14,288 matches
-
convenții sociale și culturale care, ca atare, pot fi înlocuite cu altele; ele nu reprezintă singura modalitate de a conduce o societate, deși, datorită școlii, pare a fi cea mai adecvată acestui scop. Dilema "fie pedepsești, fie permiți", deși pare desprinsă dintr-un algoritm al administrării situațiilor conflictuale, nu se dovedește nici eficientă (pe termen mediu și lung chia trezește resentimente) și nici unica modalitate de a interveni în situații de criză. Beneficiul obținut prin recursul la pedepse și recompense nu
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
foarte consistent. După două ore de dezbatere, am rămas cu una dintre concluziile desprinse, și anume: nici o reformă în educație nu se va putea face fără participarea directă a fiecărui profesor, fără implicare și forța credinței în mai bine. Am desprins patru termeni cheie pentru această manifestare științifică: ideal, model, demnitate, prestigiu. Intervențiile celor doi elevi de la Colegiul Național “Mihai Eminescu”, participanți la acțiune, mi-au întărit convingerea că avem pentru cine ridica ștacheta formării profesionale și educării tinerei generații. Inedită
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
membru al Comisiei de Afaceri Europene a Parlamentului României, dar și de membru al Adunării Parlamentare a Francofoniei, la întâlnirea cu oaspeții francezi, marți, 22 februarie, în Sala „Nicolae Bălcescu” din Camera Deputaților. Dincolo de limbajul diplomatic și discursul protocolar, am desprins câteva idei interesante pentru prezentul dar și viitorul relațiilor franco-române, aflate astăzi, din păcate, într-un impas generat, în primul rând, de o comunicare defectuoasă. De fapt, aceasta a fost una dintre principalele concluzii la care s-a ajuns la
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Gherman Gabriela Grup Școlar „Vasile Pavelcu” Iași Tendințe actuale privind educația deficienților de auz Deși tendința generală de promovare a oralismului în școlile pentru surzi nu a putut fi oprită timp de peste 100 de ani, această abordare s-a dovedit desprinsă de realitatea concretă a surdului. Limbajul gestual a continuat să existe, iar în prezent se vorbește tot mai mult despre acest limbaj. Absolvenții surzi ai învățământului superior au început să se angajeze în școlile speciale, pe diferite posturi, servind ca
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
Occident și pendulează între realitatea arhivelor sovietice și peisajul oficial și oficios occidental, unde întâlnește uneori aceleași chipuri și nume. Este ceea ce spune tăcerea intelectualilor occidentali marxiști, marxizanți, treziți pe etape și adormiți la loc (vezi BH Lévy, de pildă, desprins de Sartre și reîndrăgostit la bătrânețe tot de el), în jurul unor analiști lucizi, morți aproape în anonimat, ca fabulosul Jules Monnerot, autor a două cărți fundamentale Sociologie du communisme și Sociologie de la révolution, demontând încă din 1949, imensa iluzie ideologică
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
Cunoscându-se concentrațiile speciilor din soluție și afinitatea membranei lichide pentru anumiți ioni, se poate calcula apoi, pe baza ecuațiilor scrise mai sus concentrația ionilor atât În soluție cât și În membrană, În Planul Helmholtz Exterior și departe de interfață desprinzându-se astfel concluzii cu privire la stratul dublu electric și fenomenele interfaciale .
Caleidoscop by Ion Cazacu-Davidescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93359]
-
prin tradiție ca Acvila României, constituie Însemnul unității românilor și României și simbolul latinității naționale. Acvila românească ține În gheara dreaptă o sabie (spadă), iar În gheara stângă un buzdugan (sceptru), ține simbolurile puterii (luptă, cavalerism, justiție). Evoluția stemelor se desprinde pe baza izvoarelor istorice, sigilii domnești, decrete și legi referitoare la fixarea stemelor diferitelor organizații de stat românești, monumente de sculptură și piatra decorativă de la biserici, cetăți, palate și morminte domnești, apoi ornamentica documentelor, manuscriselor și cărți tipărite, diferite obiecte
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93360]
-
impun ca activitatea didactică să se centreze pe elevi, pe contactul lor nemijlocit cu plantele, animalele, obiectele și fenomenele din mediul înconjurător. În cadrul excursiilor, elevilor li se întărește sentimentul de dragoste și respect pentru natură, om și realizările sale. Învățămintele desprinse prin excursiile și drumețiile mai importante sub aspectul obiectivelor tematice, al distanțelor de parcurs și al timpului afectat, se regăsesc în portofolii ca cuprind prioritar lucrări ale copiilor axate pe teme din programa școlară. Totodată, la opțional ne-am ales
Coronița prieteniei by Ed. Chirilă Maria, Grup Şcolar Stolniceni-Prăjescu, jud. Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93015]
-
