11,526 matches
-
a adoptatorilor infertili de a adopta o anumită categorie de copii, în continuare am analizat relația de asociere dintre condiția adoptatorilor pentru care adoptă un copil, mai exact condiția de a fi infertil și diferitele caracteristici ale copiilor preferați și adoptați. 4.7 Copii preferați pentru adopție Tabelul 4.11 prezintă o serie de asocieri semnificative privind preferințele pentru adopție manifestate de adoptatorii infertili. Adoptatorii infertili stabilesc clar, cel puțin trei dintre cele patru criterii de identificare a copilului adoptat: vârstă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și adoptați. 4.7 Copii preferați pentru adopție Tabelul 4.11 prezintă o serie de asocieri semnificative privind preferințele pentru adopție manifestate de adoptatorii infertili. Adoptatorii infertili stabilesc clar, cel puțin trei dintre cele patru criterii de identificare a copilului adoptat: vârstă, apartenență etnică și starea de sănătate. Un criteriu mai puțin important pentru selecție este genul, adoptatorii manifestând predispoziția de a-și declara dorința de a adopta un copil "indiferent de gen". Revenind la celelalte criterii, putem afirma că, în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de apartenența etnică Preferința legată de stare de sănătate Adoptatori cu infertilitate primară Nespecificată (-3,18**) Vârsta sub 1 an (3,00**) Indiferent de sex (2,28*) Română (1,96*) Clinic sănătos (1,96*) Pe lângă criteriile referitoare strict la copilul adoptat, au mai fost identificate o serie de alte criterii de selecție cu referire la părinții biologici. Vom enumera o parte dintre ele, fără a susține existența vreunei relații de asociere statistică între variabile. Astfel, identificăm dorința expresă a unor adoptatori
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
recunoscută (-1,98*) Protecție specială (3,6**) Plasament in centru de plasament (-1,96*) Plasament familial (2,8**) Analizând comparativ datele din tabelele 4.11 și 4.12 constatăm că probabilitatea ca profilul copilului preferat să corespundă cu profilul copilului adoptat este redusă cel puțin din punct de vedere al vârstei și al etniei. Chiar dacă majoritatea cuplurilor își doresc copii cu vârstă sub 1 an, este mult mai probabil să adopte copii cu vârstă între 1 și 3 ani. Din punct
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în dorința exprimată de către cuplurile infertile de a adopta copii de o etnie sau de alta. Ce putem afirma este faptul că, există o probabilitatea mult mai mare de a se adopta copii cu etnie identificată. Singura caracteristica a copiilor adoptați pentru care există o probabilitatea semnificativă să se suprapună cu preferințele exprimate este starea de sănătate. Alte caracteristici ale copiilor adoptați de cuplurile infertile: este mult mai probabil ca acești copii să nu fi avut contact cu familia biologică, dar
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
o perioadă au fost crescuți de către familia biologică, iar apoi au intrat în sistemul de protecție fiind plasați în centrele de plasament. Dintre cei adoptați din centrele de plasament 80% sunt luați pentru o perioadă în plasament familial și ulterior adoptați. Aceștia sunt copii, în general, mai mari, perioada de plasament fiind de multe ori o perioadă de "încercare", de "testare" a posibilității de acomodare și adaptare. 4.8 Adopția copiilor cu nevoi speciale După cum s-a putut constata anterior, adoptatorii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
aceste două dimensiuni ale adaptării vor fi evaluate din perspectiva relației mamei adoptatoare cu copilul, respectiv cu partenerul marital, acolo unde adopția s-a înfăptuit în cuplu. Menținerea sau întărirea integrității familiei a fost definită prin relația mamei cu copilul adoptat, respectiv cu partenerul marital. Promovarea și dezvoltarea a fost măsurată prin implicarea și suportul oferit de către mamă copilului în acțiunile sale. În mod specific, această dimensiune va fi numită comportamentul adaptativ al mamei adoptatoare 312. 5.1.2 Ipotezele cercetării
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Săgețile indică relațiile dintre variabile pe care le testăm. Prin cercetarea calitativă din capitolul 6, aprofundăm analiza și extindem discuția asupra variabilelor nehașurate din model. Ipoteza principală pe care o testăm este: Conduita adaptativă a mamei după adopție, în raport cu copilul adoptat și partenerul marital, este influențată pozitiv de resursele familiei (resursele informaționale și resursele sociale) și de confirmarea expectanțelor părinților adoptatori în raport cu diferite caracteristici ale copilului adoptat și negativ de vârsta înaintată a copilului adoptat în momentul adopției, protecția copilului în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
