11,395 matches
-
Régis Jauffret. Cu perversitate, despre perversiune Trebuie remarcată rapiditatea cu care cultura franceză, putred de bogată sau mai degrabă putredă și bogată, a adoptat estetica lui Kant și a formulat noi spații de manifestare a libertății. Meritul Îl au poate fondatorii modernității poetice, marii nihiliști ai Europei, gnosticii care au descoperit În poezie o experiență spirituală liberă de tradiție și deci cu atât mai crudă. În ciuda reîntoarcerilor raționaliste, ba de la mijlocul secolului al XIX-lea prin Victor Cousin sau a pozitivismului
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
pe care însă o atribuie "nemuritorului Gambetta". Pe lângă ocupația de avocat, este și directorul ziarului "Răcnetul Carpaților". Reprezintă tipul demagogului și reprezentantul unei adevărate școli de frazeologie patriotardă, despre care Titu Maiorescu spunea că este boala numită "lipsă de idei". Fondator și președinte al Societății Enciclopedice "Aurora Economică Română", prescurtată sugestiv AER, desfășoară o activitate intensă în oraș, în ambiția sa nemărginită de a parveni, de a ajunge în fruntea județului: "vreau ce mi se cuvine după o luptă de atâta
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
acestui domeniu interdisciplinar fundamentat pe teorii din domeniul psihologiei, psihiatriei, sociologiei, medicinei și asistenței sociale. Citind cuvântul înainte semnat de Salvador Minuchin, doctor în medicină și medic de familie, director al Clinicii de Orientare a Copilului din Philadelphia (1965) și fondator al Centrului Minuchin pentru Familie, încă de la primul paragraf avem o primă caracterizare a lucrării: „În acest volum, Mike Nichols și Dick Schwartz dezvăluie istoria terapiei de familie și o fac într-un mod strălucit. E greu de imaginat un
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Fiecare școală proclama un set de adevăruri, în ciuda unor suprapuneri, existând încă unele conflicte notabile în aceste adevăruri” (p. 416). Pentru a oferi o înțelegere comprehensivă a acestor modele, autorii au realizat un tabel (p. 417) în care sunt prezentați fondatorii modelelor terapeutice, construcțiile teoretice cheie, dinamica problemei principale și tehnicile-cheie specifice fiecărei abordări. Ultimul capitol prezintă progresele cercetării în terapia de familie: tulburările de comportament ale copilăriei și adolescenței, terapia de familie centrată pe depresie și anxietate, pe tulburările provocate
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
nedreptate, care, lucru nesesizat de nici unul din cei ce au abordat chestiunea, se răsfrîngea negativ asupra memoriei lui. însă atunci nimeni nu s-a întrebat: dacă el ar trăi, oare cear zice? Sigur, n-ar fi acceptat ca titlul de fondator să-i revină lui în exclusivitate. N-avea o fire vanitoasă, de uzurpator. Editorul, care, din motive politice, l-a omis pe Tabacaru, i-a creat această imagine falsă. Profesorul a fost membru al Partidului Național Liberal, în care se
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
părut), în euforia începutului, secundară. Odată pornite așa, lucrurile n-au mai putut fi ușor corectate, deși odată redacția a anunțat: „Ca un omagiu permanent, începînd cu acest număr (9/1966), revista noastră va purta sub titlu numele primilor ei fondatori: George Bacovia și Grigore Tabacaru.” 1) Dar nu s-a făcut asta. Cazul e tipic pentru inerțiile și paradoxurile epocii, una deopotrivă rigidă și imprevizibilă, cînd „reconsiderările”2) se făceau rareori integral, sub toate laturile. Recunoscut ca intelectual progresist, animator
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
politică a fost unul din principalele domenii de cercetare ale sociologiei politice. În acest context, o importanță deosebită a fost acordată clasei, nu doar de către Marx, dar și de mulți alți autori. Într-un fel, analiza își are originea la fondatorii științei politice, fie că este vorba de Aristotel, Montesquieu sau Rousseau, fiecare dintre aceștia având perspective diferite privind modul în care trăsăturile sociale ar putea afecta viața politică. Analize empirice ale comportamentului la vot au demonstrat rolul important al clasei
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
comunicării în viața politică a fost pe deplin recunoscută. Interesant este faptul că această recunoaștere a fost asociată cu analiza rolului grupurilor; astfel, se poate spune că "teoria grupurilor" a stat la originea studiului comunicării. "A devenit clar pentru Bentley [fondatorul teoriei grupurilor] că societatea și politica erau într-adevăr procese și că fenomenul central al procesului social era comunicarea" (Nimmo și Sanders, 1981: 49). Suntem acum pe deplin conștienți de faptul că nicio operație a sistemului politic nu poate avea