a demnității ființei umane ca realitate ce trebuie să întruchipeze modele de o condiție superioară, singurele integrabile unei paradigme sociale exigente. Natura umană trebuie onorată prin desăvârșirea potențialităților sale și prin alcătuirea creatoare a unui întreg armonic de însușiri stabile, desprinse dintr-o axiologie a cărei ierarhie este încununată tot de determinări de esență spirituală. Apoi, într-o perspectivă de inspirație kantiană, conștiința și personalitatea sunt temei gnoseologic al activităților din știință și filosofie, oferind calea generală de investigație și secondând
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
context psihologic instrumentul optim al unei asemenea tendințe, în măsura în care pregătește terenul pentru formarea înaltă (spirituală) și o însoțește permanent pe aceasta din urmă. Dacă societatea absoarbe contribuția intelectuală a fiecărui individ, atunci formarea deplină devine, simetric, un bun comun. Se desprinde în urma acestor observații un implicat ierarhic al conștiinței de sine care o transformă pe aceasta în vector intențional al evoluției individuale, în factor de replicare a voinței, adică în principiu regulativ de canalizare a "energiei" psihice. Dacă există o instanță
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
ei, este prinsă într-o lentă scufundare"40. Astfel, similaritatea tehnică rămâne la nivelul simplei întregiri, cu mențiunea că reflexivitatea o preia în uzul unui ritual obișnuit, a cărui frecvență potențială îl îndepărtează de solemnitatea înaltei investiri conceptuale care se desprinde din descrierea heideggeriană și îl ridică din nebuloasa unui context colorat emoțional la cota impunătoare a transparenței intelectuale reci pe care o poate atinge individualitatea repliată pe sine. Diferența metodologică ce separă manierele suprastructurante ale celor două tipuri fundamentale de
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
cerință situațională în aceeași măsură în care poate fi integrat unei metodologii de adaptare ca atribut aplicabil oricărui caz particular (ca universal regăsibil la nivelul unei definiții-corolar legate de corespondenta ei esențială). Un sens adaptativ secund (deși la fel de înalt) se desprinde din faptul întrupării valorilor morale pe de o parte pentru că îmbogățește conștiința ("atingerea valorilor morale se însoțește în conștiință cu o extindere a limitelor ei, cu o întărire...a acesteia"55), pe de altă parte pentru că înzestrează instrumentarul subiectiv în fața
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
latura moralității) și funcționează ca bază pentru evoluția socială a individului. Oriunde în câmpul comunitar se regăsesc urme ale codurilor etice care legiferează ființarea în interacțiune interpersonală și care construiesc scenariul întâlnirii între conștiințe. Iar din dialogul cu norma se desprinde formula tipică a oricărei practici etice, formulă care este asumată și mânuită reflexiv de către fiecare actor social în parte. Funcția socială a minții determină în chip esențial fenomenologia conștiinței (G.H. Mead afirma că "faptul gândirii din propriul mod de abordare
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
din punctul de vedere al organismului uman individual; aceasta pentru că, deși își are centrul acolo, ea este în chip esențial un fenomen social; chiar și funcțiile sale biologice sunt în primul rând sociale"91). Nucleul definitoriu al fenomenelor spirituale se desprinde din caracterizarea autorului american cu forța unui postulat de neînlocuit, marcând teritoriul unor evidențe de concepție care au făcut carieră în filosofia secolului XX. Astfel, pornind de la o concepție universalistă a proceselor mentale se poate descoperi omogenitatea structurală a corpului
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
S italic și prezintă pe fiecare parte 13 șanțuri intercostale (dintre care 7 sunt articulare și 6 nearticulare). Extremitatea inferioară este constituită din apendicele xifoid, structură care rămâne cartilaginoasă până la vârste înaintate. COASTELE Din părțile laterale ale coloanei vertebrale se desprind o serie de 24 de arcuri osoase, câte 12 pentru fiecare parte, care se vor articula, în partea anterioară a trunchiului, prin intermediul unor cartilagii, cu sternul. Primele 7 perechi de coaste ajung până la stern și se articulează cu acesta - sunt
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
avut loc o contopire. Psihologia își are temele cele mai înalte și pe care nu le poate refuza în cercetarea stărilor totale. Psihologii se ocupă cu predilecție de stările individuale și încă și mai mult de elementele ce pot fi desprinse din ele. Se naște atunci întrebarea dacă stările totale, fenomenele psihice complexe pot fi deduse fără multă discuție din punctele de vedere elementare sau din legile ce se pot afla din analiză și din exeperiment. Dacă așa ceva nu se poate
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
