14,797 matches
-
lui dumnezeu, domn. Într-un document din 2 decembrie 1595 emis de cancelaria țării Românești, Necula era logofăt.Este vorba de cumpărări de moșii și de robi țigani. Documentul Îl redau mai jos: 1595. (7104) . Decembrie 2. Cu mila lui dumnezeu, İo Mihail văoe>văo>d și domn a toată țara Românească, feciorul marelui și preabunului Pătrașco văoe>văo>d. Da t-am domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domnii mele Neculii logăo>făt și cu feciorii lui, câți dumnezeu
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
dumnezeu, İo Mihail văoe>văo>d și domn a toată țara Românească, feciorul marelui și preabunului Pătrașco văoe>văo>d. Da t-am domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domnii mele Neculii logăo>făt și cu feciorii lui, câți dumnezeu Îi va da, ca să fie lor moșie În satăul> Stănimir, din partea Dinului Vânăt jumătate, Însă stănjăeni> 25, Însă dupretutindenea din apă ăi din mori și din deal, pentru că au cumpărat Necula logofăt această moșie, drept 2500aspri. Apoi Necula logofăt el
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
zile, cursul anilor văleat 7104 ă 1595 >.18 În februarie 1596 cancelaria domnească a țării Românești dădea un document prin care Întărea stăpînirea a noi moșii, pentru Necula.Redau documentul mai jos: 1596.(7104) Februarie 19, Gherghița. Cu mila lui dumnezeu, İo Mihail vă oe >vă o >d și domnu a toată țara Rumănească, ficiorul marelui și preabunului Pătrașco vă oe >vă o >d. Da t-am domniia mea această poruncă a domnii mele slugii domnii mele Neculii logă o >fă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
d și domnu a toată țara Rumănească, ficiorul marelui și preabunului Pătrașco vă oe >vă o >d. Da t-am domniia mea această poruncă a domnii mele slugii domnii mele Neculii logă o >fă ăt > și cu feciorii lui, câți dumnezeu Îi va da, ca să-i fie lui moșie În sat Stanimiru de Sus, partea lui Dumitru Ceacâr toată, oricât să va alege din cămpu și din pădure și din apă și din mori și dupretutindinea și du preste tot hotarul
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
etape cu două rînduri de ctitori: -construcția ( 1705-1749 ), realizată de nepoții Băiașului; -finisarea ( 1749-1816 ), realizată de Săvoi. În pisania bisericii se spune: ,, În zilele prealuminatului Domnului nostru İo George Caragea vouevod ( 1812-1818 domnitor al Țării Romănești ) cu blagoslovenia preaiubitului de Dumnezeu Episcopului nostru Galaction și cu toată cheltuiala și osteneala a acestor ctitori s-au zugrăvit această Sfîntă Biserică spre a lor pomenire ( urmează numele ctitorilor Săvoi ). Acest lucru demonstrează Încă o dată că finisarea bisericii s-a făcut de către Săvoi. Din cauza
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
să fie. ” Nașterea lui İisus ,, Măria să preumbla Ea un loc Își căuta Căta-n sus, căta În jos Ca să nască pe Cristos. Se duse la moș Crăciun - Bună seara moș Crăciun Lasă-mă-n palatul tău Ca să nasc un Dumnezeu. Dar Crăciun cum auzea Astfel din gură grăia : - Mergi În grajdul cailor Sau În ieslea boilor. Merse În grajdiul cailor Dar caii cum o văzură Începură a tropăi Și iepele a nechezi. - Stați voi cai nu tropăiți Și iepe nu
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
ascuns). II Lirica existențială (16 Psalmi), relația om-divinitate, definirea omului și a divinității. Ipostazele divinității: Dumnezeu este văzut ca spirit justițiar, dar și ca milostiv (Cel ce zdrobește dinții păcătoșilor, Dumnezeu este un pom răsădit lângă izvoarele apelor), deus absconditus (Dumnezeu care se ascunde), Dumnezeu nu poate fi cunoscut de către om, Dumnezeu este numai un gând, o concepție, poetul îndoindu-se de existența Lui, De la credință la tăgadă, de la resemnare la cutezanță. Ipostazele psalmistului 1. Un protejat al divinității; 2. Poetul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
află stelele, iar metafora "nalt candelabru" trimite, subtil, spre divinitate. Dorința de instaurare a unei relații între om și divinitate este exprimată și cu ajutorul rimei încrucișate, a ritmului neregulat, care se amestecă în unele versuri, cu cel regulat. Dar un Dumnezeu ascuns, mut, inexistent îl condamnă pe poet la singurătate, "pribeag", "uitat de câmpie", "cu fruct amar", țepos și aspru în îndârjirea vie. Este un psalm al însingurării, al părăsirii (N. Balotă). De astă dată, tonul fundamental este acela al tânguirii
