13,069 matches
-
trei nivele: parterul boltit în semicilindru dispus axial, etajul I este tăvănit și are două deschideri către navă, asemenea unei galerii, etajul II, care se deschide către căprioreala acoperișului, are pe fiecare latură câte o largă fereastră de sunet, un arc semicircular. Portalul de intrare, situat pe latura vestică a turnului-clopotniță, este din piatră cu profilatură de tip gotic : câte trei rânduri pe montanți și câte două pe arcul de acoladă. Materialul de construcție este piatra brută, la muchiile zidurilor fiind
Ribița, Hunedoara () [Corola-website/Science/300557_a_301886]
-
acoperișului, are pe fiecare latură câte o largă fereastră de sunet, un arc semicircular. Portalul de intrare, situat pe latura vestică a turnului-clopotniță, este din piatră cu profilatură de tip gotic : câte trei rânduri pe montanți și câte două pe arcul de acoladă. Materialul de construcție este piatra brută, la muchiile zidurilor fiind folosite și blocuri de piatră fățuită pentru regularizare. Un desen din secolul XVIII înfățișează pe latura vestică a turnului-clopotniță un mic pridvor cu cosoroabe și stâlpi de lemn
Ribița, Hunedoara () [Corola-website/Science/300557_a_301886]
-
navă centrală și o absida, planul bisericii urmărind planul goticului radiant, biserica având cel mai mare echilibru între înălțime lățime în raport de gol și plin una nu domină pe celălat. La fel si geamurile biserici păstrează formă originală al arcului gotic. Interiorul bisericii urmează stilul bisericilor protestante decorația fiind minimă. Din anul 1731 datează câteva bănci donate de către Bánfi Eva. Altarul era construită din cărămidă și datează din anul 1837, ea este dărâmată și schimbată în 1951, vechea pătură decorativă
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
hidronimele atestă stabilitatea istorică și conservarea moștenirii culturale: Talaba (tracic), Mălăiște (loc pentru cultura meiului), Bucura (loc frumos - dacic), Mândra (izlaz), Telman (existent la 1533), Vâlsan (hidronim din perioada totemică, similar muntelui Zăganul). De asemenea cuvintele: arcarpaneu (vânător bătrân cu arcul, ramolit), năjbeală (zarva hăitașilor la vânătoare) sunt arhaisme identificate pe raza satului (Nania, 2000) In ziua de 18 martie a anului 1500, Dragomir din Stroești - Argeș intra în cetatea Sibiului cu șapte poveri de crap și două poveri de știucă
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
regelui gepid Ardarich. Stăpânirea lor s-a extins din regiunea panonică spre partea centrală a Daciei postromane până la Olt și Carpații Orientali, parte care fusese cel mai mult romanizată în timpul dominației romane, în timp ce partea de la est de Olt și în afara arcului carpatic s-a aflat, după retragerea hunilor, supusă preponderent migrațiilor slave. Exceptând Dacia de nord-vest, unde își aveau o capitala regală, gepizii și-au extins structurile politice și asupra teritoriului sud-panonic de lângă Sirmium și Singidunum, în dreapta Dunării, teritoriu care fusese
Gepizi () [Corola-website/Science/300736_a_302065]
-
și la fel de groși. Îi taie și îi aduc pe vârful dealului unde va fi ridicată coroana. După ce sunt curățiți de crengi aceștia poartă numele de durginețe. Totodată se aduc din pădure și mlădițe de fag care vor servi la confecționarea arcului coroanei și cetină de molid cu care se vor împodobi, împleti durghinețele. Mai sunt aduse și câteva crăcane care vor servi la ridicarea coroanei. Uneori pregătirile pot începe înainte de Sâmbăta Mare, ziua în care se împletește și se ridică coroana. Unii
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
foarte simplă și constă în legarea efectiva a cetinii de durghinețe cu ajutorul unor sârme. Cel ce împletește coroana are permanent grijă ca nu cumva să rămână spații libere, locuri neacoperite cu cetină. Fixarea cetinii atât pe durghinețe cât și pe arc trebuie să fie bine făcută pentru ca vântul să nu dezgolească de cetină coroana. Se lasă neîmpletită o porțiune de 150 cm de la baza durghinețelor. Aceasta va intra în pământ, așa că împletirea in acest loc nu este necesară. De la pământ în
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
de 150 cm de la baza durghinețelor. Aceasta va intra în pământ, așa că împletirea in acest loc nu este necesară. De la pământ în sus durghinețele au în general 10,5 - 11 m. După ce durghinețele au fost împletite se trece la confecționarea arcului. Acesta se face din mlădițe de fag și se prinde în continuarea celor două durghinețe, așezate paralel. Între durghinețe și arc se așază un par orizontal pentru fixare care depășește cu 20 - 25 cm în fiecare parte punctul de intersecție
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
