13,008 matches
-
a fost dată triburilor de limbă tracică dintre Marea Egee și Dunăre; triburile din nordul Dunării, vorbind aceeași limbă tracică, purtau nume de daci sau de geți, sau nume tribale specifice (carpi, costoboci, etc.). Vasile Pârvan, bazându-se pe diverse descoperiri arheologice, emite teoria conform căreia: "... tot masivul Carpatic, până spre Morava, Vistula, Nistrul nordic și teritoriul la est de acest fluviu, era locuit de tracii nordici, cunoscuți mai târziu sub numele de daci și geți." Muzica, religia, medicina populară empirică, artele
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
analele lor în limba greacă. Dio a fost un filosof și rector grec (cca 40-112), care, proscris de împăratul Domițian, a trăit printre geți, lăsând și câteva informații asupra lor. Oricum, atât textele sporadice ale autorilor antici, cât și descoperirile arheologice conduc la concluzia că, sub raportul dezvoltării economice și sociale, civilizația geto-dacilor era mult mai înaintată decât cea, de pildă, a germanilor. Asemenea celorlalte ramuri tracice, și geto-dacii erau mari producători de cereale: orz, secară, linte, bob și mai multe
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
avea dreptul să posede obiecte de aur. Primul rege al marelui stat geto-dac (și, probabil că, înaintea lui, și șefii triburilor) instituise monopolul regal asupra aurului. De-a dreptul impresionantă este cantitatea și calitatea ceramicii geto-dacilor, fapt atestat de descoperirile arheologice. Meșterii daci au început să folosească roata olarului din prima jumătate a sec. V î.e.n. Alți cercetători susțin însă că roata olarului ar fi fost folosită pe teritoriul geto-dacilor începând din sec. III î.e.n. La geții din Dobrogea și din
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
numai la noi, dar nici în altă parte a Europei" (I. H. Crișan). La construcția lor au lucrat desigur și arhitecți și meșteri greci, după cum o dovedește tehnica elenistică folosită. Numărul de aproximativ 40 de cetăți (câte au fost explorate arheologic până acum) din acest sistem și din alte zone cuprinse în interiorul arcului carpatic, dar mai ales exemplele celor din Blidaru, Costești și Grădiștea Muncelului, sunt suficiente pentru a reda o idee clară, atât despre monumentalitatea lor, cât și despre concepția
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
mai multor articole de arheologie și numismatică, printre care amintim: "Das altchristiche Tomi" (Salzburg, 1903); "Aus Rumänien" (Einsiedeln, 1909); "Der Bau der rumänisch-unierten Kirche in Bukarest." Einsiedeln-Köln (1910); "Greutăți antice din Dobrogea" (1912); "Alte greutăți vechi din Dobrogea" (1913); "Mărunțișuri arheologice. O nouă metodă de greutate din Kallatis. O greutate cu amforă" (1914); "Lucruri arheologice. Cinci greutăți din Constanța" (1914); "Die christlichen Altertümer der Dobrudscha" (1918); "Epiktet und Astion, diokletianische Märtyrer am Donau-Delta" (Zug, 1936); "Die christlichen Märtyrer am Ister" (București
Raymund Netzhammer () [Corola-website/Science/305070_a_306399]
-
1903); "Aus Rumänien" (Einsiedeln, 1909); "Der Bau der rumänisch-unierten Kirche in Bukarest." Einsiedeln-Köln (1910); "Greutăți antice din Dobrogea" (1912); "Alte greutăți vechi din Dobrogea" (1913); "Mărunțișuri arheologice. O nouă metodă de greutate din Kallatis. O greutate cu amforă" (1914); "Lucruri arheologice. Cinci greutăți din Constanța" (1914); "Die christlichen Altertümer der Dobrudscha" (1918); "Epiktet und Astion, diokletianische Märtyrer am Donau-Delta" (Zug, 1936); "Die christlichen Märtyrer am Ister" (București, 1939).
