10,914 matches
-
în funcție de situațiile de comunicare, de codul oral sau scris și, nu în ultimul rând, în funcție de registrul de limbă. În cadrul limbii literare, restricțiile morfosintactice și semantice sunt mai pregnante, în timp ce limbajul familiar și argotic (pătruns în presa scrisă, pe forumuri, în conversațiile uzuale) manifestă o mai mare permisivitate, cultivând construcțiile inedite și foarte expresive. Proprietățile de structură și de sens fac ca, de cele mai multe ori, să se includă în sfera realizărilor tiparului (Det) N1 de N2 structuri care nu formează totuși un
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
distanța care-i separă pe copii de obiectivele stabilite și determină măsurile care trebuie luate ( muncă individuală, diferențiată ). Didactica modernă introduce metode noi ca problematizarea care urmărește dezvoltarea gândirii logice a copilului și nu asimilarea mecanică, superficială a unor informații, conversația euristică bazată pe demonstrații și exemple concrete și toate metodele orale care stimulează activismul copiilor remarcându-se În mod special implicarea activă a copilului În activitate. Didactica modernă introduce și materiale noi acolo unde sunt posibilități ex : computere, diapozitive, teatru
Învăţământul românesc în context european by Colpoş Lenuţa () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2350]
-
limbajului). Demonstrarea este o metodă de bază folosită În grădiniță. Explicația aproape Întotdeauna este Însoțită de demonstrație. Povestirea - tot metoda tradițională În prezentarea conținutului unor texte literare cu caracter realist științific sau fantastic, În anumite momente ale procesului instructiv - educativ. Conversația - se folosește după ce educatoarea a transmis cunoștințe copiilor despre un anumit subiect. Prin această metodă se urmărește consolidarea și verificarea cunoștințelor transmise și formarea deprinderilor de a exprima gândurile cu ajutorul cuvintelor. Observația - este folosită În grădiniță pentru a face despre
Învăţământul românesc în context european by Colpoş Lenuţa () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2350]
-
Grigurcu, Poeți, 359-362; Ion Vlad, Jurnalul poetului, TR, 1980, 11; Eugen Simion, „Jurnal de noapte”, RL, 1980, 19; Lucian Alexiu, „Jurnal de noapte”, O, 1980, 20; Mircea Vaida, „Un civil în secolul douăzeci”, TR, 1980, 42; Cristea, Faptul, 162-165; Sângeorzan, Conversații, 100-105; Marius Robescu, Un poet la răscrucea fenomenelor, VR, 1981, 3; Gheorghe Grigurcu, Temperatura unei poezii: Nicolae Prelipceanu, TR, 1981, 50; Tomuș, Mișcarea, 156-159; Livescu, Scene, 129-133; Regman, Noi explorări, 59-67; Laurențiu Ulici, „Fericit prin corespondență”, CNT, 1983, 6; Mircea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]
-
seducție, au intrat în istorie curtezane care au marcat viața suveranilor, nobililor, bancherilor, oamenilor de cultură, au pigmentat societatea mondenă, politică și artistică a timpului. Au atras, au cucerit, au fascinat și au sedus prin frumusețe, senzualitate, eleganță, inteligență, arta conversației, arta amorului rafinat. Au șocat prin frivolitate, extravaganță, opulență, risipă, cruzime. Au creat pasiuni trecătoare și stabile. Puternice, în slăbiciunea lor, curtezanele și-au construit situații privilegiate pentru ele și pentru urmașii lor, au influențat decizii politice. Capabile de iubire
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ale bancherilor, filosofilor și artiștilor, în saloanele proprii și ale altora, pe scenă ca actrițe și dansatoare. Au strălucit prin frumusețe și eleganță, farmec generat de spirit, de talent, prin arta seducției de a provoca, de a incita, prin arta conversației. Desigur, menirea lor principală era aceea de a delecta, deconecta, distra, încânta. Numai că unele și-au depășit postura de decor estetic stimulativ și, odată ajunse în grațiile celor doriți, și-au orientat puterea de seducție spre a deveni influente
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
trădat, au strălucit un timp ori au decăzut. Frumusețea fizică și îndeosebi frumusețea interioară, a spiritului au facilitat, de multe ori, reușita de a ajunge și de a se menține în sfera de atracție și interes a bărbaților importanți. Arta conversației nu a dat niciodată greș în actul seducției. Curtezanele au intrat în istoria anecdotică și în legendă prin reușitele lor. Au atins moduri luxoase de viață, au obținut titluri nobiliare, averi, au ajuns în poziții sociale și politice privilegiate pentru
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
capacitatea lor de a atrage, cuceri, încânta, generează puterea de seducție și intrarea celor vizați într-o captivitate plăcută, acceptată, asumată, devenită confortabilă, dar riscantă și, uneori dezonorantă. Curtezanele și pseudocurtezanele își folosesc sex-appeal-ul, inteligența, talentele, puterea de seducție, arta conversației, arta amorului rafinat pentru propriile ambiții și interese. Toate sunt capabile de iubire, dăruire, sacrificiu, dar și de intrigă, răutate, răzbunare. Curtezanele și pseudocurtezanele se diferențiază prin faptul că primele au un statut distinct de femei întreținute iar celelalte au
