11,066 matches
-
aceștia le suscită, un număr de autori din generația care a trăit și a precedat "vârstei de aur" și ale căror texte au îmbogățit domeniul SF-ului. Vom începe cu Jules Verne, H. G. Wells și Aldous Huxley; apoi, ne vom apleca asupra unora dintre inventatorii temelor clasice menite unei frumoase posterități: Ray Cummings, A. E. Van Vogt, Isaac Asimov, Ray Bradbury și Arthur C. Clarke. În încheiere, vom studia patru autori complecși, care întruchipează modernitatea SF-ului. 1. Câteva repere pornind
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
educatoarea, sau învățătoarea etc.) nu știe însă prețul emoțional pe care îl plătește copilul. Amenințările pot fi și prin gesturi. Atunci când cuprins de furie adultul nu-l lovește pe copil, dar lovește în obiecte, în pereți, în masă, trântește, se apleacă spre copil cu o față schimonosită de mânie sau face gesturi furioase, aceste gesturi înspăimântă și induc o stare de teroare copilului. Terorizarea copilului: crearea unor sentimente intense de spaima copilului. Acest lucru poate fi făcut lăsând copilul pradă acelor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
trecut digul care merge paralel cu Dunărea și după dig, la 50-100 de metri, era lagărul Salcia. Era acolo așa-zisa "Șerpărie", prima casă care s-a construit la Salcia. Era din pământ, intrată în pământ și trebuia să te apleci ca să intri pe ușă, pentru că era în pământ jumătate de metru sau chiar mai mult. O parte dintre cei cu care am venit la Salcia erau oameni care au mai făcut detenție politică. Dar pentru faptul că, după ce s-au
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mă, ce face Basmagian! Eu pot să-i înjur acum pe ăștia că m-au arestat?! Păi, dacă nu mă arestau eram mort până acum, atât de gras eram. Dacă mi se desfăcea un șiret la pantof nu mă puteam apleca. Dădeam un leu la vreun copil să mi-l lege. Eram odată în balcon, stăteam lejer îmbrăcat, eram în niște chiloți. Au trecut niște puști și unul dintre ei s-a oprit: "Nene!" "Ce vrei mă, puștiule?" "Ți-am văzut
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
bec aprins de 1000 de watti. N-au renunțat! I-au scos în curte și i-au pus să stea cu ochii deschiși la soare, legându-i de un gard de acolo ca să nu poată să se apere, să se aplece, i-au pus să stea cu ochii deschiși în toiul verii, pe temperaturile alea toride, tot pentru a-i determina să iasă la muncă sâmbăta. A venit ordin să fim mutați. Ne-am mutat de la Salcia cu tot bagajul acela
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
să zici "domnule, a fost!" Sunt momente pe care le-ai trăit cu intensitate, cu toată intensitatea posibilă. A fugit către taică-său și dintr-o turelă s-a tras și l-au împușcat. L-au împușcat și, bietul tată, aplecat asupra lui, parcă-l văd!, așa aplecat cum era, s-a ridicat și, privind către cer, a ridicat mâinile a rugăciune: "Doamne, de ce mă pedepsești?" Sunt momente tragice, niște crime care depășesc putința de a crede că românii au putut
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pe care le-ai trăit cu intensitate, cu toată intensitatea posibilă. A fugit către taică-său și dintr-o turelă s-a tras și l-au împușcat. L-au împușcat și, bietul tată, aplecat asupra lui, parcă-l văd!, așa aplecat cum era, s-a ridicat și, privind către cer, a ridicat mâinile a rugăciune: "Doamne, de ce mă pedepsești?" Sunt momente tragice, niște crime care depășesc putința de a crede că românii au putut să facă ceea ce au făcut! Ăsta a
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mai mici, care contribuie și ele într-o mare măsură. Eu cred într-un destin sunt și vise premonitorii și se petrec lucrurile într-adevăr așa cum ai visat. Mi-am visat soția moartă lângă un pârâu și eu m-am aplecat deasupra ei și plângeam. Ea a deschis ochii și a spus să o iert că pentru tot ceea ce mi se întâmplă ea nu poartă nici o vină. Socrii mei înnebuniseră: spuneau că eu am omorât-o, că am vorbit cu doctorii
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
destin care te apără: așa cum îți este scris, așa se petrece! -, din loc în loc erau săpate locașe de pază săpate de militarii grăniceri. Probabil că noaptea militarii mai trăgeau și câte un pui de somn în locașele acelea. Pășeam prudent, aplecat cu degetul înainte la o distanță de 25 de cm de sol. Și așa am putut depista sârmele. Le-am depășit. Am ajuns la Dunăre. Știți că în zona Turnu Severin Dunărea are albia cotită de parcă ar fi vrut să
