11,160 matches
-
în 1947. Călătorește în Spania, Portugalia, Austria și Germania. În 1948 dirijează conferința UNESCO de la Beirut. Paul Ricoeur publică în același an "Gabriel Marcel et Karl Jaspers" la Editura Temps présent din Paris. Gabriel Marcel este la apogeul activității sale creatoare, îi este decernat distincția de Ofițer al Legiunii de Onoare. În 1949 îi este decernat Marele Premiu pentru literatură al Academiei Franceze și publică la Editura Plon, piesele "L'Emissaire, Le Signe de la Croix, La Fin des temps" în volumul
Gabriel Marcel () [Corola-website/Science/304585_a_305914]
-
în limba română "X" se citește "cs"), iar transcrierea fonetică în limba română este "latec". Ultimul caracter din LaTeX vine de la litera χ (chi), iar numele TeX este un derivat al termenului grecesc τέχνη (abilitate,artă (ca pricepere), tehnică). În timp ce creatorul TeX Donald Knuth promovează pronunția , Lamport afirmă că el nu susține nicio variantă ca fiind corectă pentru pronunția LaTeX. Acolo unde tipărirea permite, sigla LaTeX este afișată ca în această pagină, iar dacă posibilitățile tehnice nu permit o astfel de
LaTeX () [Corola-website/Science/304630_a_305959]
-
învățat prin experiență și studiu, în sensul că poți realiza o anumită activitate pentru că ai învățat cum să o faci. Există, deci, un in potentia al activității (energeia) care este tocmai acest dynamis. Însă energeia este acea activitate sau actul creator care este anterior propriei sale dynamis. Există activități care pot fi productive sau neproductive. Activitățile neproductive sunt cele care nu au ca rezultat un produs (ergon) finit (de ex. a respira, a se plimba etc). Activitățile productive sunt cele al
Wilhelm von Humboldt () [Corola-website/Science/303504_a_304833]
-
aceste lucruri mereu dupa acelasi model, fără sa adaugi nimic nou, nici o idee nouă. În acest caz produci după o tehnică învățată pe care o aplici de fiecare dată când realizezi acel tip de activitate. Energeia este o activitate productivă creatoare care se bazează pe un dynamis, dar este, în același timp, anterioară propriei dynamis; actul (energeia) este înaintea tehnicii (dynamis), în sensul în care mai întâi este invenția, și abia apoi poți încerca să analizezi și să înțelegi cum s-
Wilhelm von Humboldt () [Corola-website/Science/303504_a_304833]
-
analizezi și să înțelegi cum s-a făcut și, prin urmare, poți învăța și transforma în tehnică ceea ce inventatorul a făcut spontan. Deci mai întâi, ceva este inventat, apoi această invenție devine tehnică și se poate învăța. Dar în momentul creator inițial, invenția nu este încă tehnică. Deci energeia este acea activitate (sau dinamism) care e anterioară tehnicii cu care o execuți; este capacitatea de a crea ceva nou, în mod spontan, intuitiv, fără să știi dinainte regulile după care creezi
Wilhelm von Humboldt () [Corola-website/Science/303504_a_304833]
-
a omului. Mai mult chiar, ea este însăși această putere în activitate (energeia). În acest sens, limba este pentru Humboldt (la fel ca pentru Hegel), prima apariție a spiritului însuși în om. Spiritul se manifestă ca activitate, el este activitatea creatoare însăși. Relația dintre conținut și expresie formează conceptul lingvistic. De ex, în cazul conceptului lingvistic arbore, expresia sau forma sonoră a cuvântului este a-r-b-o-r-e, iar conținutul cuvântului este „faptul de a fi arbore” sau „arbore”. Până la Humboldt, conținuturile cuvintelor erau
Wilhelm von Humboldt () [Corola-website/Science/303504_a_304833]
-
