108,566 matches
-
volumele fiecărui autor antologat, „întregul” fiind superior, calitativ, fiecărei „părți”. Ceea ce e și bine (pentru marele text comun al generației), e și rău (pentru individualitățile care nu reușesc să spargă plafonul). Dar, cu toate rezervele care-i pot fi aduse, Poezia antiutopică rămîne o antologie generaționistă densă, provocatoare și, aș spune, inevitabilă”. Naomi Ionică vorbește despre cele două linii principale ale imaginarului poetic douămiist prezent în antologie, „mizerabilismul, mai aproape de furia existențiala (direcția fracturistă) și neoexpresionismul, cu asumarea miraculosului și straniului
Daniel D. Marin () [Corola-website/Science/333424_a_334753]
-
aș spune, inevitabilă”. Naomi Ionică vorbește despre cele două linii principale ale imaginarului poetic douămiist prezent în antologie, „mizerabilismul, mai aproape de furia existențiala (direcția fracturistă) și neoexpresionismul, cu asumarea miraculosului și straniului existențial”, concluzionând că „în această antologie, găsim o poezie de calitate care va supraviețui timpului căreia îi aparține”. O serie de alti comentatori, de la Horia Gârbea și Gelu Dorian, Ștefan Manasia (el însuși inclus în antologie) și până la tânăra poeta Ecaterina Bargan sau Andrei Moldovan și chiar Dan Stâncă
Daniel D. Marin () [Corola-website/Science/333424_a_334753]
-
selectat, potrivit propriului simt poetic, pagini în care crede și pe care le va citi cu plăcere și în viitor. În 2012, Daniel D. Marin pleacă din țară, în urma unei vești care îi schimbă radical cursul vieții. Poetul lansează blogul "Poezie pentru sănătate", dar rezultatul nu a fost decât o conștientizare a felului în care oamenii nu reușesc să se solidarizeze nici în momentele cele mai dificile ale vietii celor pe care-i cunosc - practic doar Ioana Vighi, Un Cristian, Elenă
Daniel D. Marin () [Corola-website/Science/333424_a_334753]
-
scriitori au răspuns pozitiv apelului de solidaritate lansat. Daniel D. Marin este citat, cu privire la această experiență, în "Gazeta românească", după ce Ioana Vighi îi ceruse o confesiune pentru "Hyperliteratura". Plecat pe o insulă ca să uite de el însuși, își amintește de poezie și accepta să participe la o serie de lecturi în Italia, citind atât poeme proprii (Brescia , 2012 ; Sassari, , Alghero, 2013, 2014), cât și poeme de Virgil Mazilescu și Mariana Marin sau de Nichita Danilov, Ruxandra Cesereanu, Carmen Firan, Radu Vancu
Daniel D. Marin () [Corola-website/Science/333424_a_334753]
-
din primii creatori de versuri scrise în ebraica vorbită, de zi de zi. Amihay s-a născut într-o familie evreiască ortodoxă din orașul Würzburg din Germania. O parte din familia sa se ocupa cu agricultura. În copilarie a scris poezii și proza în limba germană. La 11 ani,în anul 1935, în urma instaurării regimului național-socialist, familia sa a emigrat în Palestina, pe atunci sub mandat britanic, și s-a stabilit la Ierusalim . A studiat la școala ebraică „Maalot”.În timpul liber
Yehuda Amihay () [Corola-website/Science/334583_a_335912]
-
1947-1949 în Războiul de independență al Israelului. După lăsarea la vatră, Amihay a studiat științe biblice și literatura ebraică la Universitatea Ebraică din Ierusalim, unde a fost coleg cu criticul literar Gavriel Moked. S-a simțit atașat în mod deosebit de poezia anglo-americană, mai ales de creatori ca Wystan Hugh Auden, Dylan Thomas etc. Ulterior a lucrat ca profesor de literatură ebraică în licee. Cele dintâi poezii le-a publicat în magazinul literar Likrat („Înspre”) Primul său volum de versuri a apărut
Yehuda Amihay () [Corola-website/Science/334583_a_335912]
-
