11,111 matches
-
o va conduce monarhul respectiv; g) caracteristicile urbanistice și arhitecturale ale metropolei unde are loc Încoronarea; h) atitudinea celor care planifică și organizează ceremonialul și a celor care creează muzica, decorurile și celelalte componente ale spectacolului; i) calitatea performanței: unele ceremonii sunt strălucitoare, altele terne; j) modul de comercializare a evenimentului: producția de artefacte precum medalii, fanioane, tricouri sau alte obiecte vândute ca suveniruri. Corelarea acestor factori i-a permis autorului citat identificarea transformărilor permanente ale unui ceremonial, care, În ciuda iluziei
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
comună pentru Întreaga Europă, cu fascinația unei civilizații motorizate pentru Evul Mediu eroic (exprimat prin imagini precum cele ale regilor În haine somptuoase și ale caleștilor vechi și majestuoase), cu apariția unei generații de compozitori preocupați de dezvoltarea muzicii pentru ceremonii publice și cu modernizarea urbanistică a Londrei au făcut ca „prezentarea unei sărbători de stat să pară un eveniment atât al națiunii, cât și al familiei, la care fiecare poate să fie prezent. ș...ț Combinația dintre noutatea transmisiilor mass-media
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
urbanistică a Londrei au făcut ca „prezentarea unei sărbători de stat să pară un eveniment atât al națiunii, cât și al familiei, la care fiecare poate să fie prezent. ș...ț Combinația dintre noutatea transmisiilor mass-media și caracterul anacronic al ceremoniei a făcut ca Încoronarea să fie populară și reconfortantă” (D. Cannadine, 1983, p. 142). Instaurarea unui președinte, ales democratic, reprezintă un act ceremonial care consacră un traseu politic și un ritual a căror structură este asemănătoare cu aceea a riturilor
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
o reședință cu conotații simbolice, izolarea de ceilalți prin intermediul șefului de protocol, a gărzilor de corp, a calendarului și obligațiilor prezidențiale. Studiile consacrate riturilor de instaurare au adoptat fie o perspectivă funcționalistă, fie una conflictualistă. Prima paradigmă subliniază capacitatea acestor ceremonii de a etala simbolurile care oferă imaginea, concretizată de anumite simboluri (regina, președintele, steagurile, Palatele, mulțimea de susținători etc.), a unui stat-națiune și care, astfel, permit cetățenilor conștientizarea identității naționale și afirmarea unității colective (M. Abélès, H.-P. Jeudi, 1997
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
aceasta să aducă transformări sau resemnificări spectaculoase ale schemelor rituale. În schimb, riturile funerare au oferit politicului un teren bogat pentru puneri În scenă ale Puterii, În ansambluri simbolice care afirmau continuitatea acesteia (și, prin ea, a Întregului edificiu social). Ceremonii fastuoase au fost organizate la trecerea În neființă a unor lideri politici de anvergură precum W. Churchill, J. Kennedy, V.I. Lenin, F. Mitterand, Aldo Moro. După asasinarea prim-ministrului Indiei, Indira Ghandi, de către una dintre gărzile sale, de religie sikh
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sikh), fiul ei, Rajiv Ghandi a declanșat un set de rituri, cu finalitate atât funerară, cât și politică: Procesiunea funerară a durat patru ore și s-a Întins cale de șapte mile pe străzile orașului, constituind o versiune indiană a ceremoniei organizate În onoarea lui John Kennedy cu două decenii În urmă. Trupul lui Ghandi a fost așezat, de asemenea, pe un afet de tun, În timp ce comandanții celor trei corpuri ale armatei au servit drept ultimi Însoțitori. La capătul final, unde
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
2002, p. 159). Dincolo de elaborarea complexă a transferului de prestigiu de la Indira Gandhi la Rajiv Gandhi (element subliniat cu predilecție de Kertzer) se poate remarca dialectica dintre mai multe tipuri de ritualuri. Elementul dominant este procesiunea (funerară): ea cunoaște o ceremonie majoră (către locul incinerării) și o multiplicare În ceremonii locale, cu urnele consacrate de cenușa liderului (către locul unde sunt expuse). Alături de aceste procesiuni apar ceremonii funerare tradiționale, acte magice de purificare, acte magice de transfer de putere prin contactul
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
prestigiu de la Indira Gandhi la Rajiv Gandhi (element subliniat cu predilecție de Kertzer) se poate remarca dialectica dintre mai multe tipuri de ritualuri. Elementul dominant este procesiunea (funerară): ea cunoaște o ceremonie majoră (către locul incinerării) și o multiplicare În ceremonii locale, cu urnele consacrate de cenușa liderului (către locul unde sunt expuse). Alături de aceste procesiuni apar ceremonii funerare tradiționale, acte magice de purificare, acte magice de transfer de putere prin contactul cu un obiect sacru, ofrande și diverse ceremonii politice
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
