43,150 matches
-
depresive în adolescență: - argumente familiale și genetice: existența ascendenților, mai ales de gradul întâi a acelor, care suferă de afecțiune bipolară (absența antecedentelor familiale este mai puțin pertinentă); - argumente clinice: un debut brusc, semne psihotice congruente dispoziției, halucinații tranzitorii neelaborate, absența aplatizării afective; - argumente farmacologice: hipomanie indusă prin antidepresive triciclice; eficiența testului terapeutic cu ajutorul timoregulatoarelor; - argumente catamnezice: regresia totală a manifestărilor psihotice, capacitatea unei reinserții sociale corecte, reapariția unui nou episod depresiv și chiar a unei stări maniacale. În schimb, testele
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ani, iar mama Christinei a fost tratată pentru o depresie provocată de gelozie. Datorită apariției tulburărilor psihopatologice la puțin timp după prescripția nifedipinei, a apariției lor neașteptate, a formei ușoare a sindromului Raynaud, tratamentul cu nifedipină a fost întrerupt. În absența oricărui alt tratament, în trei săptămâni tulburările au evoluat spre o normalitate aparentă, spitalizarea a fost întreruptă și Christine s-a întors la colegiu. Revăzută la un interval de 15 zile după ieșirea din spital, situația se prezenta astfel: Christine
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de constatări în favoarea unei posibile origini timice, acești autori propun ca „tratamentul chimioterapeutic să se bazeze în principal pe neuroleptice”! O astfel de atitudine continuă să respecte „regula lui Jaspers” și se bazează pe postulatul implicit care spune că, în absența criteriilor diagnostice diferențiale clare, este mai puțin grav să tratăm o tulburare de dispoziție ca pe o patologie psihotică decât să procedăm invers. Entitatea „puseu delirant acut” rămâne o particularitate a nosografiei franceze. În clasificările internaționale, „delirul acut” ocupă un
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
tentativei de suicid: nici o categorie de diagnostic principal nu îi este consacrată și nu regăsim nici o citare a acestor termeni (suicid, tentativă de suicid, para-suicid etc.) în index. În același timp, articolele științifice cu acest subiect sunt foarte numeroase. Această absență a criteriilor diagnostice, atât pentru includere cât și pentru excludere, care constituie subiectul acestor lucrări, ar putea fi acceptabilă dacă tentativa de suicid ar răspunde unei definiții univoce, simple și acceptată de toată lumea. Dar lucrurile nu se prezintă astfel. Un
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
pentru arși etc.); - intervenție chirurgicală sub anestezie generală; - sau la un tratament medical, mai mult decât o spălătură gastrică, administrarea de cărbune medicinal sau o supraveghere neurologică simplă. Autorii includ aici și spânzurarea și utilizarea armelor de foc chiar în absența criteriilor precedente. Ei subliniază că această definiție nu le permite să generalizeze rezultatele pe care le-au obținut la ansamblul tentativelor de suicid ale adolescentului. În același mod, Goldston și colab. (1996 și 1998) au stabilit pentru studiul lor să
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
furiei interne mai ridicat decât la ceilalți. PROBLEMA ECHIVALENȚELOR SUICIDARE Exceptând actele în mod clar suicidare descrise mai sus, un anumit număr de expuneri la risc au o semnificație psihopatologică apropiată și pot fi calificate ca echivalențe suicidare. Chiar în absența unei intenții deliberate de a se omorî, expunerea la risc (cu conștiința riscului la care se expune) poate fi însoțită de o dorință de moarte sau cel puțin de idei în legătură cu moartea. Nu este cazul pentru toate comportamentele cu risc
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
nici o schimbare în relațiile din cadrul familiei. Acest beneficiu imediat riscă, de asemenea, să întărească comportamentul suicidar și să favorizeze recidivele. 9. EVALUARE: FACTORI FAVORIZANȚI Comportamentul suicidar nu poate fi evaluat doar în manieră binară, ținând cont doar de prezența sau absența unei tentative de suicid. Inițierea unei evaluări trebuie să țină cont de o serie de parametri pe care îi vom aborda succesiv. În capitolul privind asistența terapeutică vom descrie pe rând modul în care am procedat pentru a evidenția acești
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și că prezența unui proiect de suicid asociat unor idei suicidare măresc și mai mult trecerea la actul suicidar. Faptul de a avea un proiect de suicid mărește, de asemenea, perioada în care riscul tentativei de suicid este crescut. În absența unui plan, tentativele de suicid au loc mai ales în anul următor apariției ideilor suicidare. În ceea ce-i privește, Gould și colab. (1998) reiau în discuție ideea unui continuum între ideile și tentativele de suicid. Comparând în cadrul unei populații de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
