11,545 matches
-
public la cinematografele din România, fiind vizionat de 7.162.552 de spectatori, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. El se află astfel pe locul 12 în topul celor mai vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România. Actorul Gheorghe Dinică a primit în 1972 Premiul
Cu mîinile curate () [Corola-website/Science/311356_a_312685]
-
filmul românesc este considerat a fi „plin de probleme adânci, brodate deopotrivă pe trecut și viitor”. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman scria că filmul polițist era un gen cinematografic nou în cinematografia românească. Lupta dură a polițiștilor împotriva bandelor de hoți prilejuiește reconstituirea unui colț din Bucureștiul de altădată, precum și realizarea câtorva personaje memorabile: Semaca (un bandit cu prestanță), Lăscărică („o lichea perfectă” și sadică), Buciurligă (un bandit inspirat de filmele americane
Cu mîinile curate () [Corola-website/Science/311356_a_312685]
-
Titus Popovici și Petre Sălcudeanu a avut un răsunător ecou la public (peste 7 milioane de spectatori în 30 de ani de reluări). Prilej pentru scenografia lui Radu Boruzescu să reconstituie, elegiac, Bucureștii timpului.”" Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Ultimul cartuș" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste, care descrie lupta comuniștilor în ilegalitate și în perioada cuceririi puterii. Una dintre replicile celebre ale acestui film este cea rostită
Cu mîinile curate () [Corola-website/Science/311356_a_312685]
-
MTV Video Music Awards 2008, acestea fiind: "„Videoclipul anului”", "„Cel mai bun dans într-un videoclip”", "„Cel mai bine regizat videoclip”", "„Cea mai bună coregrafie într-un videoclip”", "„Cea mai bună regie artistică într-un videoclip”" și "„Cea mai bună cinematografie într-un videoclip”", câștigând la cea de-a doua categorie. „When I Grow Up” a debutat pe locul 76 în SUA, în mare parte datorită descărcărilor digitale. În a doua săptămână a urcat un număr impresionant de locuri, și anume
When I Grow Up () [Corola-website/Science/312810_a_314139]
-
altă notabilă versiune a celor "1001 Nopți" include faimosul film italian "Il fiore delle mille e una notte" de Pier Paolo Pasolini din 1974 și filmul francez din 1990 "Les 1001 nuits", în care Catherine Zeta-Jones își face debutul în cinematografie în rolul Șeherezadei. Mai există numeroase producții Bollywood, incluzând "Aladdin and Sinbad". În această versiune cei doi eroi se întâlnesc și își împărtășesc unul altuia aventurile; duhul lămpii este o femeie, iar Aladdin se căsătorește cu ea în loc de prințesă. În
O mie și una de nopți () [Corola-website/Science/312800_a_314129]
-
de 24 decembrie 1934, în satul Văleni din județul Ismail (azi raionul Cahul). A urmat cursurile Facultății de Filologie a Institutului Pedagogic de Stat "Ion Creangă" din Chișinău (1954-1959) și apoi cursurile superioare de regie și scenaristică la Institutul de Cinematografie din Moscova - VGIK (1964-1966). După absolvirea facultții, a lucrat ca ziarist și poet. Primele sale volume de poezii ("Zborul semințelor", 1962; "Focuri de toamnă", 1965; "Ploaie fierbinte", 1967; "Aripi pentru Manole", 1969) se înscriu în contextul resurecționist al scriitorilor șaizeciști
Gheorghe Vodă () [Corola-website/Science/312885_a_314214]
-
scris scenariile și a regizat o serie de filme artistice și documentare care l-au plasat în rândul cineaștilor iluștri din Republica Moldova. Menționăm filmele "Se caută un paznic" (1967) și "Singur în fața dragostei" (1969) ș.a., precum și primele filme documentare din cinematografia Republicii Moldova. Filmele sale documentare sunt pline de lirism, cu o poetică creștin-ortodoxă. Începând din anii '70, el nu a mai participat la activitatea cinematografică din RSSM decât sporadic. A obținut mai multe premii pentru filmele realizate și anume: Marele Premiu
Gheorghe Vodă () [Corola-website/Science/312885_a_314214]
-
roluri, în special de eroine puternice din dramaturgia națională și universală - Aftenia din "Soacra cu trei nurori" de Ion Creangă, Corina din "Ovidiu" de Vasile Alecsandri, Vasilisa din "Azilul de noapte" de Maxim Gorki ș.a. Domnica Darienco a debutat în cinematografie în anul 1955 în filmul "Andrieș", turnat la studioul "A.Dovjenko" din Kiev. Rolul său cel mai cunoscut a fost Domnica din filmul "Armaghedon" (1962). În anul 1989, a ieșit la pensie la vârsta de 70 ani. A primit titlurile
Domnica Darienco () [Corola-website/Science/312908_a_314237]
-