dintre mai multe tipuri de ritualuri. Elementul dominant este procesiunea (funerară): ea cunoaște o ceremonie majoră (către locul incinerării) și o multiplicare În ceremonii locale, cu urnele consacrate de cenușa liderului (către locul unde sunt expuse). Alături de aceste procesiuni apar ceremonii funerare tradiționale, acte magice de purificare, acte magice de transfer de putere prin contactul cu un obiect sacru, ofrande și diverse ceremonii politice. Prima procesiune mobilizează un număr impresionant de participanți, care parcurg un traseu ce leagă diferitele „centre” simbolice
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În ceremonii locale, cu urnele consacrate de cenușa liderului (către locul unde sunt expuse). Alături de aceste procesiuni apar ceremonii funerare tradiționale, acte magice de purificare, acte magice de transfer de putere prin contactul cu un obiect sacru, ofrande și diverse ceremonii politice. Prima procesiune mobilizează un număr impresionant de participanți, care parcurg un traseu ce leagă diferitele „centre” simbolice, sinteză a imaginii Puterii politice (vezi analizele din A. Ben-Amos, 1991; J. Juillard, 1999) și diferitele figuri emblematice pentru componentele societății indiene
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
din sud-estul Africii, a lansat ideea existenței unui tip de rituri de contestare a puterii, care permit, pe de-o parte, exprimarea, controlată ritual, a nemulțumirilor, și pe de altă parte, restaurarea și menținerea ordinii existente. Cu alte cuvinte, aceste ceremonii ar funcționa după logica „valvei de siguranță”, fiind o modalitate de eliberare a tensiunilor existente prin contestarea unei persoane, dar nu și a instituțiilor sociale și politice În exercițiu. Ritul de rebeliune african era compus din două unități rituale, „micul
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sociale și politice În exercițiu. Ritul de rebeliune african era compus din două unități rituale, „micul” și „marele” Ncwala, separate de 15 zile. La primul ritual participau apropiații regelui, regina-mamă, soțiile sale, șefii gărzii regale și preoții de rang Înalt. Ceremonia Începea seara, pe lună nouă, și se ținea În staulul cu vacile regale, fiind deschisă de o rugăciune În onoarea regelui. Apoi, războinicii Începeau să cânte și să danseze un cântec sacru (Simemo), ale cărui versuri conțineau formule de condamnare
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
aduse regelui, dansuri și ospețe. (Textul de față repovestește sintetic descrierile etnografice consemnate În M. Gluckman, 1963, pp. 110-123.) În interpretarea lui Gluckman, acest complex ceremonial este construit pe jocul dialectic dintre condamnarea regelui și exaltarea puterii și unității statului: „Ceremonia nu este o simplă afirmare a unității, ci și un mod de a sublinia conflictele, o declarație a rebeliunii și rivalității, cu o reluare periodică a afirmării unității În jurul regelui”. În felul acesta, o colectivitate Își păstrează structurile sociale și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
devină explicite și care au generat noi mituri, simboluri, paradigme și structuri politice (V. Turner, 1974, p. 99). Nicholas Dirks, un antropolog care a consacrat studii extensive acestei probleme, propune formula „rituri ale conflictului”, referindu-se la „sărbători, carnavaluri, saturnalia, ceremonii religioase și politice și alte festivități anuale care conțin episoade de ridiculizare, amenințare, atacuri, confruntări sau alte conflicte ce pot fi performate Într-o atmosferă solemnă sau Într-una de divertisment ori care nu sunt prescrise (În scenariul ritual - n.
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
anuale care conțin episoade de ridiculizare, amenințare, atacuri, confruntări sau alte conflicte ce pot fi performate Într-o atmosferă solemnă sau Într-una de divertisment ori care nu sunt prescrise (În scenariul ritual - n. M.C.), așteptate sau considerate adecvate acelei ceremonii” (1988, p. 857). O altă variantă a riturilor de rebeliune ar fi constituită de așa-numitele „rituri de inversiune”; după B. Babcock (1978, p. 14), acestea ar cuprinde „acele acțiuni sau comportamente expresive care inversează, contrazic, abrogă sau furnizează alternative
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
investigație consacrată de M. Ozouf (1976) diverselor constructe ceremoniale apărute În timpul Revoluției franceze relevă existența a două tipuri de sărbători, unele fabricate de liderii revoluției și altele create spontan de mase. Primele aveau misiunea de a Înlocui vechiul calendar, vechile ceremonii și vechile simboluri religioase și politice; celelalte se nășteau din pendularea (aproape sistemică) dintre pulsiunile violente, sângeroase ale mulțimilor dezlănțuite și tendința de a ritualiza acțiunile violente și de a le Înlocui cu substitute simbolice: În esență, nu există nicio
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
le poartă Încă, dar aceasta nu este o nouă formă de violență și nici chemare la violență. Este, dimpotrivă, semnul că violența s-a terminat (M. Ozouf, 1976, p. 284-285). Cu alte cuvinte, chiar În contextul sângeros al revoluției, unele ceremonii aveau funcția de a tempera elanurile distructive, de a limita vărsarea de sânge și de a orienta violența către substitute simbolice ale deținătorilor Puterii: girueta În locul nobilului, băncile În locul preoților, copacul libertății ca dovadă a victoriei revoluției, a faptului că