a fost coleg cu criticul literar Gavriel Moked. S-a simțit atașat în mod deosebit de poezia anglo-americană, mai ales de creatori ca Wystan Hugh Auden, Dylan Thomas etc. Ulterior a lucrat ca profesor de literatură ebraică în licee. Cele dintâi poezii le-a publicat în magazinul literar Likrat („Înspre”) Primul său volum de versuri a apărut în 1935 (Acum și în alte zile). În 1963 a publicat un prim roman " Nu de acum, nu de ieri". În anul 1998 a fost
Yehuda Amihay () [Corola-website/Science/334583_a_335912]
-
Beraru, Ioan Eșanu, Ștefan Grosu, , Mircea Diaconescu, Ioan Argatu (viitorul arhimandrit Ilarion Argatu), Alexandru Argatu, Florin Meștereanu etc. A debutat publicistic în Cuvânt moldovenesc la 4 aug. 1929, dar colaborator devine abia în 1932, când începe să publice recenzii, note, poezii, impresii de călătorie și texte folclorice culese în peregrinările sale (semnând uneori și cu pseud. Delanesfoia). În anii de studenție semnează publicistică în numeroase periodice din Basarabia, Moldova de peste Prut și Muntenia:Bugeacul, Bărăganul, Cuget moldovenesc, Gazeta Basarabiei, Itinerar, Luminătorul
Alexandru Bardieru () [Corola-website/Science/334604_a_335933]
-
activitatea literară și de cercetare, scriind cărți de povești și publicând în presa locală și națională documente cu valoare istorică, amintiri despre Artur Gorovei, Magda Isanos, M. Sevastos, Otilia Cazimir, Gala Galaction, M. Sadoveanu, D. Furtună ș.a., articole literare, recenzii, poezii și folclor la: Clopotul (1968), Albina, Ateneu, Caiete botoșănene, Iașul literar, Itinerar, Îndrumătorul Cultural, Luminatorul, Manuscriptum, Ramuri, Raza, Viața Basarabiei. A cules și alcătuit antologia de folclor - Antologia Crăciunului; a întreținut legături de prietenie și colaborare cu folcloriștii Artur Gorovei
Alexandru Bardieru () [Corola-website/Science/334604_a_335933]
-
istoriei artei, comparatisticii literare, istoriei relațiilor româno-polone receptarea culturii române în străinătate, precum și din sfera relațiilor diplomatice și economice, unele cuprinse în volumele de eseuri: Diplomație, Politica, Cultura, Istorie, Spiritualitate. A publicat aproape 60 de volume, printre care antologii de poezie poloneză și primitivă. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1980 și a fost membru în conducerea Secției de traduceri: 2009-2013. Urmează Universitatea din București, Facultatea de Filosofie, 1959-60; Universitatea din Varșovia: 1960-1966. Deține un Masterat în filologie polona
Nicolae Mareș () [Corola-website/Science/334612_a_335941]
-
creat grecii artă (1975), Wisława Szymborska, Bucuria scrierii (1977), Adam Mickiewicz, Versuri alese (1978), Aleksander Omiljanowicz, Stafiile din codrii Bialowieza (1978), x x x - Zece poeți polonezi Antologie (1978), x x x - Cântece vorbite, lirica primitivă. Antologie (1979), Tadeusz Różewicz, Poezii (1980), Stanisław Jerzy Lec, Aforisme, versuri, epigrame (1980), Jerzy Edigey, Valiză cu milioane (1991), Boy Zielinski, Marysienka și Sobieski (1983 ), x x x - Gânduri nemuritoare, proverbe și cugetări (1986), Poezia poloneză contemporană, 83 poeți (1981), Marian Podkowinski, Hitler și clanul
Nicolae Mareș () [Corola-website/Science/334612_a_335941]
-
x x - Cântece vorbite, lirica primitivă. Antologie (1979), Tadeusz Różewicz, Poezii (1980), Stanisław Jerzy Lec, Aforisme, versuri, epigrame (1980), Jerzy Edigey, Valiză cu milioane (1991), Boy Zielinski, Marysienka și Sobieski (1983 ), x x x - Gânduri nemuritoare, proverbe și cugetări (1986), Poezia poloneză contemporană, 83 poeți (1981), Marian Podkowinski, Hitler și clanul lui (1990), Kazimierz Korkozowicz, Cum am fost omorâta...(1990), Karol Wojtyła, Poeme (1992), Jerzy Edigey, Asasinarea bijutierului (1992), Henryk Sienkiewicz, Quo Vadis, (1992), Stanisław Jerzy Lec, Aforisme (1992), Karol Wojtyła
Nicolae Mareș () [Corola-website/Science/334612_a_335941]
-
