12,502 matches
-
teoretică temeinic articulată, în care autorul își valorifică propria-i capacitate speculativă. Disocierile nuanțate despre „imaginea teatrală” (configurație) sunt o probă elocventă ca aplicație și imaginație a ideilor. În eseul Despre constituirea dramei (1995), C. abordează o formă de teatru, drama, sub semnul unui „vector” structurant, „voința”, care, „ca manifestare a unei forțe, este fermentul constituirii dramei”. Din această perspectivă, sunt reluate categoriile curente ale discursului teoretic despre teatru: personaj, conflict, situația dramatică, fapt dramatic ș.a. Alături de lucrările de istoria teatrului
CEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286185_a_287514]
-
teatrală” (configurație) sunt o probă elocventă ca aplicație și imaginație a ideilor. În eseul Despre constituirea dramei (1995), C. abordează o formă de teatru, drama, sub semnul unui „vector” structurant, „voința”, care, „ca manifestare a unei forțe, este fermentul constituirii dramei”. Din această perspectivă, sunt reluate categoriile curente ale discursului teoretic despre teatru: personaj, conflict, situația dramatică, fapt dramatic ș.a. Alături de lucrările de istoria teatrului și de teatrologie, C. a mai publicat volumul de versuri Melancolii (1987). Poetul e un elegiac
CEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286185_a_287514]
-
C. a mai publicat volumul de versuri Melancolii (1987). Poetul e un elegiac, în tradiție transilvană. SCRIERI: Colocvii teatrale clujene (în colaborare), I-II, Cluj-Napoca, 1974-1975; Zaharia Bârsan, Cluj-Napoca, 1978; Melancolii, Cluj-Napoca, 1987; Teatrologia românească interbelică, București, 1990; Despre constituirea dramei, Cluj-Napoca, 1995; Teatrul Național din Cluj-Napoca (1919-1994) (în colaborare), Cluj-Napoca, 1995; Silvia Ghelan. Eseu despre actor, Cluj-Napoca, 1998; Evoluția formelor dramatice, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Mircea Ghițulescu, Justin Ceuca, „Zaharia Bârsan”, ST, 1978, 11; Constantin Hârlav, „Zaharia Bârsan”, RL, 1978
CEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286185_a_287514]
-
bătrânului maniac într-ale scrisului, din Răzbunarea unchiului Matei) pivotează între pornirea compătimitoare și ironia reținută. Dintre piesele de teatru ale lui C. (nepublicate în timpul vieții; un volum de Teatru îi va fi editat în 1976), mai izbutite ar fi drama de inspirație istorică, în canonul tradiției, La locul numit Direptate, însuflețită de un patos ce antrenează, până la artificiozitate, cadențe (și rime) de poem, și fantezia dramatică Don Juan, în care, eliberat din chinga legendei, seducătorul sevillian e văzut nu ca
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
al divinității; când, în cele din urmă, căutarea își află împlinirea în chiar sufletul său, intervine neputința ființei de a suporta atâta adevăr (Trup sfânt). Alteori, se pleacă de la motivele baladelor populare, ca în Legendă, unde se face aluzie la drama Meșterului Manole, apropiată de condiția stihuitorului care clădește „din flori și fărâme” ce se năruie întruna. Concomitent, C. folosește ritmul și rima specifice poeziei populare (Umbre de baladă, Singuraticul pom). Domină cuvinte precum „duh”, „tăcere”, „fum”, „ceață”, sugerând o lume
CHIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286204_a_287533]
-
a Noului Vampir”. În anii ’90, energia desfășurată în formula bizar-explozivă și sentimentalist-analitică a anilor ’60 își caută o altă matcă, și anume o literatură în marginea preceptelor biblice și a experimentalismului psihoterapeutic. Himera (1996) este un roman captivant despre drama exilatului, însă Radiografii pentru iubire (1992), Radiografii pentru succes (1993), Gabriel vorbește din împărăția spiritului (1996) propun căi de autoameliorare a profilului interior prin meditație, autocunoaștere, supunere la exigențele morale ale creștinismului. Iubirea se încarcă de atributele aventurii spirituale, adevărul
CINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286231_a_287560]
-
răzbate temperamentul violent al unui om mândru, bătăios, adesea cu o atitudine sfidătoare, de respingere a divinului. Chiar din titlu se dezvăluie tensiunea unui suflet ce pendulează între „împietrirea” în fața vieții și deschiderea către sensibilitate. Aceasta va fi, de fapt, drama lui C.; atras de cei doi poli, el nu se va putea hotărî niciodată. Pentru ceea ce vrea să comunice, poetul alege versuri lungi și imagini de inspirație simbolistă. În 1934 revizuiește câteva dintre poemele anterioare, adaugă altele noi și publică
CIOCALTEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286243_a_287572]
-
Judecățile lui sunt, mai ales până la 1900, cu rare excepții, drepte, „obiective”. El se fixează asupra câtorva mari valori, ce rămân indiscutabile: Dimitrie Cantemir, întâiul romancier original, C. Negruzzi, creatorul prozei literare, Odobescu, creatorul eseului, Filimon, al romanului, Hasdeu, al dramei istorice. Eminescu, „poetul național”, reprezintă steaua polară a literaturii române. Cei trei prozatori „clasici”, Creangă, Caragiale (la care se omite dramaturgia) și Slavici, aduc nota specifică a celor trei mari provincii românești: Moldova, Muntenia și Transilvania. Tratat cu severitate este
