24,313 matches
-
arbitrară a vinovatului desemnat dinainte. La așa ceva servesc informatorii infiltrați peste tot și arhivele care furnizează încontinuu un inepuizabil material ce va sta la baza atâtor și atâtor acuzații de trădare. Havel sesizează ridicolul activității scriptice cotidiene, dar nu semnalează amenințarea permanentă pe care o constituie arhivarea tuturor acestor scripte. Poate pentru că noi n-am înțeles asta decât după 1989... Operetc "Opere" Hamlet sau supravegherea generalizatătc "Hamlet sau supravegherea generalizată" Hamlet e piesa tuturor posibilităților, adevărată „operă deschisă” - în sensul atribuit
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
supuse în egală măsură vigilenței supravegherii. Nu există nici o deosebire între interdicțiile practicate de către culturnicii partidelor comuniste și funcționarii franchiști sau salazariști... supravegherea, așa cum ne-o dezvăluie lectura arhivelor din ce în ce mai accesibile, relevă această flagrantă înrudire. Puterea totalitară acționează în numele unor amenințări comune și înțelege să apere aceleași valori. În privința textelor, supravegherea nu are o culoare națională, ea este peste tot aceeași, stereotipă, inspirată de o autoritate dictatorială care ține să-și afirme poziția culturală mai degrabă prin refuzuri implicite decât prin
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
405), urmărind să-l readucă la credința maniheistă 42. În 443, majoritatea maniheenilor din Italia par să trăiască la Roma, unde comunitatea lor va mai ființa și pe timpul papei Hormisdas (514-533). Cu siguranță Însă maniheenii vor prolifera, la distanță de amenințările care planau asupra bisericii lor, mai ales În Asia Mică43, chiar dacă Încă de pe la jumătatea secolului al VI-lea singurele locuri unde mai puteau fi găsiți păreau Constantinopolul și Orașul Haran din nordul Mesopotamiei 44. E probabil că maniheismul a ajuns
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
și mai scandalos, Într-un trup omenesc. Ajunși aici, Îl trimitem pe cititor la Introducerea acestei cărți, unde a fost analizat sistemul cristologiilor timpurii. În măsura În care se ocupă de probleme cristologice, gnosticismul a fost corect interpretat de ereziologii creștini drept o amenințare internă la adresa tradiției lor, adică drept „erezie”. Însă conceptul de „erezie” este discutabil. Dacă prin creștinism Înțelegem toată gama de posibilități logice conținute Într-un număr de narațiuni mitice contradictorii (cunoscute laolaltă drept Noul Testament), aflate În relație cu alte narațiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
maior al poliției secrete relata o astfel de scenă, la care, firește, nu uita să precizeze că nu a participat direct: „Deținutul a fost scos la anchetă și i s-a cerut să se dezbrace până la piele, după care, sub amenințarea că va fi Împușcat dacă nu recunoaște activitatea sa criminală, a fost dus În beciul bucătăriei Închisorii. Aici a fost bătut până la sânge, după indicațiile șefului anchetei. L-am văzut pe deținut când, după circa două ore de tortură, era
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
din partea de sud a României, În Bărăgan, unde au fost instalați În câmp, sub cerul liber, „aruncați ca o pleavă În bătaia vânturilor”, cum spune un martor. Locul pe care, la doar câteva săptămâni de la instalare, au Început construirea sub amenințare a caselor din chirpici acoperite cu paie conform unor modele STAS (case mici și mari) era marcat de un țăruș cu un număr. Locul purta urme ale culturilor abandonate. Terenurile respective aparținuseră până În urmă cu doar câțiva ani unor proprietari
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
15. Instalați cu forța În Bărăgan, cei deportați din zona frontierei de sud-vest a țării au fost obligați să construiască așa-numitele „sate noi” sau „localități speciale”, cum sunt ele numite În documentele secrete. Numele celor 18 localități construite sub amenințare de deportați, În regiunile București, Constanța și Galați 16, includeau la Început adjectivul nou sau noi pentru a marca diferența față de satul vechi din Bărăgan, situat În apropiere: Roseții Noi, Dragalina Nouă, Georgienii Noi, Jăgălia Nouă, Petroiu Nou, Feteștii Noi
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Statele Unite și Marea Britanie. Teza principală a lui Nolte este că nazismul nu a fost decât o reacție firească la apariția și pretențiile de dominație mondială ale bolșevismului. Din această perspectivă, Holocaustul este interpretat ca o reacție a lui Hitler față de amenințarea sovietică și care a urmat, nu a precedat experiența Gulagului. Este notabilă replica istoricului francez François Furet, care a apreciat mult cartea lui Nolte din 1987, dar a considerat-o excesivă În planul concluziilor 3. Este evident că numărul victimelor
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
mea și pentru arta picturii”. Deși aceste scrupule au rămas, În mare parte, secretul său, Eugen Palade a atins În anii ’80 vârful carierei: potrivit propriilor confesiuni, era atât de solicitat, Încât orice ieșire cu familia În afara Bucureștiului stătea sub amenințarea unei convocări subite. Într-o vară, plecat cu familia la un prieten din Brăila (În estul României, la Dunăre), pictorul a fost găsit de miliție și adus la București În mare grabă - evident, pentru a realiza o comandă. și astăzi