cu ochi teologico-hegelieni. În scrierea amintită (și în însemnările din aceeași vreme), Kierkegaard concepea raportul dintre ironie și humor ca pe o contradicție. Ironia trebuie să fie egoistă, aflîndu-se într-o continuă luptă cu lumea. Dimpotrivă, humorul trebuie să fie desprins de lume; el îi apare ca expresia unei seriozității vitale religioase și a conștiinței că aparține unui întreg. Ironia se cuvine să fie aristocratică și polemică, pe cînd humorul este împăcat cu lumea și se sprijină pe o credință păstrată
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
o coerență între scenele ce se schimbă, pentru ca unitatea să fie susținută. Voința de a stabili odată pentru totdeauna premisele intelectuale ar face cu neputință chiar și marele humor. Căci acesta nu se adresează numai trăirilor individuale și nu le desprinde de fundal. El se adresează și fundalul însuși ca la un dat supus legilor schimbării. Orice fundal care ar vrea să ridice pretenții de valabilitate absolută ar provoca surîsul humoristului. Epistemologia modernă nu acceptă nici ea ceva absolut, prim sau
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
politice în interiorul unui frame de cerințe comune pentru governance, este de preferat, în conformitate cu argumentele aduse de instituțiile europene, față de alte modele de coordonare între state, înregistrate de istoria instituțiilor și a ideilor. Posibilitatea ca acest model să funcționeze fie și desprins de originile sale istorico-instituționale acel proces de integrare europeană nu este pusă în discuție: Dincolo de continentul european, modelul Uniunii Europene poate servi ca exemplu pentru alte regiuni, încurajând țările să-și rezolve conflictele prin instrumente politice și să-și sporească
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
24 Definiția însăși a granițelor geografice ale Uniunii Europene a făcut parte din acest proces. Totuși, merită efortul să facem deosebirea între granițele politico-culturale și granițele geografico-teritoriale. Acest subiect poate fi cercetat în Balibar, 2001, care ne vorbește despre frontiere, desprinzând conceptul de frontieră înțeleasă geografic-teritorial (p. 25). Același autor reia legătura dintre frontieră și construirea spațiului public (p. 27). 25 Nu vom aduce la consecințe extreme perspectiva constructivistă susținută de conceptul de discurs (Dryzek, 1999) și nu vom accepta ca
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
la bază un text literar-programatic și totuși tendințele lui programatice sunt vădite și se reflectă mai mult sau mai puțin concret. Astfel, din dedicația inițială a simfoniei a III-a lui Napoleon și din titlul dat pe urmă, ,,Eroica”, se desprinde limpede ideea ei concretă. Cuvintele rostite de compozitor cu privire la întâiul motiv al simfoniei a V-a : ,,Așa bate destinul la ușă!”, dezvăluie de asemenea conținutul ei. Ba mai mult, unele sonate ale sale poartă un titlu:,,Patetica”, ,,Appassionata”,,,A lunii
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
plin de haz, în piano. După un episod melodic calm, în care sonoritățile se amplifică, apare și tema II. Aceasta contrastează puternic cu prima, prin nota ei potolită. Tema II este îngânată de clarinet, fagot și oboi, în timp ce viorile prime, desprinzându-se din acompaniamentul pe care-l fac împreună cu celelalte instrumente cu coarde, brodează când și când o figu ră melodică foarte rapidă. Iată tema II: Coda cu care se încheie această parte este la fel de lungă ca și unele dezvoltări din
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
da naștere unui umor simfonic greu de definit prin cuvinte, dar ușor de observat. De altfel, Simfonia a VIII-a a fost denumită de Romain Rolland, unul dintre cei mai competenți comentatori ai lui Beethoven, ,,Umoristica”, întrucât umorul muzical se desprinde din multe pagini ale ei. Tema a doua a primei părți a lucrării este expusă de viori în octavă. Tonalitatea se schimbă repede și tema e preluată imediat de suflătorii de lemn. De la un pianissimo misterios, sonoritatea crește, conducând spre
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
dialog câmpenesc între cei doi corni și clarinet, în timp ce violoncelele și bașii acompaniază: După o scurtă dezvoltare a acestui minunat trio, menuetul se reia de la capăt. În desfășurarea antrenantă a ultimei părți a Simfoniei, Partea IV-a, Allegro vivace - se desprind cu ușurință două teme. Prima, fermecătoare, este expusă de viori. Într-un moment cu totul neprevăzut, întreaga orchestră izbucnește într-o sonoritate puternică. Apoi, tot la viori, apare și cealaltă melodie mai importantă a mișcării: Virtuozitatea și coloritul orchestral, caracterul
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
forma lingvistică, de forța imaginației“, spune Csejka. Problema de receptare ar fi apărut însă la capitolul „conținut“. „E o carte minunată, numai că nu știu să spun despre ce e vorba“, ar fi afirmat unii dintre critici. „Când povestea se desprinde de real și ajunge la fantastic, criticul german nu mai înțelege, el spune că asta este pentru specialiști în Cărtărescu. Criticii nu înțeleg dacă avem de-a face cu o mitologie personală...“, spune Csejka. Ceea ce nu s-a întâmplat însă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]