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
indiferent de cât de simplu sau de complex ar fi, în procesul de învățare sunt implicați aceiași factori fundamentali. În anumite procese de învățare există condiții care au rolul de a face evidente anumite lucruri. Și, chiar dacă succesul sau eșecul dramei învățării ar părea că depinde, acum, de unul sau de altul dintre acești factori, toți sunt esențiali pentru performanțele finale. Acești factori sunt: stimulul, răspunsul, sugestia și recompensa. Pentru a arunca o privire de ansamblu asupra modului în care consideră
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Intensitatea fenomenului s-a accentuat în special după anul 2002, o dată cu liberalizarea circulației pentru români în spațiul Schengen. În prezent, fenomenul plecării temporare la lucru în străinătate este de aproximativ trei ori mai mare decât în 2002 (Sandu, 2006, 24). Drama copiilor părăsiți temporar de părinți Spațiul public românesc rămâne încă indiferent la dramele ce au loc cu copiii ai căror părinți au plecat la muncă în străinătate. S-a ajuns până la sinucideri fie din cauza singurătății, fie din cauza dorului de părinți
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
pentru români în spațiul Schengen. În prezent, fenomenul plecării temporare la lucru în străinătate este de aproximativ trei ori mai mare decât în 2002 (Sandu, 2006, 24). Drama copiilor părăsiți temporar de părinți Spațiul public românesc rămâne încă indiferent la dramele ce au loc cu copiii ai căror părinți au plecat la muncă în străinătate. S-a ajuns până la sinucideri fie din cauza singurătății, fie din cauza dorului de părinți. Ne întrebăm ce identitate au acești copii? Se știe că orice identitate individuală
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
această cauză euronavetiștii români nu pot să plece împreună cu întreaga familie. Imaginea românilor în spațiul public european În spațiul european românii sunt prezentați doar prin conduitele antisociale. Se vorbește destul de puțin despre românii care muncesc și au performanțe în Europa. Drama românilor plecați la muncă în străinătate a devenit un brand. Nu atât ce se face în țară sau ce fac românii la locul lor de muncă în străinătate cât comportamentele neeuropene ale unor conaționali contează pentru imaginea țării în spațiul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
1868”), adaptare care nu făcea trimitere la opera folosită și care va fi reluată ulterior în traducere românească și apropriată integral de A. Poligraful, specializat în colportaj, prelucrări, compilație și pastișă, a publicat poezii, povestiri, nuvele, amintiri de călătorie, romane, drame, comedii, vodeviluri, articole de popularizare a literaturii române și străine, tălmăciri în și din limba română. A colaborat la „Albina Carpaților”, „Familia”, „Amicul familiei”, „România liberă”, „Universul” și, cu totul întâmplător, la „Convorbiri literare”. Cu mediocritate pretențioasă, versificatorul, prolific, imită
ALEXI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285249_a_286578]
-
de la Curtea țarului, apărut în fascicule, în Colecția celor 15 lei), romanul 1916 dădea semne că A. poate renunța la mișcarea centrifugă. Dar „convertirea” e parțială și de scurtă durată. Epicul, la început supravegheat impersonal, captat logic, evolutiv, include o dramă morală - un tată își asumă vina morții fiului său, condamnat și executat pentru trădare -, desfășurată sinuos pe fundalul unor scene de pe front și din spatele frontului, care sunt surprinse în flashuri lucide, nervoase. Ficțiunea se frânge însă la un moment dat
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
cărei membru poetul fusese cu un deceniu mai înainte. În cel de al doilea volum, lui Eminescu i se tipăresc poeziile De ce nu-mi vii... și Kamadeva. V. Alecsandri trimite două pasteluri (Iarna vine și Izvorul), precum și actul întâi al dramei în versuri Ovidiu. Alături de versurile lui Iacob Negruzzi (Epistola V. Către A. Naum), ale lui I. S. Nenițescu (Blestemul meu, Cântecul dorobanțului etc.), ale Matildei Cugler-Poni (Visurile), ale lui Iosif Vulcan, se remarcă una dintre cele mai reușite scrieri ale
ALMANAHUL SOCIETAŢII ACADEMICE SOCIAL-LITERARE „ROMANIA JUNA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285295_a_286624]
-
de dialog juxtapuse aparent la întâmplare (Meandre), urmând capriciile unei inteligențe ludice. Ca dramaturg, A. este interesat îndeosebi de situațiile-limită: refăcând, din perspectivă morală, procesul celor care au intrat în pușcăriile comuniste fără a fi vinovați (Mansarda, 1980) sau prezentând drama unor tineri condamnați la moarte pentru sabotaj (O șansă pentru fiecare, 1980), autorul explorează cu finețe psihologia unor personaje care acționează în confruntări fără ieșire. Mlaștina (1992) abordează complexitatea condiției umane din perspectiva unui act care nu a încetat să