principală pe care o testăm este: Conduita adaptativă a mamei după adopție, în raport cu copilul adoptat și partenerul marital, este influențată pozitiv de resursele familiei (resursele informaționale și resursele sociale) și de confirmarea expectanțelor părinților adoptatori în raport cu diferite caracteristici ale copilului adoptat și negativ de vârsta înaintată a copilului adoptat în momentul adopției, protecția copilului în centre de plasament sau în forme de plasament multiple anterior adopției, starea de sănătate fizică și în special psihologică precară și conduita copilului în raport cu mama adoptatoare
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în special psihologică precară și conduita copilului în raport cu mama adoptatoare (Ip. 1). Totodată, în concordanță cu asumpțiile modelului lui Hill313, presupunem existența unei interacțiuni între factorii de stres, resurse și expectanțe după cum urmează: Starea de sănătate psiho-fizică precară a copilului adoptat și plasamentele multiple sau protecția copilului în centre de plasament se asociază cu sentimentul neconfirmării expectanțelor părinților adoptatori, cu o nevoie ridicată de resurse și sentimentul insuficienței și neadecvării acestora (Ip. 2). Pe lângă caracteristicile copilului, expectanțele eronate ale părinților sunt
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
În cadrul acestui subcapitol vom prezenta rezultatele unei anchete pe bază de chestionar. Chestionarul a fost autoadministrat, completat de unul dintre cei doi părinți adoptatori. Instrumentul a fost compus din cinci module: informații despre procesul de adopție; informații generale despre copilul adoptat; informații despre relația părinte / părinți-copil adoptat; schimbări sociale post-adopție; informații generale despre părintele adoptator. Chestionarul a fost elaborat pornind de la literatura de specialitate care a fost prezentată în capitolele anterioare. În mod special au fost luate în considerare studiile lui
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
unei anchete pe bază de chestionar. Chestionarul a fost autoadministrat, completat de unul dintre cei doi părinți adoptatori. Instrumentul a fost compus din cinci module: informații despre procesul de adopție; informații generale despre copilul adoptat; informații despre relația părinte / părinți-copil adoptat; schimbări sociale post-adopție; informații generale despre părintele adoptator. Chestionarul a fost elaborat pornind de la literatura de specialitate care a fost prezentată în capitolele anterioare. În mod special au fost luate în considerare studiile lui Barth și Berry 314, ale lui
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
prezintă un nivel educațional scăzut sau chiar foarte scăzut (în 4,4% dintre cazuri). Majoritatea părinților adoptatori, atât tații (74,5%) cât și mamele (71,1%) exercită profesii din clasa de mijloc sau superioară (conform ISCO88). Caracteristici socio-demografice ale copiilor adoptați ai căror părinți au participat la studiu. Vârsta copiilor în momentul adopției a fost în medie de 21,49 luni, iar în momentul studiului de 40,15 luni. 60% dintre copiii sunt de gen masculin, restul de gen feminin. Din
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
prezența sau absența tulburării / bolii în cauză în momentul adopției, respectiv în momentul studiului. Am ales să întrebăm despre prezența / absența acestor tulburări ca urmare a faptului că, potrivit studiilor de specialitate acestea sunt cele mai frecvent întâlnite la copiii adoptați. Gruparea acestor tulburări în cele cinci categorii s-a făcut pe baza ICD10, respectiv DSMIV. În ansamblu, constatăm că, 75,6% dintre copiii adoptați prezentau în momentul adopției cel puțin una dintre tulburările enumerate mai jos. Este foarte important de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
urmare a faptului că, potrivit studiilor de specialitate acestea sunt cele mai frecvent întâlnite la copiii adoptați. Gruparea acestor tulburări în cele cinci categorii s-a făcut pe baza ICD10, respectiv DSMIV. În ansamblu, constatăm că, 75,6% dintre copiii adoptați prezentau în momentul adopției cel puțin una dintre tulburările enumerate mai jos. Este foarte important de semnalat însă că, în momentul studiului, doar 35,6% dintre copii mai prezentau aceleași tulburări. De altfel aceste rezultate sunt concordante cu cele identificate
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Imunitate scăzută 31,1 (14) 4,4 (2) ↓ f. Tulburări de nutriție 26,7 (12) 2,2 (1) ↓ Total (cel puțin una dintre problemele enumerate, indiferent de categorie) 75,6 (34) 35,6 (16) ↓ Se poate constata că, majoritatea copiilor adoptați (65,1%), prezintă întârzieri în dezvoltarea fizică, tulburări metabolice, nutriționale și ale mecanismului imunitar în momentul adopției. Cele mai frecvente probleme din această categorie sunt: greutatea scăzută, rahitismul și imunitatea precară. În momentul studiului, doar 9,3% au mai prezentat
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
228 ,262 ,752 2. Înălțime mică 1 ,444* ,712** ,301 ,312* 3. Tulburări de nutriție 1 ,195 ,435* ,783** 4. Rahitism 1 ,598** ,535** 5. Anemie 1 ,531** 6. Imunitate scăzută 1 A doua categorie de tulburări frecvente la copiii adoptați sunt cele comportamentale. 36,6% dintre copiii adoptați au prezentat cel puțin o tulburare din această categorie. Apreciem aceste probleme ca fiind mai persistente decât cele din categoria anterior prezentată. Astfel că, în momentul studiului 24,4% dintre copii mai