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
le aduceau averi și confort material, prestigiu social și religios, admirație și respect. Se făceau cunoscute și admirate ca muziciene și dansatoare la petreceri private, la evenimente sociale importante. Curtezanele își cucereau clienții prin înfățișarea plăcută, prin inteligență și arta conversației, arta amorului și solicitudinea de a oferi servicii sexuale, având ca motivații: dragostea, atracția fizică, curiozitatea, rutina, compasiunea și, în primul rând, câștigurile materiale și financiare. Curtezanele aveau relații bune cu magistrații, cu oamenii de ordine, cu bancherii, cămătarii, astrologii
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
mirese, erau vândute mongolilor în schimbul cailor. O tânără frumoasă și educată era cumpărată pe 1000 de cai. Fetele-flori / hua se remarcau nu numai prin tinerețe, frumusețe și rafinament, dar și prin talente la dans, muzică, caligrafie, pictură, poezie, prin arta conversației. Clienții erau primiți, respectându-se eticheta complicată a timpului, erau serviți cu ceai, apoi erau invitați la banchet. Mâncarea și băutura erau mai mult un pretext al petrecerii, importantă era atmosfera. Fetele- flori cântau vocal și la instrumente: qin (asemănător
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
care-l ocupau în societate, înaintea lor era breasla meseriașilor iar după ele erau cărturarii. Prestațiile lor erau aristocratice. Fetele- flori / hua primeau din copilărie o educație aleasă pentru a se face plăcute și admirate ca dansatoare, cântărețe, pentru arta conversației. În adolescență erau inițiate în arta amorului. Unele curtezane au rămas în istorie ca savante, poete, pictorițe, caligrafe. Astfel, a rămas în istorie erudita Ban Zhao (35-101 d.H.) care a lăsat posterității Istoria Dinastiei Han, lucrare de referință pentru istoria
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
tinere frumoase, cultivate, rafinate și se considerau slujitoare ale Aphroditei, ca și hierodulele, preotese, curtezane sacre în temple. Hetairele țineau companie oamenilor de seamă ai cetății politicieni, filosofi, artiști și-i încântau prin talentele lor de poetese, dansatoare, muzicante, prin conversație și prin arta amorului rafinat. Unele, auletridele, s-au afirmat ca dansatoare. Prestigiul hetairelor a fost recunoscut în vremea lor și era întreținut de celebritățile timpului care au trăit în compania lor și a răzbătut mileniile în modernitate, astfel încât curtezane
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
fie accesibile oricărui îndrăgostit, să-și stăpânească violența firii, să se antreneze în jocuri erotice, după cum acestea li se potrivesc. În Italia, în perioada Renașterii, de prestigiu se bucurau meretrices onestae. Femei frumoase, elegante, cultivate, curtezanele Renașterii se remarcau prin conversații de spirit în saloane și la festivități mondene, țineau companie personalităților politice și artistice ale timpului, bancherilor. Unele dintre aceste frumuseți celebre au intrat în istorie prin inteligență și rafinament, fiind în compania unor personalități marcante ale timpului: Imperia, Camilla
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
criterii estetice și psihologice riguroase. Odată selectate, fetele erau aduse în ceainării ochaya / okasan conduse de patroane ce se ocupau de educația fetelor. Învățau de timpuriu să meargă elegant, să salute, să vorbească, să-și poarte hainele, să întrețină o conversație. Toate gesturile: să deschidă, să închidă ușa, să țină o ceașcă în mână, să poarte evantaiul, să prepare ceaiul, să-l ofere etc. trebuiau executate cu grație și deprinderile se însușeau după numeroase exerciții. Învățau să zâmbească, să seducă din
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
sau în case de gheișe erau pe posturi de servitoare, la discreția ucenicelor și a gheișelor, se deprindeau să fie supuse, manierate și agile în tot ceea ce li se cerea să facă. Cele ce se remarcau prin frumusețe, inteligență, arta conversației deveneau maiko ucenice pe lângă gheișe experimentate, onesan, care le perfecționau conduitele de femei de societate, de femei ale artelor. Intrau apoi în lumea gheișelor, schimbând gulerul roșu cu cel alb. Pragul maturizării sexuale era trecut prin ritualul deflorării misuage act
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Tânăra milesiană și-a câștigat existența, după unele surse, ca hetairă, oferind companie bărbaților însemnați. În jurul ei se aflau cei mai de seamă filosofi, literați, artiști ai vremii. Hetairele erau femei tinere, frumoase, elegante, cultivate, sofisticate, ce străluceau prin arta conversației, prin muzică, dans și poezie și creau atmosferă spirituală elevată reprezentanților elitei culturale a timpului. Prin intermediul arhitectului Hippodamos din Milet, se spune, ar fi cunoscut-o Pericle pe Aspasia, în anul 449. Conducătorul militar al Atenei era căsătorit cu o