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în care partidele sunt mai mult sau mai puțin democratice, mai mult sau mai puțin reprezentative. Legătura apare la nivelul unei a treia probleme, centralizarea: implantarea unui partid va avea un caracter mai mult sau mai puțin centralizat în funcție de ideile fondatorilor și liderilor privind gradul de deschidere pe care trebuie să-l manifeste partidul față de membrii obișnuiți. Extensiunea Gradul de implantare a partidelor politice în diverse țări este întrucâtva tehnic, dar este o problemă cheie, dacă e ca partidele să furnizeze
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
care încă nu au apărut. De asemenea, poate fluctua, întrucât ce a făcut un lider pot desface succesorii săi. Spre exemplu, efectul lui Mao asupra Chinei a fost modificat substanțial, chiar răsturnat, de cei care l-au urmat. Astfel, impactul fondatorului regimului comunist în cea mai populată țară a lumii nu este la fel de mare în anii '90 cum a fost în anii '70. CASETA 17.1 Teama de conducere Un motiv pentru care conducerea politică nu a fost analizată sistematic este
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
substanțial. Un model în întregime rațional nu este nici el realizabil din cauza complicațiilor pe care le atrage după sine, în special în timp, dacă decidenții analizează sistematic alternativele înainte să aleagă una dintre ele. Astfel, putem spune că H. Simon, fondatorul științei administrative moderne, a susținut atât teza conform căreia comportamentul administrativ se baza pe principii de raționalitate, cât și pe aceea că procesul politicilor publice se caracterizează printr-o raționalitate mărginită (Simon, 1957: 241; Ham și Hill, 1933: 80). Ideea
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
1993-1997). Muzeograf la Casa memorială "Ion Creangă" din Iași (din 1998). Director adjunct la Muzeul Literaturii Române (din 2009). Fondator al casei de Editură Panteon și al revistei literare cu același nume (din care vor apărea doar două numere) și fondatorul Academiei de poezie din Vânătorii de Neamț. Debutează cu un grupaj de versuri în revista "Amfiteatru" (1975), iar editorial cu volumul Naștere vinovată (1983). Colaborează cu poeme și eseuri în "Amfiteatru", "Cronica", "Luceafărul", "Ateneu", "Dacia Literară", "Poesis", "Convorbiri literare" etc.
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Facultatea de Științe Juridice a Universității "Dimitrie Cantemir", Bacău. Pedagog, îndrumător de practică profesională, operator comercial, funcționar, proiectant (1979-1990). Redactor la diferite publicații ieșene (între care "Convorbiri literare" (după 1989). Membru fondator și co-director al Casei Editoriale Moldova (din 1990). Fondator și director al Editurii Alfa (din 2000). Debutează cu poezii în "Convorbiri literare" (1972), iar editorial cu Norul de marmură (Editura Cartea Românească, București, 1981). Alte volume de versuri: Alergarea copacului roșu, Editura Junimea, Iași, 1985; Semnele și înfățișarea, Editura
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
1971-1977). Doctor în științe medicale (1991). Medic primar neurolog (1991). Șef de lucrări (din 1992), conferențiar (din 1996) și profesor universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie "Grigore T. Popa", Iași (din 2000), secretar general al Societății române de psihoneuro-endocrinologie. Fondator al revistei "Acta Neurologica Moldavica", director al Casei de presă și editură "Contact International" și al revistei "Contact International" (din 1990). Debutează publicistic în "Convorbiri literare" (1971) și editorial cu volumul de poezii Sideralia (1979). Publică poezii, eseuri, proză scurtă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
1945-2008, ediția a III-a, 2009. SPIRIDON, Cassian Maria, n. 9 aprilie 1950, Iași. Studii gimnaziale și liceale la Iași. Facultatea de Mecanică a Institutului Politehnic din București (1970-1975). Inginer mecanic și cercetător științific în diverse întreprinderi și institute (1975-1989). Fondator și director al noii serii a revistei "Timpul" din Iași (1990-1991); redactor al revistei "Cronica" Iași (1991-1992); redactor al ziarului "Evenimentul zilei"(1992-1994); redactor colaborator la postul TV Europa Nova Iași (1993-1995). Fondator și director al revistei de cultură poetică
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
