în 2003, cu un volum despre care scriitorul Ion Zubașcu spunea că introduce tema prenatalității în poezia română. În 2010, un juriu alcătuit din Bogdan Cretu, Mihail Gălățanu, Ștefania Mincu, Octavian Soviany și Radu Voinescu îi
Daniel D. Marin () [Corola-website/Science/333424_a_334753]
-
Urmanov sau Claudiu Komartin . Din 2011, este redactor asociat la revista "Zonă literară", unde a inițiat o rubrică de poezie italiană contemporană. Debutează editorial în 2003, cu un volum despre care scriitorul Ion Zubașcu spunea că introduce tema prenatalității în poezia română. În 2010, un juriu alcătuit din Bogdan Cretu, Mihail Gălățanu, Ștefania Mincu, Octavian Soviany și Radu Voinescu îi acordă Premiul Marin Mincu, pentru volumul „L-am luat deoparte și i-am spus”, publicat în 2009. Conform Ștefaniei Mincu, membră
Daniel D. Marin () [Corola-website/Science/333424_a_334753]
-
de „mesaj”. Aceleași enunțuri sunt lipsite și de ceea ce numim valoare conotativa, adică sunt simple transcripții ale halucinațiilor pure ale imaginarului, care săvârșesc, însă, operă cu atat mai amenințător și absolut infailibil. Altfel spus, sunt acum pe tăcute izgonite din poezie atât iluzia metaforei, cât și iluzia îndepărtării cortinei dintre real și text, a pipăirii minimaliste și cinematografice a „realului-ca-real”. E o lunecare mai puțin sesizabila, dar cu atat mai neliniștitoare și mai obsedanta, către un tip veritabil de suprarealism, dacă
Daniel D. Marin () [Corola-website/Science/333424_a_334753]
-
se poate juca în acest teritoriu care nu mai este pur minimalism sau „mizerabilism”, necum „fracturism” (care n-a fost decât un început), dar este douămiism sută la sută, intrat pe o altă treaptă de (re)lansare”. Este realizatorul antologiei „Poezia antiutopică. O antologie a douămiismului poetic românesc”, una dintre cele mai controversate antologii ale ultimelor două decenii: criticul Cosmin Ciotloș apreciază demersul și reușită, fiind unul dintre cei care au vorbit la lansarea de la Târgul de Carte Gaudeamus, dar în
Daniel D. Marin () [Corola-website/Science/333424_a_334753]