în sus durghinețele au în general 10,5 - 11 m. După ce durghinețele au fost împletite se trece la confecționarea arcului. Acesta se face din mlădițe de fag și se prinde în continuarea celor două durghinețe, așezate paralel. Între durghinețe și arc se așază un par orizontal pentru fixare care depășește cu 20 - 25 cm în fiecare parte punctul de intersecție al acestor două elemente. Arcul este despărțit în două părți simetrice printr-un alt par, de această dată vertical, ce este
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
mlădițe de fag și se prinde în continuarea celor două durghinețe, așezate paralel. Între durghinețe și arc se așază un par orizontal pentru fixare care depășește cu 20 - 25 cm în fiecare parte punctul de intersecție al acestor două elemente. Arcul este despărțit în două părți simetrice printr-un alt par, de această dată vertical, ce este prins în punctul de arcuire maximă al acestuia și la mijlocul parului vertical. Parul vertical cade perpendicular atât pe arc cât și pe parul orizontal
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
intersecție al acestor două elemente. Arcul este despărțit în două părți simetrice printr-un alt par, de această dată vertical, ce este prins în punctul de arcuire maximă al acestuia și la mijlocul parului vertical. Parul vertical cade perpendicular atât pe arc cât și pe parul orizontal și depășește cu 20 - 25 cm în ambele părți punctele de prindere. Intersectarea celor doi pari dă imaginea unei cruci răsturnate. Când fixarea arcului este gata se trece la împletirea cu cetină a acestuia și
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
acestuia și la mijlocul parului vertical. Parul vertical cade perpendicular atât pe arc cât și pe parul orizontal și depășește cu 20 - 25 cm în ambele părți punctele de prindere. Intersectarea celor doi pari dă imaginea unei cruci răsturnate. Când fixarea arcului este gata se trece la împletirea cu cetină a acestuia și a celor doi pari care formează crucea și care îi dau stabilitate, îi împiedică lăsarea în față sau în spate sau chiar ruperea. Arcul are în general 3 - 3
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
unei cruci răsturnate. Când fixarea arcului este gata se trece la împletirea cu cetină a acestuia și a celor doi pari care formează crucea și care îi dau stabilitate, îi împiedică lăsarea în față sau în spate sau chiar ruperea. Arcul are în general 3 - 3,5 m. După ce coroana este gata urmează ridicarea acesteia cu ajutorul ancorelor și crăcanelor pregătite dinainte. Pentru ca aceasta să nu se rupă, este ancorată în mai multe puncte și anume: la vârf (în punctul de intersecție
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
3,5 m. După ce coroana este gata urmează ridicarea acesteia cu ajutorul ancorelor și crăcanelor pregătite dinainte. Pentru ca aceasta să nu se rupă, este ancorată în mai multe puncte și anume: la vârf (în punctul de intersecție al parului vertical cu arcul ), la cruce ( în punctul de intersecție al parului orizontal cu cel vertical) și la punctele de intersecție ale durghinețelor cu arcul și cu parul orizontal. În fiecare dintre aceste puncte se leagă câte două ancore. Înainte de a fi ridicată se
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
rupă, este ancorată în mai multe puncte și anume: la vârf (în punctul de intersecție al parului vertical cu arcul ), la cruce ( în punctul de intersecție al parului orizontal cu cel vertical) și la punctele de intersecție ale durghinețelor cu arcul și cu parul orizontal. În fiecare dintre aceste puncte se leagă câte două ancore. Înainte de a fi ridicată se mai verifică odată toate legăturile. Coroana este adusă, cu grijă pentru a nu se rupe în dreptul găurilor în care va trebui
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
l este un fenomen optic și meteorologic atmosferic care se manifestă prin apariția pe cer a unui spectru de forma unui arc colorat atunci când lumina soarelui se refractă în picăturile de apă din atmosferă. De cele mai multe ori curcubeul se observă după ploaie, când soarele este apropiat de orizont. Centrul curcubeului este în partea opusă soarelui față de observator. Trecerea de la o culoare la
Curcubeu () [Corola-website/Science/300814_a_302143]
-
număr diferă de la o cultură la alta, de exemplu în tradiția românească secvența culorilor este adesea prezentată astfel: roșu, portocaliu (oranj), galben, verde, albastru, indigo și violet, și memorată sub forma acronimului ROGVAIV. Ordinea culorilor este de la roșu în exteriorul arcului la violet în interior. În condiții de vizibilitate bună uneori se poate observa și un curcubeu mai slab, concentric cu primul, ceva mai mare și cu ordinea culorilor inversată. Teoretic există nu numai acest curcubeu secundar, ci o infinitate de