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
712** ,301 ,312* 3. Tulburări de nutriție 1 ,195 ,435* ,783** 4. Rahitism 1 ,598** ,535** 5. Anemie 1 ,531** 6. Imunitate scăzută 1 A doua categorie de tulburări frecvente la copiii adoptați sunt cele comportamentale. 36,6% dintre copiii adoptați au prezentat cel puțin o tulburare din această categorie. Apreciem aceste probleme ca fiind mai persistente decât cele din categoria anterior prezentată. Astfel că, în momentul studiului 24,4% dintre copii mai prezentau aceste probleme. Din această categorie cele mai
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
special sunt respectul și afecțiunea. Interesant de constat este asocierea negativă dintre plasamentul copilului la asistent maternal profesionist și respectul față de mamă. Tabelul 5.7 Conduita copilului în raport cu mama adoptivă, asociată cu particularitățile socio-demografice și istoricul de plasament ale copilului adoptat 325 Vârstă Gen Copilul nu a beneficiat de protecție specială Copilul a fost în plasament la AMP Copilul a fost în plasament în CP Copilul a fost în plasament la AMP și CP Conduita copilului în raport cu mama -,437* ,126 ,064
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
5.4 Expectanțele și resursele părinților adoptatori În cadrul acestei secțiuni ne vom opri asupra resurselor sociale și informaționale de care dispun părinții adoptatori. Un alt aspect pe care-l abordăm aici face referire la expectanțele părinților adoptatori în raport cu particularitățile copilului adoptat și confirmarea/infirmarea acestor expectanțe. Asocierile dintre caracteristicile socio-demografice ale adoptatorilor, resursele sociale și informaționale și expectanțele raportate la particularitățile copilului adoptat vor fi de asemenea analizate. 5.4.1 Resursele informaționale Dimensiunea resurselor informaționale a fost analizată urmărind patru
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptatori. Un alt aspect pe care-l abordăm aici face referire la expectanțele părinților adoptatori în raport cu particularitățile copilului adoptat și confirmarea/infirmarea acestor expectanțe. Asocierile dintre caracteristicile socio-demografice ale adoptatorilor, resursele sociale și informaționale și expectanțele raportate la particularitățile copilului adoptat vor fi de asemenea analizate. 5.4.1 Resursele informaționale Dimensiunea resurselor informaționale a fost analizată urmărind patru variabile: A. preocuparea părinților pentru informare, B. suficiența informațiilor primite anterior adopției, C. corectitudinea informațiilor primite și D. raportarea realității la expectanțe
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de a se informa, în perioada pre-adopție, despre diferite dimensiuni ale acestui proces. În tabelul 5.9 identificăm, potrivit mediilor, o preocupare medie-scăzută, de a se informa despre serviciile de suport (M=2,09), respectiv despre implicațiile adopției pentru copiii adoptați și părinții adoptatori în general (M=2,11). Este important și poate îngrijorător de constatat că, preocuparea pentru aceste categorii de informații este total absentă în unele cazuri. Astfel, 13,8% dintre părinții adoptatori declară că nu s-au informat
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
unor informații generale a intrat foarte puțin în preocuparea de informare a părinților, identificăm un interes mai mare manifestat de părinți de a se informa despre acele aspecte ale adopției care-i interesau în mod direct: părinții biologici ai copilului adoptat (M=2,59), procedura de adopție (M=2,98) și caracteristicile copilul pe care urmau să-l adopte (M=3,01). Dintre datele referitoare la copilul adoptat, cele pentru care s-a manifestat cea mai mare preocupare au făcut referire
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
aspecte ale adopției care-i interesau în mod direct: părinții biologici ai copilului adoptat (M=2,59), procedura de adopție (M=2,98) și caracteristicile copilul pe care urmau să-l adopte (M=3,01). Dintre datele referitoare la copilul adoptat, cele pentru care s-a manifestat cea mai mare preocupare au făcut referire la starea de sănătate (M=3,22), apoi la dezvoltarea psiho-socială (M=2,92) și la istoricul de plasament al copilului (M=2,89). O informație care
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mai mare cantitate de informații primită face referire la metodologia de adopție, media fiind de 3,32, iar cea mai puțină informație face referire la serviciile de suport, cu o medie de 2,6, respectiv la părinții biologici ai copilului adoptat, media fiind de 2,59 (vezi Tabelul 5.10). Tabelul 5.10 Suficiența informațiilor Despre copii și părinți în general Despre metodologia adopției Despre copilul adoptat Despre părinții biologici Despre serviciile de suport Medie 2,86 3,32 2,87
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]