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de opulență, lux și desfrâu, printre multele soții și concubine ale tatălui. Cleopatra a primit o educație aleasă, în spiritul tradiției grecești. Vorbea mai multe limbi: greaca, latina, egipteana, ebraica, araba, persana. Citea cărți din biblioteca palatului, întreținea cu ușurință conversații, avea cunoștințe din domeniile literaturii și științelor. Inteligentă și cultă, ea a câștigat aderența și simpatia poporului egiptean, contrar ostilității de a fi acceptată o femeie pe tron și, în plus, macedoneană grecoaică, pentru că și-a însușit perfect limba, a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Cleopatra să farmece și să subjuge bărbați de statura generalilor romani Cezar și mai cu seamă Antoniu? Cleopatra nu excela prin frumusețe iar de frumuseți nu ducea lipsă Imperiul Roman. Era extrem de inteligentă, pragmatică, cu intuiții politice, atrăgea atenția prin conversații ce dovedeau știință și cultură, era puternică (după ce și-a consolidat tronul), faimoasă, avea interesul să-și consolideze tronul, să păstreze independența Egiptului și să recupereze teritoriile pierdute. De aceea s-a străduit să-i cucerească pe generalii romani, să
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Domenico Campani, să compună versuri, era și o excelentă muziciană. Avea toate calitățile să trezească și să mențină admirația bărbaților deosebiți. Imperia s-a remarcat prin rafinament artistic, în salonul ei primea intelectuali de vază pe care-i încânta cu conversații spirituale și cu sensibile interpretări muzicale. Cardinalul și umanistul Jacopo Sadolet, prieten cu Pietro Bembo, autorul unui tratat de pedagogie, De liberis recte instituendis liber, 1533, al unei lucrări de reflecții, De laudibus philosophiae libri duo, 1538, a celebrat-o
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
La optsprezece ani a intrat pe piața ofertelor erotice. Nu era o frumusețe deosebită, nu se încadra în idealul de frumusețe după modelul timpului, era blondă și cu forme voluptoase. În schimb, era extrem de inteligentă și de cultivată. Atrăgea prin conversații sclipitoare, prin talent literar, surprindea prin reflecții filosofice, cucerea prin farmec, prin erotism rafinat. Tullia a fost una dintre multele amante ale lui Rodrigo Borgia, devenit papa Alexandru al VI-lea, ale bancherului florentin Filippo Strozzi, aflat în relații cu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
căsătorit cu un fizician cu stare, dar căsătoria nu a rezistat. A avut șase copii, trei dintre ei au murit la vârste fragede. S-a făcut respectată și admirată prin frumusețea, inteligența, farmecul și cultura ei. A excelat prin arta conversației, un mod de seducție care nu dă greș; învățase de la mama ei că dorința începe în minte. A pătruns în cercurile înalte ale nobilimii, era prezentă cu nume și adresă în Registrul onoratelor curtezane, aflat la centrul administrativ al Veneției
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Poitiers era descendenta unei familii nobiliare, fiica contelui de Saint Vallier și a lui Jeanne de Batarnay, s-a născut în anul 1499, la Poitiers. A primit o educație umanistă în spirit renascentist prin literatură, limbi străine, muzică, dans, arta conversației, sportul preferat fiind hipismul. S-a căsătorit, la numai cincisprezece ani, cu contele Louis de Brézé, cu patruzeci de ani mai în vârstă. A devenit doamnă de onoare a Louisei de Savoia, mama regelui Francisc I. A avut două fiice
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
făcut sport echitație. S-a căsătorit cu Enemond Perrin, din aceeași branșă a tatălui și a fost supranumită La Belle Cordière. Louise s-a remarcat prin frumusețe deosebită și printr-un spirit poetic rafinat. Și-a desăvârșit spiritul poetic în conversații purtate în salonul familiei în care se întâlneau spirite rafinate ale vremii. Era perioada Pleiadei, generată de Pierre Ronsard și de școala lui, a poeților renascentiști francezi, pleiadă reprezentată de talente remarcabile ca: Pierre de Ronsard, Joachim de Bellay, Olivier
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
creării unei Curți rafinate, dorea să concureze Luvrul. Curtea devenise un loc rafinat de întâlnire în care suveranii și curtenii se întreceau în galanterii, devenise un loc de întâlnire al spiritelor alese, scriitori, muzicieni, filosofi, unde se excela prin sclipitoare conversații. Ea însăși, admiratoare a lui Francesco Petrarca, este autoarea unor poezii în acest spirit, autoarea unor comedii și epistole. Frecventa Curtea din Navarra și scriitorul și filosoful francez Michel de Montaigne ce a mărturisit că a fost inspirat de conversațiile
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
conversații. Ea însăși, admiratoare a lui Francesco Petrarca, este autoarea unor poezii în acest spirit, autoarea unor comedii și epistole. Frecventa Curtea din Navarra și scriitorul și filosoful francez Michel de Montaigne ce a mărturisit că a fost inspirat de conversațiile Curții în unele dintre eseurile lui. Atmosfera politică s-a complicat, Henric de Bourbon, regele Navarrei, a fost obligat să se dezică de protestantism, a fost adus pe tronul Franței ca regele Henric al IV-lea (1589-1610), succesorul fiului Caterinei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]