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pădurice scurtă și îngustă. Prin mijlocul ei trecea o șosea care ducea într-un sat, Korbovo, și am ieșit la marginea acestui sat. Șoseaua începea să urce și pe mâna stângă era un cimitir. La ora aceea, o femeie era aplecată asupra unui mormânt iar la capătul mormântului era un pom de înmormântare cu tot felul de fructe: mere, pere și tot felul de obiecte, cum se face și la noi pomul de înmormântare. Ăsta era înfipt acolo, la cruce. Când
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
serie de confruntări revelatorii. Care - pe de altă parte - depășesc barierele ideologice și se transformă în căutări și experiențe limită la nivel individual. Fiecare, îmbibată de sexualitate, de pornirea viscerală, atât de „expresivă“ și de frapantă. » „Ca o martiră, abia aplecându-se peste parapet, Lucia strigă: «Sunt aici!». El se întoarce, îi zâmbește cu toată inocența și naturalețea tinereții sale și urcă agil scara ce duce la terasă. Apare așa, pe fundalul cerului, cu ochii lui ce o privesc de îndată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
nicăieri nu li se dă drumul. Și totuși una, de fapt modestă, acoperită cu paie și cu stuf de baltă, îi primește: un cuplu de bătrâni, Filemon și Baucis, le oferă o primire cordială în această casă umilă. Locuitorii cerului, aplecându-și capul pentru a intra pe ușa scundă, îl văd pe bătrân care îi invită să se odihnească. Baucis dă la o parte cenușa caldă încă, reînvie focul din ajun, pune pe el frunze uscate și scoarță de copac și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și scoase sandalele, deschise încet și intră") și pe care le lasă "în capul scării" după crimă, se referă nu numai la simbolul iudaic al "descălțatului", dar și la sandalele pe care Empedocle le lasă pe vârful vulcanului (Iulian se apleacă asupra unui ochi care "arde precum focul")358. Este prezent și mitul lui Narcis, când se apleacă pe marginea unei fântâni pentru a estima adâncimea apei și când vede apărându-i în față un bătrân descărnat, cu barbă albă și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
se referă nu numai la simbolul iudaic al "descălțatului", dar și la sandalele pe care Empedocle le lasă pe vârful vulcanului (Iulian se apleacă asupra unui ochi care "arde precum focul")358. Este prezent și mitul lui Narcis, când se apleacă pe marginea unei fântâni pentru a estima adâncimea apei și când vede apărându-i în față un bătrân descărnat, cu barbă albă și cu aspect mizerabil care plânge. Recunoaște în propria imagine pe cea a tatălui (și nu se mai
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nu ar fi altul decât portarul (divinitatea scapă ordinii reprezentării), portret înnegrit, atât de întunecat încât îl crezi gol, dă ca și în fotografii o imagine-fantomă și evocă oboseala zeului. Bărbatul, de vreo cincizeci de ani "ținea capul atât de aplecat asupra pieptului încât abia dacă i se vedeau ochii și această aplecare părea provocată de greutatea frunții lui mari și a unui nas foarte coroiat. Strivită la nivelul bărbiei de poziția capului, barba lui mare se răsucea în masa părul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
la Kafka, ceea ce Deleuze și Guattari numesc un blocaj funcțional, o neutralizare a dorinței. Această atitudine de supunere (ființa fiind supusă sau supunătoare) este semn de bătrânețe, de oboseală și de culpabilitate. Scrisoarea către tată atestă că un cap este aplecat, nu numai în semn de vinovăție, ci și în semn de acuzare, făcându-l pe fiu vinovat de vinovăția tatălui 583.. . Această supunere vecină cu represiunea poate să evoce de asemenea paralizia implicată de către forțele intelectuale dezvoltate (fruntea mare) în detrimentul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de vinovăția tatălui 583.. . Această supunere vecină cu represiunea poate să evoce de asemenea paralizia implicată de către forțele intelectuale dezvoltate (fruntea mare) în detrimentul altor facultăți (și în special instinctul) sau situația evreului oprimat precum și cea a unui vampir care se apleacă spre prada sa. Dar și mai mult este evocat Moise de Michelangelo (cu ecouri probabil dintr-o lectură de Freud)584. Puterea terifiantă a figurii în căutare de stăpânire trimite fără nici o îndoială la ideea de tată arhaic, a imaginii
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