ALEXANDRU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285246_a_286575]
-
știa el că trebuie scrisă, dacă s-a grăbit să o publice, într-un context în care la tipar ajungeau doar lucrări religioase și aparținând unor autorități în domeniu, cum am putea nega faptul că o carte profund ancorată în drama autorului și în realitățile politice ale vremii ar fi lipsită de astfel de intenții? Prin urmare, dacă e să aleg între viziunea Manuelei Tănăsescu și cea a lui Mircea Anghelescu, o aleg pe a doua. Chiar dacă simt nevoia să o
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de jele să să uluiască, de ciudă să să amurțască, și dreptatea Inorogului în veci povestească"88. Sensul acestui pasaj, care profită de modelul unui străvechi descântec românesc 89, depășește cu mult strictul context epic: Inorogul nu deplânge doar propria dramă, ci faptul că, prin situația-limită în care el este pus, se contestă brutal o ordine după care lumea a funcționat mereu; șocul resimțit de întregul univers se explică prin faptul că lumea cea veche, a valorilor tari, singura în care
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
1998, tr. Gabriel Mazăre (LT). 125 Ed. Leda, 2006, tr. Sorin Voinea (LT). 126 Ed. Leda, 2005, tr. Sorin Voinea (LT). 127 În Colecția povestiri științifico-fantastice Anticipația, nr. 492-496, în Teatru, ELU, 1968; traducerea a mai apărut cu titlul RUR, Dramă utopică și colectivă, Ed. Adevărul, 1927, tr. F. Aderca (LT). 128 Titlul inițial a fost Strange Playfellow (LT). 129 Subiectul este reluat în The Life and Times of Multivac, 1975 (LT). 130 Bajki robotow (1964) în original, traduse în Ciberiada
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
religios, chiar să-l înhumeze. Se apreciază că prin acest efort minim de valorizare a micuțului defunct, de tratare a sa ca o ființă umană, și nu ca pe o măsea cariată, părinții au parte de un real suport în dramă pe care o traversează. Oricum, întregul arpegiu de trăiri constituie o povară de o dificultate specială pentru părinți, întrucât apare și un sfredelitor sentiment de culpabilitate că n-au reușit să-și onoreze o misiune fundamentală, cea de a procrea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
un "downgrade". Peșacov care scrie "bagateluri" în moda secolului anterior, se îndoiește la 1829 că ele ar mai interesa în noua literatură românească. Și cum nu știe cum să facă literatură fără "literatură", decide să abandoneze 6. Este una dintre dramele scriitorilor de la început de drum, acești autori "din fața" unei literaturi pe punctul de a se naște. Ei trebuie să se arunce în necunoscut, să renunțe la confortul convențiilor și al retoricilor. Ce rețetă are o literatură emergentă 7? Care e
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
producție rudimentară de literatură, nu e silit să caute între poeții contemporani urmele capodoperei. Pentru el, sursa de poezie mare e nesecată și la îndemână. Undeva, se întreabă de ce episoadele și eroii Revoluției de la 1848 nu au fost transformate în "drame", ca să dea ocazia unei duble răsfrângeri - a realității în ficțiune ideală și a ficțiunii, prin exemplaritate, în realitate. "De ce, domnii mei, nu s-a putut conserva, după evenimentele de la 1848, drama întreagă?"105. Din această perspectivă nu există fapte nedemne
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
eroii Revoluției de la 1848 nu au fost transformate în "drame", ca să dea ocazia unei duble răsfrângeri - a realității în ficțiune ideală și a ficțiunii, prin exemplaritate, în realitate. "De ce, domnii mei, nu s-a putut conserva, după evenimentele de la 1848, drama întreagă?"105. Din această perspectivă nu există fapte nedemne de poezie. Tot ce se întâmplă devine poezie în măsura în care poate fi re-figurat. Orice om capabil de acțiune își conține "opera" pentru că toate gesturile lui s-ar putea repercuta asupra altcuiva. Heliade
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Teseii, Heraclizii și Atrizii Greciei 110. Aici se referă în mod precis la texte populate cu nume autohtone, dar bătaia e mai lungă. Pentru că ce înseamnă să ai personaje cu nume naționale? Ce efecte poate avea o epopee sau o dramă cu protagoniști pe care îi cheamă Mircea sau Ștefan? Numele e cel care atestă în domeniul biografic imitația unei conduite, proiecția alegorică a unei personalități asupra celor care îi urmează. E modalitatea cea mai simplă prin care acțiunile unui individ
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
garant al valorii mărcilor poște este bătrânul filatelist; nicio calitate estetică a pieselor de colecție, nicio proprietate perceptibilă a lor nu îi trezește în mod direct admirația. Asta se vede și în povestirea lui Voiculescu. În punctul ei culminant, această dramă filatelică relatează recăderea obiectului prețios în insignifianță. Capul de bour se pierde pentru câteva momente, lipit de fundul unei farfurii, ca o banală bucată de hârtie. O "scârbă de hârtiuță", spune generalul, reamintind natura reală a acestei valori. Pentru că diferența
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]