stabilit, erau descrise alte numeroase tulburări asociate acesteia la adolescenții cu tentativă de suicid: abuz de alcool și de drog, tulburări de personalitate, retard școlar etc. Această ignorarea a diagnosticului de depresie putea avea două cauze. Pe de o parte, absența unor criterii diagnostice și existența unui cadru semiologico-nosografic foarte neclar privind „depresia în adolescență” explică o parte din dificultățile identificării. Pe de altă parte, frecventa și obișnuita „ameliorare” (vezi capitolul 8: pseudo-vindecarea) a adolescentului după o tentativă de suicid, despre
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
lor, de tulburările de adaptare decât tentativele de suicid repetate și au deci un prognostic mai bun. În schimb, nivelul depresiei la adolescenții care au avut în antecedente o tentativă de suicid și la cei care au recidivat este similar: absența unei tentative de suicid recente nu trebuie deci să fie considerată ca fiind securizantă. Larsson și Ivarsson (1998) au constatat și ei o corelație între gravitatea depresiei (scor la BDI) și numărul de tentative de suicid efectuate, dar nu văd
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și colab. (1991) au comparat astfel 48 de adolescenți predispuși la sinucidere cu 66 de adolescenți deprimați fără antecedente suicidare. Pornind de la un interviu semi-structurat, ei au identificat 7 variabile notate cu 0 sau 1: luare în greutate, pierderea energiei, absența tatălui, pesimism, disperare, antecedente de proiect suicidar, risc de reușită a sinuciderii în funcție de gravitate sa. O notă mai mare de 4 permite identificarea probabilității apariției unei tentative de suicid cu o sensibilitate de 90% și o specificitate de 83%. La
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
un joc cu moartea, o anumită formă de conduită ordalică? Acest consum toxicomaniac este, în plus, legat adesea de tulburări de personalitate în cadrul cărora domină intoleranța la frustrare și impulsivitatea, caracteristici care pot favoriza trecerea la actul suicidar chiar în absența unei patologii depresive. Astfel, în studiul lui Renaud și colab. (1999) care compară 140 adolescenți sinucigași (dintre care 59 cu tulburări de conduită) cu 131 adolescenți martor (dintre care 18 cu tulburări de conduită), un sfert dintre sinucigașii cu antecedente
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în studiul lor longitudinal asupra unui număr de 9 679 adolescenți norvegieni școlarizați, Wichstrøm și colab. (2000) estimează că riscul suicidar este de două ori mai ridicat la adolescenții care trăiesc doar cu unul dintre părinți. Se constată destul de des absența tatălui sau a oricărei altei autorități paternale. Antecedentele patologice familiale sunt frecvente: în aproape o treime dintr-o serie de cazuri de adolescenți spitalizați la psihiatrie, unul sau ambii părinți erau tratați în secțiile de psihiatrie sau erau alcoolici (Laurent
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ani, prezintă un risc de evoluție spre o personalitate antisocială (diagnostic care nu poate fi stabilit decât după vârsta de 18 ani, după DSM-IV). Renaud și colab. (1999) precizează că tulburările de conduită măresc riscul de suicid chiar și în absența tulburării de dispoziție, prin rolul indirect al impulsivității. Brown și colab. (1991) notează în legătură cu această situație faptul că TS (tentativele de suicid) impulsive sunt însoțite de un nivel al depresiei mai scăzut decât la TS premeditate. Rezultatele epidemiologice nu confirmă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
individuale sau în cadrul familiei, propunere de spitalizare, propunere de îndepărtare de mediul familial etc.): acest mod de a reacționa poate să ofere adolescentului mijloacele de presiune capabile să împiedice orice progres în cadrul tratamentului (factori de rezistență). Pe de altă parte, absența luării în considerare a riscului de recidivă și absența oricărei propuneri de abordare terapeutică poate fi percepută de adolescent ca pe o indiferență a terapeutului față de problemele sale, mai mult chiar, ca pe o atitudine în mod paradoxal incitativă, care
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
îndepărtare de mediul familial etc.): acest mod de a reacționa poate să ofere adolescentului mijloacele de presiune capabile să împiedice orice progres în cadrul tratamentului (factori de rezistență). Pe de altă parte, absența luării în considerare a riscului de recidivă și absența oricărei propuneri de abordare terapeutică poate fi percepută de adolescent ca pe o indiferență a terapeutului față de problemele sale, mai mult chiar, ca pe o atitudine în mod paradoxal incitativă, care să favorizeze în consecință trecerea la act (pentru a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
o corelație din ce în ce mai evidentă între gravitatea depresiei și probabilitatea recidivei; - majoritatea rupturilor sociale, în particular rupturi recente de familie, de grupul de prieteni sau o ruptură sentimentală. Nu trebuie să uităm nici riscul inerent al întreruperii supravegherii terapeutice (vacanță sau absența terapeutului, închiderea tranzitorie a spitalului de zi etc.). Acest risc poate fi redus parțial prin aplicarea unei terapii pluri-focale care să asocieze consultantul, terapeutul individual, terapeutul familiei eventual etc. Aceste indicii constituie repere posibile, deși dificil de cuantificat. Ele permit