teatru și film român din Republica Moldova. s-a născut la data de 1 mai 1938, în orașul Chișinău. Și-a început activitatea de creație ca poet și jurnalist. A urmat apoi facultatea de scenaristică de film la Institutul Unional de Cinematografie din Moscova - VGIK (1958-1963).Din anul 1962 este membru al Uniunii Scriitorilor și membru al Uniunii Cineaștilor. Încă din perioada studenției, a început să colaboreze la studioul cinematografic "Moldova-film", semnând în anul 1961 scenariul filmului artistic "Omul merge dupa soare
Valeriu Gagiu () [Corola-website/Science/312901_a_314230]
-
extremiste, fie ele de stânga sau dreapta. Filmul documentar, este cel care poate modela ideea de viață a individului și în mod implicit și a întregii societăți. „Marele” ideolog al comunismului rus și internațional, Vladimir Ilici Lenin, chiar afirma că "„cinematografia este cea mai importantă”" în educarea maselor. Și astfel prin propaganda cu filmul s-a reușit crearea Țării sovietelor în care s-au asasinat milioane de oameni care nu au fost de acord cu "„viața nouă”" oferită de "„dictatura proletară
Filmologie () [Corola-website/Science/312956_a_314285]
-
public, fiind vizionat de 3.511.851 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Criticii de film au afirmat că filmul a avut un scop propagandistic, realizat la comanda politică a conducerii statului. Astfel, la sfârșitul deceniului 7 al secolului al XX-lea, tinerii absolvenți de facultate primesc repartiții la țară, refuzându-li-se
Toamna bobocilor () [Corola-website/Science/312955_a_314284]
-
sunt mari. "Toamna bobocilor" a reprezentat un început de drum în tratarea acestui subiect, fiind urmată de filme ca "Iarna bobocilor" (1977), "Buletin de București" (1983), "Căsătorie cu repetiție" (1985) și "Primăvara bobocilor" (1987). Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Iarna bobocilor" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste, realizat potrivit indicațiilor lui Nicolae Ceaușescu. Satul prezentat în film este „un univers fictiv, o Românie paralelă”. În aceeași notă, jurnalistul
Toamna bobocilor () [Corola-website/Science/312955_a_314284]
-
XIX-lea, când unii oameni de cultură s-au folosit de domnia lui Mihai Viteazul peste cele trei țări române pentru a revendica dorința de unire a românilor. Filmul "Mihai Viteazul" a fost anunțat în 1966 ca un proiect al cinematografiei românești pentru anul următor. Scenariul urma să fie scris de Mihnea Gheorghiu, după drama istorică „Capul”. Viitorul film urma să fie regizat de Mihai Iacob. După succesul internațional al filmului "Dacii" (1967), conducătorii cinematografiei românești au decis ca filmul să
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
în 1966 ca un proiect al cinematografiei românești pentru anul următor. Scenariul urma să fie scris de Mihnea Gheorghiu, după drama istorică „Capul”. Viitorul film urma să fie regizat de Mihai Iacob. După succesul internațional al filmului "Dacii" (1967), conducătorii cinematografiei românești au decis ca filmul să intre în producție în 1968, în regia lui Sergiu Nicolaescu, după scenariul lui Titus Popovici. S-au purtat negocieri cu unii producători străini pentru realizarea unei coproducții. În ianuarie 1969, a existat o intenție
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
la 25 mai 1968 între conducerea Partidului Comunist Român și cineaștii din România, Sergiu Nicolaescu a afirmat că dorea să introducă în filmul "Mihai Viteazul" o scenă în care domnitorul făcea dragoste cu o femeie. Tânărul regizor a argumentat astfel: "„Cinematografia cehoslovacă și cea poloneză prezintă filme... termenul exact al acestor filme, îmi pare rău că-l pronunț aici, este «sexy», adică filme în care sexualitatea este prezentată într-un mod foarte deschis. Nu spun că vreau neapărat să fac ca
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
public la cinematografele din România, fiind vizionat de 13.321.377 de spectatori, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. El a fost relansat la 29 septembrie 2000, fiind vizionat de încă 18.926 spectatori. "Mihai Viteazul" se află astfel pe locul 3 în topul celor mai vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
dualismului au existat aici mai ales grădini. În timpul comunismului, în anii 1970, aici a fost construit primul cartier complex din oraș proiectat după noul model socialist cu artere mari, blocuri cu zece etaje, complexe comerciale, piață agroalimentară, instituții de educație, cinematografie și parcuri. Siturile arheoloice din demonstrează că zona a fost locuită de către comunități omenești chiar din perioada Hallstatt, adică cuprinde intervalul de timp dintre secolele al XII-lea și al V-lea î.Hr. Pe terasa de deasupra drumului ce duce