poloneză contemporană, 83 poeți (1981), Marian Podkowinski, Hitler și clanul lui (1990), Kazimierz Korkozowicz, Cum am fost omorâta...(1990), Karol Wojtyła, Poeme (1992), Jerzy Edigey, Asasinarea bijutierului (1992), Henryk Sienkiewicz, Quo Vadis, (1992), Stanisław Jerzy Lec, Aforisme (1992), Karol Wojtyła, Poezii alese (1999), Marian Podkowinski, Hitler și arhanghelii morții ( 2000), Ioan Paul al II-lea, Triptic Român (2003), Ioan Paul al II-lea, Cugetări, (2003), Ioan Paul al II-lea Dragostea totul mi-a explicat, (2004). Wisława Szymborska, Poezii alese, Editura
Nicolae Mareș () [Corola-website/Science/334612_a_335941]
-
Karol Wojtyła, Poezii alese (1999), Marian Podkowinski, Hitler și arhanghelii morții ( 2000), Ioan Paul al II-lea, Triptic Român (2003), Ioan Paul al II-lea, Cugetări, (2003), Ioan Paul al II-lea Dragostea totul mi-a explicat, (2004). Wisława Szymborska, Poezii alese, Editura Prut Internațional, 2006, Antologia poeziei poloneze, 103 poeți, Editura Ivan Krasko, Arad, 2007; Ioan Paul al II-lea, Sculați-vă, să mergem!, Editura ARCB, București 2009;
Nicolae Mareș () [Corola-website/Science/334612_a_335941]
-
Hitler și arhanghelii morții ( 2000), Ioan Paul al II-lea, Triptic Român (2003), Ioan Paul al II-lea, Cugetări, (2003), Ioan Paul al II-lea Dragostea totul mi-a explicat, (2004). Wisława Szymborska, Poezii alese, Editura Prut Internațional, 2006, Antologia poeziei poloneze, 103 poeți, Editura Ivan Krasko, Arad, 2007; Ioan Paul al II-lea, Sculați-vă, să mergem!, Editura ARCB, București 2009;
Nicolae Mareș () [Corola-website/Science/334612_a_335941]
-
utilizarea unor structuri muzicale de blues rural (country blues) anterioare contribuțiilor lui Charlie Patton, Son House, Willie Brown, Blind Lemon Jefferson ș.a. și pe forță literară a unor versuri, care îl consacrează drept unul din cei mai însemnați autori de poezie populară americană. Cântecele sale tratează mereu despre efemeritatea relațiilor dintre oameni, pribegia neîncetata și angoasele iraționale. Johnson a depășit fază folclorica simplă, folosind imagini personale în care se amestecă motive religioase, sexuale și festive, având impact asupra ascultătorului prin precizia
Robert Johnson () [Corola-website/Science/334635_a_335964]
-
șerpi” din volumul "Împărăția apelor" (1928); celebrul romancier a afirmat că a auzit-o într-o ședință a Academiei Române de prin anul 1927, fiind povestită chiar de Ioan Alexandru Brătescu-Voinești. De asemenea, pornind de la această întâmplare, Ion Pillat a scris poezia „Vrăjitorul de șerpi” pe care a publicat-o pentru prima dată în volumul "Caetul verde" (Ed. Cartea Românească, București, 1932), ce cuprindea versuri scrise în perioada 1928-1932. „Șarpele” conține unele fapte și date biografice inspirate din copilăria și adolescența lui
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
Hipnotica”, „Acustica”, „Mistica”, „Erotica”, „Narcotica” și „Optica”. Ideea cărții pornește de la o întâmplare relatată de Cicero despre poetul Simonide, care a trăit în secolul I î.e.n.. Autor al unei teorii a memoriei, Simonides, a fost odată invitat să declame o poezie la petrecerea organizată de unul din oamenii bogați din Tesalia. Poetul a recitat poezia, închinată gazdei, dar a inclus în ea și laude la adresa eroilor-zei Castor și Polux. Potentatul a reacționat cu mânie, spunând că îi va plăti poetului doar
Yotam Reuveni () [Corola-website/Science/334742_a_336071]
-
de Cicero despre poetul Simonide, care a trăit în secolul I î.e.n.. Autor al unei teorii a memoriei, Simonides, a fost odată invitat să declame o poezie la petrecerea organizată de unul din oamenii bogați din Tesalia. Poetul a recitat poezia, închinată gazdei, dar a inclus în ea și laude la adresa eroilor-zei Castor și Polux. Potentatul a reacționat cu mânie, spunând că îi va plăti poetului doar pentru jumătate din versuri, pentru rest neavând decât să-și ceară plata de la zei