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
desființată prin decret de către comuniști. Doina Cornea primise scrisoarea de la un văr, teolog, cu rugămintea de a o copia și de a o oferi și altor cunoștințe. Ancheta care urmează imediat după arestare nu este brutală, ofițerii rezumându-se la amenințări și la a o forța pe tânăra, În vârstă atunci de 19 ani, să dea În prima zi de detenție declarații aproape din oră În oră. Cu toate stratagemele și insistențele anchetatorilor, nici Doina Cornea, nici gazda sa nu au
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
-i mare parte din timp”5. Prin urmare, o linie de acțiune În strategia de moment a Securității urmărea ocuparea timpului disidentei cu astfel de „sarcini”, pentru ca Doina Cornea să nu mai aibă timp să scrie texte pentru Europa Liberă. Amenințările venite din partea poliției politice se răsfrâng și asupra familiei opozantei. Leontin-Horațiu Iuhas, fiul Doinei Cornea, este chemat la interogatorii după publicarea fiecărei scrisori și e atenționat că va fi concediat dacă nu o convinge pe mama sa să renunțe la
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
nimic neobișnuit, la un moment dat, telefonul Doinei Cornea este decuplat, pentru a-i restrânge astfel și mai mult posibilitatea de a intra În legătură cu alți oameni. Spre sfârșitul anilor ’80, singurele scrisori care Îi mai parveneau disidentei erau cele de amenințare. Textele excelează prin grotesc și urmăresc macularea tuturor aspectelor vieții fostei profesoare. Este probabil ca o parte semnificativă dintre ele să fi fost trimise de către agenți ai poliției politice, dar cu siguranță au existat și destui români, ce-i drept
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
deconspirat” care avea ordin să intervină și să Întrerupă orice convorbire a opozantei cu un cunoscut. Echipajul transmitea constant la sediu poziția „obiectivului”, iar ofițerul de serviciu trebuia să raporteze direct șefului Securității județene - colonelul Ioniță Nicolae. Alături de scrisorile de amenințare pe care Doina Cornea le primea acasă, securiștii au recurs și la alte strategii pentru a-i dovedi opozantei că acțiunile sale nu erau În concordanță cu opinia majorității românilor. Astfel, pe stradă, Doina Cornea era oprită de diferiți reprezentanți
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
ale Întreprinderii se abat semnificativ de la valorile medii ale ramurii, se impune cercetarea cauzelor acestei variații și interpretarea situației În contextul dat. Un nivel subunitar al ratei lichidității curente (Rlg < 1) indică un capital de lucru negativ și constituie o amenințare privind capacitatea Întreprinderii de a-și onora la scadență datoriile pe termen scurt. În sectorul industrial există variații mari Între valorile acestei rate de la un domeniu de activitate la altul; 2) rata lichidității intermediare (rapide, reduse), cunoscută și sub denumirea
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
altul, ca simplă constatare (intru în sală și constat că nu e venit nimeni), ca reproș (intru în sală și-i reproșez șefului de an că nu a venit nimeni, deși îi convocasem azi pe studenți la o întâlnire), ca amenințare (un hoț pătrunde într-o bancă, paznicul încearcă să activeze alarma conectată la poliție, hoțul și paznicul așteaptă privindu-se câteva minute, apoi hoțul, amenințând cu pistolul, rostește enunțul respectiv), ca laudă (studenții decid să chiulească în grup de la un
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Conflictul apare atunci când interactanții percep scopuri incompatibile, contrare. Se manifestă prin strategii interacționale ale diferențierii și distanțării interlocutorilor, ale negării și exagerării afectelor negative, ale afirmării propriei identități prin negarea identității celuilalt. Apar frecvent acte de vorbire precum acuzație, reproș, amenințare, ironizare; negații frecvente și cuantificatori universali (niciodată, deloc, toată lumea, mereu); injurii, apelative injurioase, invective; limbaj excesiv formal sau excesiv informal; repetiții, reveniri la subiect, șabloane, exagerări. 3.5. Situația de comunicare Indivizii interacționează cu semenii lor în diverse situații de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
o declanșează), trăsături particulare ale experienței emoționale, evaluare cognitivă, manifestările verbale și nonverbale prin care se manifestă. De exemplu, frica este o emoție negativă, ce apare ca reacție a individului la un stimul pe care acesta îl interpretează ca potențială amenințare; pe baza unei inferențe (deducții) cognitive, individul percepe stimulul respectiv ca pericol și trăiește o experiență emoțională negativă, manifestată prin anumite expresii faciale și anumite comportamente (de pildă fuga, chemarea unui ajutor etc.); efectul scontat de individ este protejarea de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