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adolescentului, intervenție educativă la fața locului, propunerea ca un alt coleg să acorde consultația etc. EVOLUȚIA PE TERMEN LUNG Prognosticul pe termen lung privind tentativele de suicid ale adolescentului este foarte dificil de evaluat. Anchetele catamnezice sunt blocate adesea de absența răspunsului din partea adulților, foști adolescenți cu tentativă de suicid. Începând cu anul 1972, Otto, în Suedia, a utilizat unii indici de evaluare indirecți (registrul stării civile, cazierul judiciar, dosarul militar etc.) pentru a evalua echilibrul ulterior al adolescenților cu tentativă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
părinți), el poate în schimb să vrea să fie stăpânul vieții sale putând decide în mod activ sfârșitul ei... ACTUL SUICIDAR: INTENȚIONALITATE VERSUS IMPULSIVITATE, O DEZBATERE FALSĂ În adolescență, gestul suicidar conține adesea o dimensiune de aparentă impulsivitate și de absență a reflexiei, ceea ce un număr important de tineri par să confirme, declarând că înainte cu o oră de gestul lor încă nu știau că aveau de gând să „facă acest lucru”. Din această cauză, intenționalitatea suicidară a fost adesea pusă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
agresive sau legate de moarte și se dezvoltă o angoasă destructurantă. După Jeammet și Birot (1994), comparativ cu adolescenții care prezintă același tip de probleme dar fără să fi trecut la actul suicidar, adolescenții predispuși la sinucidere se caracterizează prin absența unor factori de protecție (factori de rezistență la șocuri); ei citează „ gradul redus de utilizare al mecanismelor de apărare aparținând registrului obsesional vizând tensiunea (anulare, formațiune reacțională, raționalizare, sublimare)...și gradul redus de fixații anale în jurul cărora se organizează relația
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de protecție (factori de rezistență la șocuri); ei citează „ gradul redus de utilizare al mecanismelor de apărare aparținând registrului obsesional vizând tensiunea (anulare, formațiune reacțională, raționalizare, sublimare)...și gradul redus de fixații anale în jurul cărora se organizează relația obiectală”. Această absență a organizării analității este încărcată de consecințe deoarece blochează la tânărul adolescent manifestarea fazei Oedip negativ a cărei rezolvare înseamnă pentru Blos (1984, 1985) indiciul ieșirii din adolescență. Într-adevăr, pentru a se identifica cu genul său sexual, adolescentul trebuie
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Astfel, prima convorbire este adesea dominată de polul pulsional, a doua de polul defensiv și următoarele de calitatea investiției interactive dintre adolescent și terapeut. Această evaluare este esențială pentru diversele prescripții terapeutice ulterioare; - calitatea interacțiunilor familiale, mai ales prezența sau absența aspectelor lor proiective. Această ultimă direcție de evaluare permite aprecierea precoce a dificultății „necesarei separări” dintre adolescent și părinți, atât în ceea ce privește părinții reali cât și imaginile parentale. Când funcționarea proiectivă pare să domine interacțiunile familiale, abordarea terapeutică devine foarte complexă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de soțul său prea ocupat și prea puțin înțelegător: i se întâmpla adesea să plângă. Din fericire copiii săi o amuzau, mai ales Élisabeth care o făcea să râdă cu bufoneriile sale. Élisabeth este stupefiată să descopere această depresie maternă, absența responsabilității sale, dar și mediocra înțelegere care caracteriza cuplul parental. Apare în mod clar faptul că la ședințele în care Élisabeth rămâne tăcută, plângând, chiar și atunci când psihoterapeutul caută o soluție, ea se identifică într-o oarecare măsură cu mama
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
simptoame psihotice, în cazul tulburărilor bipolare și catatoniei. Se va apela la electroconvulsioterapie așa cum se procedează și la adult în următoarele situații: - un tablou clinic foarte sever; - un risc crescut de suicid; - în cazul necesității unui răspuns rapid; - în cazul absenței unui răspuns după două sau trei secvențe de tratament medicamentos bine aplicat (posologie și durată suficientă); - în cazul existenței unei intoleranțe sau a unei contraindicații față de tratamentul medicamentos. Efectele secundare sunt cel mai adesea minore sau tranzitorii: cefalee, dureri musculare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
spitalizare completă, atunci când aceasta nu pare a fi necesară. ALEGEREA MODALITĂȚII (LOR) DE TRATAMENT: REFLEXII PRIVIND STRATEGIA TERAPEUTICĂ Dacă diversele abordări terapeutice sunt destul de bine codificate, nu același lucru se poate spune despre utilizarea lor. Așa după cum subliniază Chabrol (1992): „absența generală de studii comparative, de observații pe termen lung, contribuie la apariția unui comportament ezitant al terapeutului în fața diversității tratamentelor propuse”. Pentru a concluziona, ni se pare important să insistăm asupra: - necesității de a nu trata ceea ce nu trebuie să
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]