Raymund Netzhammer () [Corola-website/Science/305070_a_306399]
-
vedere turistic o importanță: Rezervațiile naturale - prezintă importanță: România dispune de un bogat și valoros potențial antropic, rezultat al existenței și istoriei de peste două milenii a poporului român în acest spațiu geografic. Componentele potențialului turistic antropic, se grupează în: "Vestigii arheologice" - sunt numeroase, de mare valoare atât pentru istoria, cultura și civilizația poporului nostru, cât și pentru cele universale: "Monumente istorice și de artă" - reflectă evaluarea culturii și civilizației autohtone, dar și influențele diferitelor culturi ale lumii cu care a intrat
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
localității Ialoveni este temperat-continentală, caracterizându-se prin veri calde și lungi (temperatura medie în iulie - 20-30 ° C) cu cantități scăzute de precipitații, iernile cu temperatura medie în ianuarie -5,5 °C. Originea orașului își face obârșia din secole străvechi. Descoperirile arheologice demonstrează că în sec. III-IV e.n. pe teritoriul actualei localități existau așezări omenești datând din epoca antică târzie, făcând parte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Se presupune, că sub presiunea barbarilor, așezările autohtonilor au fost părăsite, ca mai târziu oamenii
Ialoveni () [Corola-website/Science/305087_a_306416]
-
e.n. pe teritoriul actualei localități existau așezări omenești datând din epoca antică târzie, făcând parte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Se presupune, că sub presiunea barbarilor, așezările autohtonilor au fost părăsite, ca mai târziu oamenii să se reîntoarcă. În cadrul cercetărilor arheologice întreprinse în contextul efectuării perieghezei s-au descoperit în raza actualei localități 3 așezări cu vestigii arheologice datând din perioada secolelor XV-XVIII. Dintr-o copie de pe un ispisoc sârbesc, datat cu anul 1528, aflăm despre satele din zona Cheilor Ișnovățului
Ialoveni () [Corola-website/Science/305087_a_306416]
-
Sântana de Mureș-Cerneahov. Se presupune, că sub presiunea barbarilor, așezările autohtonilor au fost părăsite, ca mai târziu oamenii să se reîntoarcă. În cadrul cercetărilor arheologice întreprinse în contextul efectuării perieghezei s-au descoperit în raza actualei localități 3 așezări cu vestigii arheologice datând din perioada secolelor XV-XVIII. Dintr-o copie de pe un ispisoc sârbesc, datat cu anul 1528, aflăm despre satele din zona Cheilor Ișnovățului și anume: satul din sus de capul Cheilor (care este la sud-estul localității actuale unde se îngustează
Ialoveni () [Corola-website/Science/305087_a_306416]
-
denumirea de Drulești. Documentele vremii atestează existența în spațiul românesc încă a unei localități cu denumirea Drulești. într-un hrisov, emis de cancelaria domnească a lui Ștefan Tomsa, este menționat „lonasco din Drulești, o așezare din ținutul Roman. Deși săpăturile arheologice realizate la Durlești atestează existența în primele secole ale mileniului II al erei noastre, adică după Hristos, a unor așezări medievale stabile pe moșia de astăzi a localității, toponimicul Durlesti este consemnat în actele vremii mult mai târziu. În „Dictionarul
Durlești () [Corola-website/Science/305101_a_306430]
-
aici a fost o așezare umană, care a existat cîteva secole. Apoi, în era noastră, alte 4 siliști intenționau să se dezvolte, dar, ca și celelalte, au avut o soartă tragică. De pe locurile lor au fost depistate mai multe vestigii arheologice. Investigațiile de teren cel mai activ au fost efectuate de savantul Gheorghe Postică, născut în această localitate. În 1803 aici locuiau 68 de familii iar deja în 1817 sunt înregistrate 194 de familii. Cea mai completă realitate a satului Mereni
Mereni, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305131_a_306460]
-
s. Cotiujeni, au fost cîteva cătune, posibil, cu aceste denumiri, dar cu anii ele s-au contopit, formînd un sat mare. Pe aceste locuri, însă, au trăit băștinașii în timpuri foarte vechi, din care cauză satul prezintă un mare interes arheologic. Străvechea siliște Cotiujeni se afla spre vestul actualului sat, lîngă drumul spre Larga, pe malul drept al unui pîrîiaș, care se varsă în r. Vilia. Așezarea s-a aflat pe coasta unui deal, pe care se văd bine pete cenușii