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În revoltă fățișă, iar revoltele pot Îmbrăca adesea hainele carnavalului. Pe 15 aprilie 1967 străzile din Manhattan au fost Împânzite de cea mai mare demonstrație În favoarea păcii din ultimele decenii. ș...ț În parc, diverși activiști precedaseră marșul cu propriile ceremonii. Pe peluza verde, câțiva tineri au desfășurat pancarte cu sloganuri, autoproclamându-se Comitetul Statelor Unite În Ajutorul Frontului de Eliberare a Vietnamului de Sud. În fața lor se afla un turn de carton de 12 metri Înălțime, iar În vârf flutura steagul roșu-albastru
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
miturile cosmogonice se referă la facerea universului, iar cele escatologice la sfârșitul acestuia; miturile etiologice (de origine) povestesc apariția diferitelor forme naturale (relief, plante, animale) și culturale (originea focului, a interdicției incestului și instituirea căsătoriei exogame, a regalității, a unor ceremonii etc.), iar miturile eroilor se referă la personaje umane Înzestrate cu puteri divine, fie ele eroi-luptători, eroi-fondatori, asceți, regi, tricksteri etc. Miturile cosmogonicetc "Miturile cosmogonice" Pentru marele public, mitul „prin excelență” este acea poveste care narează felul În care a
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de la plante la locuri personificate, de la stihii și astre la micii demoni benefici și malefici). Coerentă și mobilă, În ceea ce privește structurile ei profunde, gândirea mitică generează, În manifestările ei, texte, risipite În numeroase genuri folclorice și În complexe simbolice (gestuale În ceremonii, figurative În arta populară) de o mare și deseori derutantă varietate. În consecință, folosind diverse instrumente de analiză, studiile consacrate inventarului mitic românesc au tins Întotdeauna spre atingerea acestui nucleu originar. Traseul deschide Însă calea unor alte analize, dedicate „gândirilor
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de gândire utilizează și ei metoda comparativă și reducerea fenomenelor folclorice la „etimoane” de tip mitologic. Dar pașii prin care ei trec de la identificarea unei note comune la stabilirea unei analogii sau a unei filiații (Între spațiul mitului și al ceremoniei, Între cultura populară românească și tradițiile populare din arealul geografic apropiat, Între faptul de folclor și forme culturale ale Antichității) sunt mici, atentate la căile culturale, istoric atestate, prin care s-a produs fluxul de difuzare a bunurilor simbolice, la
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
vie, apa moartă, focul nou), obiecte, plante și unelte magice (carul de foc, bușteanul ielelor, ceasornicul casei, mătrăguna, iarba fiarelor), coregrafia magică (călușarii, jocul fetelor de la Căpâlna), geografia mitică (Tărâmul Celălalat, Apa Sâmbetii, Valea Plângerii, Mănăstirea Calu-Gastru) și sărbători, ritualuri, ceremonii culturale (Hodăițele, Armindeni, Caloianul, colindele, Ziorile, Brezaia). Este evident, pentru orice persoană familiarizată cu folclorul românesc, că autorul acestor rânduri posedă o cunoaștere superficială a domeniului clasificat: el pune figuri omogene În clase diferite (de exemplu, Sântoader și Sântilie) sau
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Julian, 1966, „Introduction”, În Philosophical Transactions of The Royal Society of London (seria B), vol. 251, nr. 772 Ihl, Olivier, 1996, La fête républicaine, Gallimard, Paris Ionescu, Anca Irina, 1978, Lingvistică și mitologie, Litera, București Ionică, Ion, 1996, Dealul Mohului: ceremonia agrară a cununii În Țara Oltului, Minerva, București Isambert, François-André, 1982, Le sens du sacre, Éditions du Minuit, Paris Isambert, François-André, 1989, „La fête”, În Encyclopedia Universalis, vol. IX, Paris Jarman, Neil, 1997, Material Conflicts: Parades and Visual Display in
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
hiperbolizarea umanului josnic în surprinzătoare contexte solemne. Democratizarea limbajului arghezian presupune aici alternarea termenilor triviali cu sintagme erudite și deliberata inversare a referențialităților, înfățișând așadar bestialitatea prin livresc (scenele de sexualitate, perversiunile, violurile), și invers. Portretele profesorilor, de pildă, sau ceremonia examinării, sunt impietate prin vocabule și asocieri improprii, adecvate însă demascării imposturii și mascaradei festivităților, grotescul expresiei subordonându-se pervazivei intenții satirice: Cel mai iritat dintre membrii juriului examinator a fost o creatură integrală a muncilor mele. Pe fața lui
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
narrinyeri, din est - wakka-kabi locuiesc mai ales În regiunile mărginașe ale continentului și folosesc sulițe cu aruncătoare și ambarcații din scoarță de copac; grupurile mai recente - dieri, kamilaroi sunt caracterizate prin existența gintei matriarhale; aranda, mingin au complicate ritualuri și ceremonii totemice, amintind de cele din Noua Guinee”191. Limbile vorbite de aborigenii australieni au fost grupate Într-o familie aparte a limbilor negro-australiene care nu prezintă nici un fel de Înrudire cu cele trei mari grupuri de limbi vorbite În regiunile
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]