Curcubeu () [Corola-website/Science/300814_a_302143]
-
iasă din picătură o cantitate de lumină mult mai mare decât la alte unghiuri. Acest fenomen, combinat cu faptul că pentru fiecare lungime de undă unghiul corespunzător maximului de intensitate luminoasă are altă valoare, explică formarea curcubeului sub forma unui arc colorat. Punctul de întoarcere menționat se remarcă prin faptul că partea atmosferei din interiorul arcului curcubeului este mai luminoasă decât cea din exterior. Același raționament explică de ce razele care ies din picătura de apă fără nici o reflexie internă nu formează
Curcubeu () [Corola-website/Science/300814_a_302143]
-
fenomen, combinat cu faptul că pentru fiecare lungime de undă unghiul corespunzător maximului de intensitate luminoasă are altă valoare, explică formarea curcubeului sub forma unui arc colorat. Punctul de întoarcere menționat se remarcă prin faptul că partea atmosferei din interiorul arcului curcubeului este mai luminoasă decât cea din exterior. Același raționament explică de ce razele care ies din picătura de apă fără nici o reflexie internă nu formează un curcubeu: unghiul de ieșire depinde monoton de excentricitatea razei de intrare, deci la nici un
Curcubeu () [Corola-website/Science/300814_a_302143]
-
putea ridica în caz de primejdie, printr-un sistem de scripeți, dar odată trecut de ea existau două capcane cu trape, cunoscute și sub numele de "curse de șobolani". Intrarea în fortul mușatin se făcea printr-o poartă gotică, în arc frânt, aflată în turnul de nord-est. Inițial, la cetate se ajungea de pe un drum care ocolea vârful Cerdacului, pe care se aflau "părcane", sub formă de șanțuri întărite cu palisade. Drumul actual a fost construit abia în anul 1834, în timpul
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
în centru și sud, ea este foarte netedă. La Cefa altitudinea câmpiei joase variază între 80 și 100 m, având specific prezența depozitelor nisipoase în care cantonează primul nivel freatic. Climatul este de factură continentală, mai puțin excesiv decât în interiorul arcului carpatic. Curenții generalii de aer sunt cei de origine atlantică, ceea ce conferă zonei o umiditate mai accentuată. Valorile medii termice lunare se mențin între 20 grade Celsius și 21, 5 grade Celsius în luna iulie și de - 1, 5 grade
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
o biserică-sală, construită sub semnul influenței cisterciene în care se renunță la sanctuarul cu absidă semicirculară - tipic romanică - fiind preferat sanctuarul pătrat, boltit în cruce pe ogive. Sistemului de boltire i se asociază, ca elemente caracteristice, capitelele cu croșete ale arcului triumfal, de asemenea ferestrele circulare polilobe, adevărată marcă a goticului cistercian. Caracteristic bisericii îi este și absența turnului-clopotniță. Aici se află cea mai importantă piesă de sculptură aparținând goticului timpuriu transilvănean, și anume un relief care decorează timpanul portalului nordic
Șieu-Odorhei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300893_a_302222]
-
săi, a încercat să sară cu schiurile de la trambulina aflată în apropiere. Această poznă a avut consecințe aproape dezastruoase, întrucât la aterizare schiurile s-au afundat adânc în zăpadă, băiatul fiind proiectat înainte: „cu capul înainte, am descris un frumos arc prin aer ... [când] am coborât din nou, m-am îngropat în zăpadă până la brâu. Băieții au crezut că mi-am rupt gâtul, dar imediat ce au văzut că este viață în mine ... a izbucnit un strigăt de râsete ironice.” Entuziasmul lui
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
de la Cârța, bazilica romanică cu trei nave să fi fost în construcție. Se păstrează din această etapă majoritatea elementelor de construcție. Interiorul bisericii este destul de heteroclit, astfel că pe lângă elementele cisterciene (ferestrele cu patru lobi traforați de deasupra celor în arc frânt) se conservă și o serie de elemente din diverse alte perioade. Nava centrală, inițial acoperită cu un tavan, a fost boltită în 1595, după un incendiu care a devastat atât comuna, cât și cetatea. Colateralele erau inițial boltite în
Hărman, Brașov () [Corola-website/Science/300946_a_302275]
-
conservă și o serie de elemente din diverse alte perioade. Nava centrală, inițial acoperită cu un tavan, a fost boltită în 1595, după un incendiu care a devastat atât comuna, cât și cetatea. Colateralele erau inițial boltite în cruce, iar arcul triumfal semicircular a fost transformat în arc frânt odată cu boltirea navei. Colaterala estică are un frumos portal cu ambrazură cu arc trilobat în stil gotic târziu. Corul păstrează bolta inițială în cruce, iar absida o semicalotă. La început, corul era
Hărman, Brașov () [Corola-website/Science/300946_a_302275]