Yotam Reuveni () [Corola-website/Science/334742_a_336071]
-
Topîrceanu afirmă că a notat chiar a doua zi amintirile de la acea vânătoare, care l-ar fi inspirat pe care Sadoveanu în scrierea volumului „Țara de dincolo de negură”. Într-un post-scriptum, poetul afirmă că povestirile sadoveniene sunt „pagini de strălucitoare poezie”, recunoscând în același timp că îl uitase de mult timp pe moș Procor, cu care stătuse de vorbă într-una din călătoriile lor prin Delta Dunării, deoarece nu avea „un aparat de înregistrare atât de sensibil ca al tovarășului meu
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
piciorul de om a călcat rar și pe unde trec azi aceiași oameni ca și acum câteva mii de ani”. Prioritatea în "Țara de dincolo de negură" sau în "Împărăția apelor" nu o constituie descrierea în sine, afirma Constantin Ciopraga, ci „poezia, fascinația clipei, fiorul existențial cu reverberații unice”. Originalitatea creației sadoveniene se datorează combinației incomparabile de lirism și reflecție, fiecare secundă părând a se înscrie pe o curbă a eternității. Scriitorul combină lirismul descrierilor cu reflecțiile cu privire la viața omului, notându-și
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
notându-și propriile impresii și idei. Mihail Sadoveanu realizează în acest volum descrieri picturale ale naturii de o deosebită sensibilitate, transfigurând poetic atât imaginea naturii, cât și contactul între om și natură. Garabet Ibrăileanu afirma că prozatorul scrie pagini de poezie pură în care combină obiectivitatea imaginii cu subiectivitatea sentimentului, receptând frumusețile creației. Povestirile din acest volum transmit o bucurie ritualizată a descoperirii naturii. Natura evocată nu este picturală și rece, ci vie, cu o vegetație ce foșnește din cauza vântului și
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
este umanizată, dar însuflețește la rândul ei omul. Criticul Constantin Șăineanu consideră că cele mai impresionante povestiri sunt cel care se referă la o vânătoare de lupi, în care este ucisă o lupoaică cu șase pui, ceea ce-i amintește de poezia „La mort du loup” a lui Alfred de Vigny, și la o vânătoare de cocoși sălbatici în pustietățile Rarăului, în care un vânător bătrân îi mărturisește autorului că a ezitat să împuște această pasăre sperioasă din cauza faptului că a fost
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
mari bucăți de cărnuri fripte”. Prefațând o ediție recentă a acestui volum, Alex. Ștefănescu afirmă că recitirea cărții îi produce o „nestăpânită încântare”, deoarece imaginile descriptive ale naturii au „o frumusețe literară stupefiantă care le face să pară desprinse din poezia lui Eminescu”. Cu toate acestea, au existat și unele opinii critice mai rezervate. Perpessicius remarca caracterul „când livresc, când oarecum artificios” al scrierii care se datora faptului că lipsea ceva din „acea împletire de umor discret și de poezie mistică
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
din poezia lui Eminescu”. Cu toate acestea, au existat și unele opinii critice mai rezervate. Perpessicius remarca caracterul „când livresc, când oarecum artificios” al scrierii care se datora faptului că lipsea ceva din „acea împletire de umor discret și de poezie mistică” din "Cocostârcul albastru". Volumul "Țara de dincolo de negură" a fost tradus în limba cehă ("Země za mlhou. Povidky", SNDK, Praga, 1960; traducere de Otakar Jirauš). Capitolul „Caprele lui Sfântu-Antonie” a fost tradus în limba slovacă ("Srny svätého Antona. Preložil
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]