fundamentale ale vieții în cadrul societății, există două abordări distincte. Pe de o parte, teoriile evoluționiste consideră emoțiile programe afective universale, biologice, înnăscute, înscrise în codul genetic al oamenilor, care au evoluat în timp și care au funcția de a rezolva amenințările ancestrale și recurente cu care se confruntă supraviețuirea („Funcția primară a emoției este de a mobiliza organismul să răspundă rapid la provocările interacțiunilor interpersonale” - Ekman, 1992, p. 171). Pe de altă parte, teoriile constructiviste susțin că emoțiile sunt răspunsuri învățate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Vom distinge deci la un capăt al axei societăți în care nivelul evitării incertitudinii este ridicat, respectiv societăți în care nivelul evitării incertitudinii este scăzut. Culturile care tind să evite incertitudinea consideră incertitudinea vieții de zi cu zi ca o amenințare, de aceea încearcă să o reducă. Oamenii gândesc așa: „Ce e diferit, e periculos” (Hofstede, 1984, p. 119). Există printre membrii societății un nivel ridicat de stres și un sentiment de anxietate. Se caracterizează prin: stabilitate socială, tendința de structurare
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
să ofere satisfacție familiei sale, în timp ce într-o societate individualistă, ca Olanda, educația universitară conduce la sentimentul satisfacției personale; verbalizarea emoției joacă un rol important în societățile individualiste (Express yourself), în timp ce în societățile colectiviste emoțiile (negative sau pozitive) sunt considerate amenințări la adresa armoniei de grup, așa încât trebuie reținute, neîmpărtășite, neverbalizate, mascate (de exemplu, prin zâmbet, în cultura japoneză); în societățile individualiste occidentale și în Statele Unite pare să existe un ideal emoțional al individului (fericirea), în timp ce în societățile colectiviste nu par să
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
simpatia unanimă existentă, în Vest, pentru mișcările de stradă, pentru marile demonstrații publice, destinate să exprime protestul, solidaritatea sau, pur și simplu, bucuria comunitară. Civismul, în această variantă, i se pare ușor carnavalesc. Obișnuit cu defilările impuse și educat, sub amenințare, să se abțină de la protestul colectiv, est-europeanul nu pricepe cum pot organiza oamenii, de bunăvoie, „marșuri de Paști” patronate de emblema lui Che Guevara, în loc să petreacă în liniște cu cîțiva prieteni, și care e miza unor proteste stradale zgomotoase, când
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
societate. În comunicare indivizii își negociază imaginea publică pozitivă sau negativă prin activități discursive care exprimă dorința de independență („imaginea negativă” a individului), respectiv dorința de afiliere (imaginea pozitivă a individului); activitățile de imagine (engl. face-work) sunt menite să evite amenințarea imaginii interlocutorilor (Brown, Levinson, 1978). Impolitețea comunicativă apare atunci când interlocutorul neglijează (conștient sau inconștient) regulile politeții pozitive (impolitețe pozitivă), respectiv regulile politeții negative (impolitețe negativă) (Kienpointner, 1997). Diferă de la o cultură la alta preferința pentru strategii ale politeții pozitive, respectiv
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
percepută ca interes pentru interlocutor în cultura americană, dar face impresie proastă în cultura germană sau în culturile nordice. Persoanele provenite din culturile mediteraneene și americanii vorbesc tare, în timp ce în Europa Centrală se vorbește mai încet. Tăcerea este percepută ca amenințare în culturile meridionale și în America de Nord, acceptată în culturile nordice și interpretată ca semn al unei atitudini meditative înțelepte în culturile orientale. Pauzele dintre cuvinte nu sunt foarte lungi în America de Nord și în Țările Arabe, în schimb în Japonia prelungirea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
despre bani”, în sudul Franței - „zero, nimic, absența valorii”, la arabi este expresia ostilității, în Mexic și Germania are o conotație vulgară, în Rusia și în unele țări est-europene este un semn sexual indecent, iar în Tunisia are semnificația unei amenințări cu moartea. Degetul mare în sus semnifică „totul e în ordine” în America Latină, în timp ce în unele țări islamice are o conotație sexuală vulgară. Contactul vizual cu interlocutorii se stabilește diferit: în Statele Unite este de așteptat ca interlocutorii să își susțină
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Mi s-a făcut dor de..., Mi-e dor de..., Mi-a venit dorul de...”. Este un sentiment atavic, legat de temerile și bucuriile trăite de strămoși în legătură cu spațiul pe care l-au ocupat continuu, fără a-l părăsi, în ciuda amenințărilor. Exprimă dorința de a partaja același spațiu „de a fi împreună”, „de a fi alături de”: „insul singur nu e omul întreg, e omul amputat” (Stăniloae, 2001, p. 110). În spiritul colectivismului românesc, dorul exprimă și comuniunea viilor cu morții: fata
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]