Cotiujeni, Briceni () [Corola-website/Science/305136_a_306465]
-
în prezent. Conform primului recensământ din Basarabia în anul 1819, populația satului Cobusca Veche locuia în 91 gospodării și alcătuia 456 persoane, inclusiv 249 bărbați și 207 femei. Școala cu o singură clasă a fost înființată în anul 1878. Săpăturile arheologice efectuate pe teritoriul satului au confirmat că pe aceste meleaguri chiar până la nașterea lui Hristos, existau așezări omenești, populația cărora se ocupa cu agricultura, creșterea animalelor domestice și prelucrarea produselor lor. Primele exemplare de rămășițe animalice au fost descoperite în
Cobusca Veche, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305130_a_306459]
-
beci și la extragerea pietrei pentru construcție au fost dezgropate rămășițele unul mamifer destul de masiv în număr de 26 bucăți de oase, care ulterior au fost transmise Muzeului de Arheologie din Odesa. În a doua jumătate a secolului XX săpăturile arheologice au reconfirmat că în împrejurimile satului Cobusca Veche au existat mai multe așezări omenești situate în Valea Pădurii, Valea lui Brigai, în Hîrtop, la Ciumata, la sud-vest și nord-vest de iaz, pe unde este traseul cursei. Despre toate acestea vorbesc
Cobusca Veche, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305130_a_306459]
-
se învecinează cu satele Botnărești, Socoleni, Țîntăreni, Todirești, Chetrosu, Mereni și Merenii Noi. Întreaga regiune din jurul comunei e deluroasă și nu cuprinde monumente ale naturii ocrotite de lege. În comuna Chirca nu s-au facut cercetări ale ținutului sau săpături arheologice. Din informațiile de care dispunem nu sunt cunoscute monumente istorice ocrotite oficial pe teritoriul localității. Se cunoaște, însă, din spusele sătenilor că un monument istoric al satului ar putea fi considerată o biserică din lemn construită aproximativ în anii 1800-1820
Chirca, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305129_a_306458]
-
modernă, cu 1200 de locuri. Reconstrucția bisericii începe în 1989, când a fost întocmit proiectul și devizul de cheltuieli. La 1 ianuarie 1998 satul avea 1543 de gospodării cu 4540 de locuitori, inclusiv apți de muncă - 2850, pensionari - 738. Patrimoniul arheologic a făcut obiectul cercetărilor savanților de la Academia de Științe a Moldovei (AȘM) în anii 1992, 2014, 2015 și 2016, când au fost organizate șantiere arheologice. Pe șantierele arheologice de la Crihana Veche au lucrat arheologi de la Chișinău, Iași, Galați, Brăila și
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
1543 de gospodării cu 4540 de locuitori, inclusiv apți de muncă - 2850, pensionari - 738. Patrimoniul arheologic a făcut obiectul cercetărilor savanților de la Academia de Științe a Moldovei (AȘM) în anii 1992, 2014, 2015 și 2016, când au fost organizate șantiere arheologice. Pe șantierele arheologice de la Crihana Veche au lucrat arheologi de la Chișinău, Iași, Galați, Brăila și Lvov. În noiembrie 2016 Muzeului Brăilei „Carol I”, în colaborare cu Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul, a organizat Conferința publică cu tema
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
cu 4540 de locuitori, inclusiv apți de muncă - 2850, pensionari - 738. Patrimoniul arheologic a făcut obiectul cercetărilor savanților de la Academia de Științe a Moldovei (AȘM) în anii 1992, 2014, 2015 și 2016, când au fost organizate șantiere arheologice. Pe șantierele arheologice de la Crihana Veche au lucrat arheologi de la Chișinău, Iași, Galați, Brăila și Lvov. În noiembrie 2016 Muzeului Brăilei „Carol I”, în colaborare cu Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul, a organizat Conferința publică cu tema „Patrimoniul cultural-istoric al
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
țigani(Recensământul General al Populației României din 29 Decemvrie 1930. Vol. II: Neam, Limbă Maternă, Religie. București 1938.) Bibliografie L.T. Boga. Documente basarabene.Vol. XX. Chișinău, 1938. Cercetări istorice. Revistă de istorie românească (1929-1931). Iași, 1932. Catalogul bibliotecii societвții istorico- arheologice basarabene din Chisinău, 1924. Chișinău, 1925. Radu Rossctti. Pămîntul, sătenii și stăpînii în Moldova. București, 1907. Ziarul "Viata Nouă". Briceni, 1972-1989. NOTA DE UZ ACTUAL Cod postal - MD-4726. Tel. primăriei - 0-247-48-336; 0-247-22-613.
Grimăncăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305138_a_306467]
-
muzeului au asistat personalități marcante ale culturii și științei din RSSM, televiziunea Chișinău și Moscova. Acest depozit al istoriei locale a început să fie vizitat de toți elevii, studenții, părinții ce locuiesc în sat, împrejurimi, turiști în cale spre complexul arheologic „Orheiul Vechi” și alte persoane cointeresate. La începutul anilor 90 clădirea muzeului a fost prin lege restituită proprietarului represat. Din păcate, n-a fost respectată decizia Executivului Raional Criuleni despre transmiterea la păstrare temporară a exponatelor muzeului satului Jăvreni - Muzeului
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
movilă numită "Movila Sfatului" de mari dimensiuni, pe vârful unui deal, cu larg orizont. Numele "Movila Sfatului" s-ar fi dat, după unele opinii, căci se adunau în acest loc căpităniile tătare la sfat, menționează Constantinescu T. în lucrarea "Basarabia arheologică și artistică", Iași 1923. Structura etnică a localității conform recensământului populației din 2004:
Gura Galbenei, Cimișlia () [Corola-website/Science/305152_a_306481]
-
care în adîncul istoriei au năvălit peste băștinași din stepele asiatice, măi șunt două fîntîni, din bîrne de stejar, pe valea satului și un mormînt cu obiecte votive, descoperit în anii 1977-78. La deshumarea lui, au participat persoane de la Institutul arheologic din Chișinău. Prima atestare a localității este menționată la 30 aprilie 1554, unde se spune: <nowiki>"</nowiki>Din mila lui Dumnezeu, noi Alexandru voevod, domn al Țării Moldovei. Facem cunoscut cu această carte a noastră tuturor celor ce o vor
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
al râului Răuțel se întâlnește vegetația de pajiști și au fost plantate fâșii silvice. Arboretul este reprezentat de arțar american, salcâm, plop, ulm etc. În luncile inundabile sunt răspândite rogozul, stufului, pipirigul etc. În satul Răuțel sunt amplasate 6 situri arheologice, inclusiv: 2 movile funerare 2 așezări Sântana de Mureș-Cernjachov și 2 mezolitice. Cele mai vechi mărturii ale existenței oamenilor pe teritoriul satului sunt cele două stațiuni mezolitice (mileniile VII-VI) - Răuțel III și Răuțel IV. Acestea au fost descoperite și
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
Mormîntul lui Isus Hristos”. E construită în stil realistic. Clopotele sînt returnate la Iași, după modelul celor vechi. Multe obiecte din biserică se păstreză în satului din s. Borogani. Numărul total al obiectelor de patrimoniu constituie - 560 exemplare. Sunt: obiecte numismatice, arheologice, etnografice, fotografii, documente, piese de mobilier, cărți vechi și manuscrise, periodice, arme și armuri, filatelie, etc.
Borogani, Leova () [Corola-website/Science/305188_a_306517]