cu Dimitrie Cuclin", Galați, editura Porto Franco, 1995 Nicolae Moldovan, "Dimitrie Cuclin. Omul, gânditorul și compozitorul", Galați, editura Alma, 2001 Ion Bârsan, „Dimitrie Cuclin - repere al biografiei și operei”, "Revista de etnografie și folclor", nr. 5-6/1997 Vasile Tomescu, "Drumul creator al lui Dimitrie Cuclin", București, Editura muzicală, 1956 I. Ticulescu, "Dimitrie Cuclin - studiu critic asupra vieții și operei lui", București, 1933 Dimitrie Cuclin, "Muzică, știință, artă și filosofie", Mihai Eminescu, "Lucifer", trad. Dimitrie Cuclin Listă cu lucrările pentru pian solo
Dimitrie Cuclin () [Corola-website/Science/303525_a_304854]
-
în chestiunile religioase și afirma că e legitim ca un popor să se opună practic unui magistrat nevrednic, chiar folosind arme sau destituindu-l, dacă este necesar. Pe scurt, fără a fi un mare dogmatician, asemenea maestrului său, nici un geniu creator pe tărâm ecleziastic, Beza dispunea de calități care l-au făcut faimos ca umanist, exeget, orator și lider în chestiuni politice și religioase, calificându-l pentru a fi călăuza calviniștilor din întreaga Europă. În diversele dispute în care a fost
Theodorus Beza () [Corola-website/Science/303677_a_305006]
-
lume”. Iorga considera că viața și opera Veronicăi Micle „sunt ca una din acele drame antice, în care se cuprind trei piese deosebite, reprezentând cele trei faze ale aceleași acțiuni: greșeala, efectele ei înainte de expirare și pedeapsa”. George Sanda: „Dramei creatorului neînțeles din erotica eminesciană, Veronica Micle i-a opus drama femeii neînțelese: pentru o astfel de femeie, dragostea nu este și condiția creației, ci numai a vieții; femeia care capătă conștiința personalității sale răzbună nu un sentiment jerfit, ci o
Veronica Micle () [Corola-website/Science/303693_a_305022]
-
pace și erau bazate pe teme mitologice. Pentru a crea dramele speciale, muzica și efectele pitorești pentru aceste evenimente, Caterina a angajat cei mai importanți artiști și arhitecți ai acelor vremuri. Istoricul Francisc Yates a numit-o "o mare artistă creatoare de festivaluri". Caterina a introdus treptat o serie de modificări la distracțiile tradiționale: de exemplu mărește importanța dansului în timpul spectacolelor. Naște o formă distinctă de artă "balet de Court", baletul curții. Datorită sintezei dintre dans, muzică și versuri, ia naștere
Caterina de' Medici () [Corola-website/Science/303755_a_305084]
-
sale, ambele combinate cu folosirea constantă a locurilor reale pentru filmările sale au constituit surse de mare inspirație atît pentru realizatorii francezi de filme ai "noului val francez" dar și pentru alți realizatori de filme din întreaga lume. Această influență creatoare a fost "prinsă" de Jean-Luc Godard, în filmul său realizat în maniera "noului val" cinematografic, "À bouț de souffle", ("Fără răsuflare" sau "Cu sufletul la gură", în limba română) prin distribuirea lui Melville în rolul unui personaj secundar, dar a
Jean-Pierre Melville () [Corola-website/Science/303805_a_305134]
-
europene, deși, firește, se pot găsi filiațiile sale într-o serie de demersuri ale suprarealismului, dadaismului și abstracționismului liric. Pollock împinge însă până la limită consecințele unor tentative de a desprinde emoția de orice aluzie metaforică și de a lăsa impulsul creator să se declanșeze fără constrângere și fără nicio obligație explicativă. Într-adevăr, important este momentul creației, moment exploziv ce epuizează nevoia de expresie și comunicare. Pentru că, practic, pânzele lui Pollock se păstrează surprinzător de elocvent, ca opere finite, în cadrele
Jackson Pollock () [Corola-website/Science/303829_a_305158]
-
evoluționismul, cu fenomenul “Big Bang” sau cu alte teorii științifice. Spre deosebire de acestea, creaționismul afirmă că formarea Universului și a elementelor ce îl compun nu a fost un fenomen lipsit de o cauză inteligentă, ci o acțiune voită de un zeu creator. De-a lungul timpului, diferitele popoare ale lumii au creat o sumedenie de mituri pentru a explica originea lumii. În mitologia egipteană, la începuturile lumii exista doar o mare întunecată care plutea peste tot. Ea era cufundată în tăcere, era