femeie "care, de oboseală era mai mult culcată decât așezată într-un fotoliu cu spătar înalt" (32) nu părea să fie din aceeași lume ca și persoanele din anturajul său. Această femeie prăbușită într-un fotoliu părea neînsuflețită, ea nu apleca măcar ochii asupra copilului pe care îl ținea la piept, dar privea în aer, în gol" ca obsedată de vreo nostalgie indicibilă, poate ca alte femei de amintirea sfâșietoare a unui trecut iremediabil, definitiv pierdut. Cea "care vine de la Castel
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
se sfiau să se împopoțoneze cu formele satanice, bestiale care rânjesc în monștrii bisericelor. Femeile purtau coarne pe cap [...] ele plimbau mai sus de capetele bărbaților pălăriile lor gigantice ridicate pe coarne; ele trebuiau să se întoarcă și să se aplece la uși: văzându-le astfel frumoase, zâmbitoare, grase în siguranța păcatului, te îndoiai că sunt femei; credeai că recunoști, în frumusetea ei teribilă, Fiara descrisă și prezisă; îți aminteai că frecvent Diavolul era pictat ca o femeie frumoasă cu coarne
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de opiu al lui De Quincey tradus de Musset a putut să-l inspire pe Flaubert în descrierea "leprei hidoase ("sângele negru care-i curgea încet pe piept începea să exale un miros îngrozitor ... mă trezii în plină noapte...Mă aplecai peste pat și privii. Un cadavru era intins lângă mine... el ajunse până la mine, fără să vorbească și se culcă peste mine... simțeam o duhoare pestilențială împrăștiindu-se din sărutările cu care mă acoperea"). Ne amintim de descrierea lui Hannon
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
actori de bază ai Uniunii Europene nu sunt doar subiecți, ci și obiect ale mișcărilor și acțiunilor teroriste proiectate și realizate de actori, provenind din arealul asupra căruia zăbovește volumul de față. Iată de ce considerăm subiectul asupra căruia s-a aplecat autoarea, deosebit de actual și necesar pentru decelarea fenomenelor internaționale la care asistăm și care ne influențează viața cotidiană. În realizarea volumului autoarea a utilizat o paletă diversificata și originală a surselor de informatie: de la documente și rapoarte oficiale (rezoluții, tratate
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
vor gusta nici un fel de substanțe din laborator și nu se vor utiliza vasele de laborator pentru băut sau mâncare. Nu se vor pune pe masa de laborator obiecte sau substanțe nefolosite în cadrul lucrărilor de zi. *Este interzis a se apleca deasupra vasului în care s-a turnat sau fierbe un lichid oarecare, sau a se ține vasul înclinat spre cel ce lucrează, spre a se evita stropirea cu picăturile lichidului. Deșeurile materialelor periculoase se vor distruge fără întârziere, substanțele volatile
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
Acton a prevăzut multe dintre cele mai cumplite evenimente ale secolului XX cu mult înainte ca acestea să aibă loc. De aceea cred că, atunci când analizăm un program de cercetare a istoriei recente a României, este extrem de important să ne aplecăm în primul rând asupra agendei morale. Din păcate, preocuparea pentru chestiunile morale nu a fost o caracteristică definitorie a istoriei recente din România, unde „trădarea cărturarilor” a constituit o problemă timp de peste două secole. (De altfel, explicarea acestui fenomen se
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
reformei radicale a învățământului istoric și susținând preluarea metodei și concepției materialismului dialectic și istoric se pronunțau în revista Noua Școală Românească: Stanciu Stoian, Vasile Maciu, Ion Totoiu. Adăugăm aici și contribuțiile istoricului Bisericii Ortodoxe Române, Gheorghe Moisescu, care se apleacă asupra relațiilor cu Rusia. De exemplu, articolele publicate în revista Bisericii Ortodoxe Române sub titlul „Bursieri români la școalele teologice din Rusia (1845-1856)” care preamăresc sprijinul pravoslavnic rus pentru ortodoxia românească. Din 1946, îndeosebi după câștigarea alegerilor, fenomenul colaboraționismului istoriografic
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Capitolul al doilea, semnat de Dalia Ofer, se ocupă de emigrația și imigrația evreilor și de efectul asupra situației lor în România. După o trecere în revistă a partidelor și mișcărilor naționaliste și/sau extremiste din perioada interbelică, studiul se apleacă asupra emigrației evreiești, subliniind că „posibilitățile de emigrare legală se reduceau în vreme ce presiunea exercitată asupra evreilor creștea” (p. 54). Politica statului român privind emigrația s-a schimbat în funcție de conjunctura internațională, astfel încât evenimentele din anii ’43-1944 vor determina autoritățile române să
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]