Dâmbul Pietros () [Corola-website/Science/309482_a_310811]
-
1990 Ansamblul Artistic Mureșul ființează cu două secții maghiară și română, fiecare dintre acestea având compartimentele artistice (orchestră, corp de balet, soliști, personal tehnic) necesare realizării unor spectacole complexe. Sediul formației este în Parcul Mare din Bulevardul 1848, în fosta Cinematografie Unirea, care a fost renovată în 2006. Sala de spectacole are o capacitate de 332 locuri pe fotolii. Până în 1993 toți enoriașii reformați din Dâmbul Pietros au aprținut la Biserica din Orașul de Jos, care avea 7 000 de membrii
Dâmbul Pietros () [Corola-website/Science/309482_a_310811]
-
public, fiind vizionat de 4.720.817 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Conform unei analize în privința difuzărilor la televiziuni a filmelor românești, realizată de paginademedia.ro în 2001, filmul "B.D. la munte și la mare" se află pe primul loc în lista filmelor românești difuzate de televiziunile din România, cu un număr
B.D. la munte și la mare () [Corola-website/Science/309567_a_310896]
-
nu cu comedii. Nu ne dădea multe indicații!” - atestă unul dintre interpreți, Sebastian Papaiani. Ceea ce rezultă e o încununare a tripticului prin cel mai slab volet al său, care-i și pune, fatal, capăt.”" Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Brigada Diverse intră în acțiune" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste. În opinia lui, Seria „Brigada Diverse” ar fi fost realizată la inițiativa autorităților politice ca o contrapondere la
B.D. la munte și la mare () [Corola-website/Science/309567_a_310896]
-
Ministerul Culturii este organul de specialitate al Guvernului României, care elaborează și asigură aplicarea strategiilor și politicilor în domeniile culturii și artei, cultelor și cinematografiei, și care elaborează, în colaborare cu Consiliul Național al Audiovizualului, strategia în domeniul audiovizualului. Sediul Ministerului este în municipiul București, Bulevardul Unirii nr. 22, sectorul 3. Ministrul actual al Culturii este . Instituțiile subordonate Ministerului Culturii sunt: Muzee Instituții de spectacol
Ministerul Culturii (România) () [Corola-website/Science/309997_a_311326]
-
lansăm filmul”". Scenariul filmului a fost scris de actrița Draga Olteanu-Matei și de operatorul de imagine George Cornea, fiind inspirat din nuvela „Hiena” de Petru Vintilă. Au fost realizate trei variante de scenarii, ultima aparținând actriței Draga Olteanu Matei. Conducerea cinematografiei românești a făcut presiuni pentru modificarea scenariului, adăugându-se implicații politice și eliminându-se unele elemente care ar fi contribuit la conturarea mai veridică a poveștii. "„Mi-au distrus filmul cu adaosuri politice și morale. Această femeie, Păuna, prin ambiția
Patima (film din 1975) () [Corola-website/Science/310049_a_311378]
-
cum era scris. Și atunci omul singur hotâra dezaprobarea”", s-a plâns ulterior scenarista. Scenariul a fost modificat în mai multe rânduri, invocându-se diferite motive. "„Realizarea filmului a durat nouă ani, timp în care s-a tot schimbat conducerea Cinematografiei. Din această cauză, scenariul a suferit multe intervenții, pentru a nu jigni instituțiile statului. Spre exemplu, pelicula se deschidea cu o scenă în care eroina principală, Păuna Varlam, își surprindea soțul dimineața la un chef cu femei. Păuna începea să
Patima (film din 1975) () [Corola-website/Science/310049_a_311378]
-
a fost vizionat de 2.508.086 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Filmul a obținut Premiul „Portocala de argint” pentru film de debut la Festivalul Internațional de Film de la Antalya (1977). Cronicile cinematografice au lăudat cu moderație filmul, remarcând totuși interpretarea de nivel înalt al actriței Draga Olteanu-Matei. În "„Istoria filmului românesc
Patima (film din 1975) () [Corola-website/Science/310049_a_311378]
-
în Chișinău există Statuia lui Grigore Kotovski (1954), Monumentul "Eroilor Comsomoliști", consacrat tineretului revoluționar (1959) -- partea de sus a monumentului apare în filmul " Omul merge după soare", regia: Mihail Kalik, 1961, unul din cele mai bune filme făcute vreodată în cinematografia sovietică moldovenească), compozitorului Ștefan Neaga (1964), “Eliberarea" - din fața Hotelului Chișinău (1969), Maxim Gorki - din apropierea Băncii de Stat (1972) și cel dedicat lui Marx și Engels - din fața clădirii Comitetului Central al Partidului Comunist din Moldova (1976, distrus în 1991). De asemenea
Lazăr Dubinovschi () [Corola-website/Science/310180_a_311509]