Geneză (mitologie) () [Corola-website/Science/303819_a_305148]
-
își respecte promisiunea, de aceea îl lasă să domnească asupra lumii timp de 9.000 de ani, după care va urma la conducere Ahura Mazda. Din acel moment începe lungul război dintre bine și rău. Și Ohrmazd și Ahriman sunt creatori, însă primul creează făpturi bune, iar al doilea dă naștere celor rele. Zoroastrismul, religie care apare ulterior în Persia, nu este de acord cu ideea că Ahura Mazda și Angra Maynu sunt frați. Conform capitolului I din „Bundahism”, Ohrmazd este
Geneză (mitologie) () [Corola-website/Science/303819_a_305148]
-
sunt readuse în corpul lui, încetându-și funcționarea, pentru ca apoi să iasă din nou, să renască, la următoarea expirație a lui. Fiecare moment al respirației (inspirație sau expirație) este echivalent cu câteva miliarde de ani. Mahaa-Vishnu îndeplinește astfel rolul zeului creator, dar și destructiv, care influențează evoluția lumii și îi menține ordinea. Fiecare prima ființă creată în fiecare univers se numește Brahma, iar datoria ei este să creeze o diversitate de elemente naturale, de forme de viață, în lumea pe care
Geneză (mitologie) () [Corola-website/Science/303819_a_305148]
-
modelat mai mulți oameni, mai ales femei, pe care le-a creat deja însărcinate. Apoi zeul a trimis oameni în toate colțurile pământului, însă a reținut cu sine un bărbat și o femeie la Cusco, „centrul lumii”. Un alt zeu creator a fost Con, zeu ce avea forma unui bărbat, dar fără oase. Forța lui creatoare s-a exercitat asupra creării lucrurilor bune de pe pământ, care să satisfacă nevoile primilor oameni. Cu toate acestea, oamenii i-au uitat bunătatea și s-
Geneză (mitologie) () [Corola-website/Science/303819_a_305148]
-
fi modificat. c) credința într-un tărâm secund paralel, rar infernal și de obicei paradisiac, dar nu în sensul biblic, deoarece credințele păgâne nu au pătruns încă în acest mit. d) convingerea că undeva există nemurire, așa numita tinerețe-fără-bătrânețe-și-viață-fără-de-moarte. Zeul creator sau demiurgul reprezintă entitatea responsabilă pentru creația întregii lumi materiale și spirituale, în unele cazuri, sau doar a lumii materiale. De obicei, zeul creator este și cel care a dat viață primilor oameni. Existența lui reflectă necesitatea omului de a
Geneză (mitologie) () [Corola-website/Science/303819_a_305148]
-
au pătruns încă în acest mit. d) convingerea că undeva există nemurire, așa numita tinerețe-fără-bătrânețe-și-viață-fără-de-moarte. Zeul creator sau demiurgul reprezintă entitatea responsabilă pentru creația întregii lumi materiale și spirituale, în unele cazuri, sau doar a lumii materiale. De obicei, zeul creator este și cel care a dat viață primilor oameni. Existența lui reflectă necesitatea omului de a-și explica originea universului printr-un proces fabulos. Actul creației este sacru, pur, original, unic și irevocabil, reprezintă o biruință a ordinii asupra haosului
Geneză (mitologie) () [Corola-website/Science/303819_a_305148]
-
dat viață primilor oameni. Existența lui reflectă necesitatea omului de a-și explica originea universului printr-un proces fabulos. Actul creației este sacru, pur, original, unic și irevocabil, reprezintă o biruință a ordinii asupra haosului primordial. Din această cauză zeul creator și-a câștigat în majoritatea religiilor o reputație foarte mare. El este uneori zeul suprem, ca în cazul lui Odin, din mitologia nordică, a lui Atum din cea egipteană sau a lui Marduk din cea mesopotamică. Cu toate acestea religiile
Geneză (mitologie) () [Corola-website/Science/303819_a_305148]
-