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Și totuși "E vreme frumoasă". Un șir de Telegrame sunt expediate dintr-un "oraș moldovenesc" spre Capitală și invers. O telegramă memorabilă este cea semnată de avocatul Costăchel Gudurău: "Onor. prim-ministru,/ București/ Directoru prefecturii locale Raul Grigorașcu insultat grav dumnezeu mami și palme cafinè central. Amenințat moarte. Viața onorul nesigure. Rugăm Anchetat urgent faptu". O altă telegramă amenință că "Procoror lipsește oraș mănăstire maici chef". Într-o telegramă adresată M. Sale Regelui, Iordăchel Gudurău denunță pe "Bandiți regimului acest secol
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Vocea patriotului naționale“. Când Dumitrache îl amenință cu sabia, Rică își invocă patronul, pe Sfântul Andrei. Abia după ce Veta susține explicațiile lui Nae Ipingescu, Rică își revine în fire; se simte în largul său văzându-se admirat de bărbați: Domnule, Dumnezeul nostru este poporul: box populi, box dei! Noi n-avem altă credință, altă speranță decât poporul! Noi n-avem altă politică decât suveranitatea poporului. Interesantă pentru îndrăzneala tehnică a lui Caragiale este introducerea momentelor prealabile punctului culminant în mijlocul unei scene
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
de a dezvălui rolul sexului slab în culisele politicii burgheze. Gândindu-se la propriul viitor și ținând cont de situația în care se află, Zoe își vede viitorul ca pe o moarte civilă, urmată de moartea voluntară, de sinuciderea eliberatoare: „Dumnezeule! Cum or să-și smulgă toți gazeta, cum o să mă sfâșie, cum o să râză!... O săptămână, o lună, un an de zile n-are să se mai vorbească decât de aventura asta... În orășelul ăsta, unde bărbații și femeile și copiii
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
nu-și pot lasă gos po dă ri i le ne su pra ve ghe te, „prea bine este știută du mi ta le gre o ta tea ce o am cu copii mici și altele multe care numai unul Dumnezeu mă știe, dar n-am ce face dragă co co ni ță“, se plânge Zoița obligată să se re întoarcă la Ogrezeni chiar de a doua zi. Se încearcă scur ta rea ve ni rii cât mai mult posibil și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
poetica deci mai adevărată"17, populată de toți cei pe care i-a pierdut. El intuiește că narat poate genera semnificații simbolice care, descifrate sau intuite, pot provoca o revelație.18 Povestea să despre ce s-ar fi putut întâmpla ("Dumnezeule, câte nu s-ar fi putut întâmpla!" exclama) conține procedee ale suspansului fantastic din povestirile cu fantome, iar podul plin de vechituri al vechii case boierești a generălesei este un decor romantic potrivit 19. Secvență din filmul Eu sunt Adam
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
cinematografic autohton, nici unul dintre ei nu ar trece clasa. Totuși, cum litera și spiritul cărții încurajează șarjarea și teatralitatea, chiar si Sergiu Nicolaescu (dublat, trebuie spus, de Cornel Coman) devine acceptabil. Cât despre Stanica Rațiu, rolul de șarlatan fără nici un Dumnezeu, dar totuși iremediabil simpatic, i se potrivește atât de bine lui Gheorghe Dinică, încât, pentru oricine a văzut filmul, personajul va purta veșnic chipul actorului. I s-a reproșat ecranizării că rămâne la suprafață românului, ratându-i sensurile profunde, insă
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
nou din textul biblic: "Astfel s-a împlinit cuvântul"137. Cadrul se schimbă: Emanou și călâul, filmați în plan american, sunt despărțiți de lanțuri; imagine simbol. Vocea off a Dilei își asumă cuvintele lui Emanou: "Eli, Eli, Eli, Lama sabactani! Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit?"138. Printre imaginile corespunzătoare răstignirii este inserata și aceea a unui porumbel. Urmează un plan detaliu al mâinii, ecranul se întuneca, sunt luminate doar trei degete (trimitere la Trinitate). Aceeași voce off continuă
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
textul biblic: "Astfel s-a împlinit cuvântul"137. Cadrul se schimbă: Emanou și călâul, filmați în plan american, sunt despărțiți de lanțuri; imagine simbol. Vocea off a Dilei își asumă cuvintele lui Emanou: "Eli, Eli, Eli, Lama sabactani! Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit?"138. Printre imaginile corespunzătoare răstignirii este inserata și aceea a unui porumbel. Urmează un plan detaliu al mâinii, ecranul se întuneca, sunt luminate doar trei degete (trimitere la Trinitate). Aceeași voce off continuă: "S-a
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
sunt produse ale întâmplării, ființa umană este văzută de Cioran că "un accident fără folos", iar viața, o califica că pe "o anomalie prin excelență"24. Că și Nietzsche, Cioran crede în haosul originar, dar fără a-i alătura un Dumnezeu, ci repudiază noțiunea de natură prealabilă, unde ar fi domnit cândva ordine și dezordine, totul este hazard, fatalitate, pentru el "a trăi este magia posibilului"25. Cu această perspectivă, îi este imposibil să accepte că "existența ar fi ceva serios