în majoritatea religiilor o reputație foarte mare. El este uneori zeul suprem, ca în cazul lui Odin, din mitologia nordică, a lui Atum din cea egipteană sau a lui Marduk din cea mesopotamică. Cu toate acestea religiile gnostice disprețuiesc zeul creator precum și materia creată de acesta și îl consideră un demon sau o divinitate inferioară care a încercat să imite prin creație Paradisul. Înainte de săvârșirea actului creator și de stabilire a ordinii în univers, lumea era stăpânită de întuneric și dezordine
Geneză (mitologie) () [Corola-website/Science/303819_a_305148]
-
sau din naivitate și lipsa conștiinței că ar putea provoca rău. Fiindcă lumea la începuturile ei se caracterizează prin puritate primordială și perfecțiune, acest zeu este responsabil pentru aducerea relelor, suferințelor și a morții. El degradează opera ideală a zeului creator și provoacă procesul de degradare progresivă a lumii. Exemplu pentru acest tip de zeu este Ahriman (mitologia persană) sau Sulmus (mitologia mongolă). De asemenea, rolul zeului șarlatan poate fi preluat de demoni, duhuri rele sau spiriduși. Victor Kernbach - "Dictionr de
Geneză (mitologie) () [Corola-website/Science/303819_a_305148]
-
tehnică, la început considerată meșteșugărească, devenise un mijloc consacrat de exprimare artistică mai ales datorită lui Albrecht Dürer. Viața în comunitate a celor patru tineri artiști va continua, începând din anul 1911 la Berlin. Totuși, pe măsură ce li se formează personalitatea creatoare, legăturile lor slăbesc. În 1913, Kirchner publică un articol referitor la istoria formării grupului "Die Brücke", în care își revendică rolul principal. Acest fapt duce la discuții contracdictorii și gruparea se destramă. În scurtă vreme izbucnește primul război mondial, Kirchner
Ernst Ludwig Kirchner () [Corola-website/Science/304050_a_305379]
-
al umbrelei îi permite să sublinieze senzualitatea asociată cu exoticul. Stăpânirea tehnicii gravurii este esențială în ceea ce privește linia și volumul. Kirchner "își construiește" treptat tablourile, introduce în ele fragmente geometrice din care iau naștere personajele și decorul urban. Berlinul stimulează entuziasmul creator al lui Kirchner. Liniștea și seninătatea nudurilor pictate înainte fac loc unui ritm rapid și impulsiv, rezultând compoziții sub forma unui vitraliu. Într-o serie de 14 tablouri cu "scene de stradă" realizate la Berlin, Kirchner păstrează efectele cromatice contrastante
Ernst Ludwig Kirchner () [Corola-website/Science/304050_a_305379]
-
1832-1840 fiind de asemenea, protopop al mănăstirilor din Moldova, el alcătuiește niște “instrucțiuni” privind buna rînduială călugărească, în conținutul lor fiind prezente drepturile și obligațiiile: starețului, soborului, duhovnicului, eclesiarhului, iconomului și ale altor funcții de administrație în mănăstire. Continuîndu-și opera creatoare, ieroschimonahul Dorotei a construit pe locul bisericii din lemn, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”,în anul 1784, o altă biserică, din piatră deja, destinată pentru oficierea serviciului divin în timpul iernii. Lucrările de construcție au continuat din 12 noiembrie 1838 pînă
Mănăstirea Hîncu () [Corola-website/Science/304157_a_305486]
-
celebrau încă din sec. al VII-lea î.Hr.. Antichitatea lor este confirmată și de descoperirile arheologice. Pe lângă cele două zeițe htoniene, misterele au fost sărbătorite mai târziu la Eleusis și Dionis, numit acolo Iachos, era prezent drept reprezentant al forței creatoare a naturii. Cultul eleusin s-a răspândit în toată lumea, iar urmele sale se găsesc și în Egipt. Sacerdoțiul eleusin era transmis ereditar. Preoții care oficiau misterele erau: Hierofantul (preotul suprem), Daducos (purtătorul făcliei), Hierokeryx (crainicul sfânt) și Epibomios (preotul celebrant
Misterele din Eleusis () [Corola-website/Science/304202_a_305531]