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
era pentru ei de a fi fost născuți și primul câștig era întoarcerea în neant. Inconvenientul de a te naște pentru a suferi, despre care vorbește Cioran, spune Ileana Mălăncioiu, fusese constatat deja de Iov, în vremea revoltei sale împotriva Dumnezeului crud al Vechiului Testament, care, în pofida credinței lui, a ascultat sfatul Satanei și l-a supus la cele mai grele încercări."44 Nietzsche, în opera lui de tinerețe, Nașterea tragediei 45, caută semnificația și originea acestei viziuni enigmatice: viața că
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
luptăm, să scriem, să pictăm, să polemizam, pe noi, cei care nu credem în Dumnezeu, dacă chiar trebuie să alegem între Dumnezeu și Neant, între sensul vieții noastre și absurdul? Asta înseamnă că suntem fără s-o știm credincioși în Dumnezeu cei care scriem sau construim poduri?"60. Adept al scrisului ca expresie a revelației de moment, Cioran alege formulă care i se pare cea mai potrivită, opusă sistemului cu caracter de definitivat al filosofiei pe care a ajuns să o
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
nu-l pedepsește pe om, ci se închide în indiferență, ceea ce i se pare lui Cioran mai grav decât orice pedeapsă, chiar decât chinurile iadului: "Vechii zei își băteau joc de oameni, îi invidiau, îi hartuiau și, uneori, îi omorau. Dumnezeul Evangheliilor e mai puțin batjocoritor și mai puțin invidios, astfel că muritorii nu au, în mijlocul necazurilor lor, nici macar mângâierea de a-l putea învinovăți. Aici ar trebui căutat motivul absenței unui Eschil creștin. Dumnezeul cel bun a ucis tragedia. Zeus
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
îi hartuiau și, uneori, îi omorau. Dumnezeul Evangheliilor e mai puțin batjocoritor și mai puțin invidios, astfel că muritorii nu au, în mijlocul necazurilor lor, nici macar mângâierea de a-l putea învinovăți. Aici ar trebui căutat motivul absenței unui Eschil creștin. Dumnezeul cel bun a ucis tragedia. Zeus a adus literaturii mult mai mari servicii"26. Tot ce cere Cioran lui Dumnezeu este să se uite spre om, să nu-l ignore, ignorarea lui fiind echivalentă lipsei de iubire. Indiferență lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
au atribuit lui Dumnezeu daruri precum bunătate și milă. "Crearea lumii nu-și are altă explicație în afară de frica de singurătate a lui Dumnezeu. Dumnezeu, însă, se pare că nu a vrut să-și inventeze ascultători, ci doar alte singurătăți."27 Dumnezeu și-a trimis fiul pe pamant pentru a răscumpără "mizerabilă" condiție umană, într-o descindere dureroasă și, spune Cioran, inutilă. Cine mai crede că se mai poate muri n-a cunoscut anumite dureri și singurătăți. Imposibilitatea de a descrie inevitabilul
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
cazul, mai mult pe cer decât pe pamant"29. Divinizarea ar fi marea aventură pe care o poate experimenta omul, dar Dumnezeu nu pare a se apropia de timpul uman: "Și Învierea, ce e ea dacă nu proba că un Dumnezeu nici mort nu se poate odihni în lume și, că el, orice om ce nu mai este om?"30. În gură lui Cioran, o mărturisire de acest fel este surprinzătoare, spune Nicolae Țurcan, "nu numai fiindcă se arătă admirativa față de
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
măcar o greșeală, precum Dumnezeu un adevăr"32. Lev Șestov ironizează concepția optimistă conform căreia adevărul ar ieși întotdeauna învingător în lupta cu minciună: "Socrate a avut dreptate, Platon, Tolstoi, proorocii au avut dreptate, există un singur adevăr, un singur Dumnezeu, adevărul este îndreptățit să stârpească minciună, lumină, întunericul..."33. Viața adevărată este altfel, spune Cioran, blândul și mântuitorul Isus sfârșește pe cruce, la fel ca oricare "păcătuitor". Cioran vede în orice formă de optimism o iluzie, iar el nu crede
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
ce a pus distanță între el și ființă umană, ce încă mai speră în semne divine: "Creștinii n-au înțeles nici acum că Dumnezeu este mai departe de oameni decât oamenii de el"36. Pascal, ca și Cioran, vede un Dumnezeu cu gând de răzbunare pe ființele care i-au nesocotit porunca și care l-au obligat la exilarea acestora din rai. Ca si cum nu s-ar fi mulțumit cu această pedeapsă, Dumnezeu le da oamenilor una și mai grea, moartea, în
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]