științific în diverse întreprinderi și institute (1975-1989). Fondator și director al noii serii a revistei "Timpul" din Iași (1990-1991); redactor al revistei "Cronica" Iași (1991-1992); redactor al ziarului "Evenimentul zilei"(1992-1994); redactor colaborator la postul TV Europa Nova Iași (1993-1995). Fondator și director al revistei de cultură poetică "Poezia" (din 1994) Director al editurii Timpul (din 1995). Inițiator și redactor coordonator al publicației literare "Caietele de la Durău" (din 1995). Redactor-șef al revistei "Convorbiri literare" din Iași (din 1995). Debut publicistic
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
la University of Texas, Fort Worth (1981-1986) și la University of California, San Diego (1986-1990), director al Teatrului Național "V. Alecsandri" din Iași (1990-1992), din 1996 profesor asociat la Facultatea de Litere a Universității "Al.I. Cuza" din Iași. Membru fondator al Alianței Civice și președinte al Filialei Iași a Alianței Civice. Secretar al Asociației Scriitorilor Iași (1997-2000). Debutează cu versuri în revista "Cronica" (1968) și editorial cu placheta de versuri Inel cu Enigmă (1970). Colaborează cu versuri, articole și studii
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
o zi, destinul îl va chema înapoi. Acest Napoleon din textul balzacian, care trece dintr-o ordine a umanului într-una a sacrului, nu se confundă totuși, în memoria legendară, cu o altă imagine a împăratului: aceea a legislatorului, a fondatorului unei noi ordini instituționale. Iconografia din vremea Consulatului și a Imperiului pare a privilegia generalul învingător, cuceritorul cu privirea arzătoare. Cu toate acestea, nu uită să ni-1 arate ca participant la deliberările din Consiliul de Stat, așezat într-un
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
prezintă astfel sub forma unui al treilea model. Lui Alexandru, cuceritorul, i se substituie arhetipul lui Solon, legiuitorul. E un arhetip pe care îl găsim în 1940 și 1941, la începutul Revoluției naționale, într-o anumită imagine a mareșalului Pétain, fondatorul unei "noi ordini". Îl regăsim și mai puternic, în imaginea lui de Gaulle, cel din 1958, stabilind principiile și ordinea unei noi Republici. Totuși, expresia cea mai reprezentativă a acestei imagini atît de statornică în discursul politic și mai ales
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
însuși, fiind un fel de profet"... El a refăcut Franța pornind de la o Credință", precizează Malraux care, în mod firesc, îl definește drept "conducătorul unui ordin religios", vede în el succesorul și continuatorul sfîntului Bernard, al "predicatorilor din Cruciade, al fondatorilor de ordine". Destinul Generalului se identifică cu acela al Franței. El poartă în sine trecutul unui întreg popor; în singurătatea din ultimele luni ale vieții se confundă chiar cu peisajul care-l înconjoară. "El este întru totul trecutul Franței, este
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
care recuză deopotrivă principiile individualismului liberal și acelea ale etatismului totalitar. Același lucru este evocat, în contextul contestatar din mai 1968, de unul dintre teoreticienii cei mai apropiați de mișcarea comunitară. "Din punct de vedere istoric, declară unul dintre ei, fondator al unei comunități agricole din Cevennes, ceea ce unește cel mai mult este Evul Mediu, pe atunci existau raporturi de la om la om care nu aveau nimic de a face cu ceea ce se învață la școală 42..." De altfel, n-am
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Știin]ele limbajului Această carte a fost editată cu sprijinul MINISTERULUI FRANCEZ AL AFACERILOR EXTERNE ȘI AL AMBASADEI FRANȚEI ÎN ROMÂNIA. Coordonatorul seriei Științele limbajului este SANDAMARIA ARDELEANU. JEANMICHEL ADAM este profesor de lingvistică franceză la Universitatea din Lausanne și fondator al Centrului de cercetări de lingvistică textuală și analiză a discursului. Dintre principalele lucrări publicate amintim: Le Texte narratif (1994); Les textes: types et protoypes (1992); Linguistique textuelle. Des genres de discours aux textes (1999); Le Récit (1984); Pour lire
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
era singulară o dovedesc numeroasele lucrări care apar în aceeași perioadă și care adoptă, în titlu, termenul lui O. Chrisman. Astfel de lucrări au publicat E. BLUM (1899), J. JOTEYKO (1908), M. C. SCHUYTEN (1911). Acesta din urmă este și fondator al primului laborator de pedologie (1899). A existat chiar tendința de a se pune semnul egalității între pedologie și pedagogie, de a i se extinde aria de cuprindere asupra întregului fenomen educativ; mai mult, a fost considerată de unii ca
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în ceea ce privește activitatea practică. Deocamdată reținem orientarea lui Lay spre creșterea ponderii activităților practice în procesul de învățămînt. Accentuînd rolul "exteriorizării", el neglija însă procesul asimilării cunoștințelor (4). Cel care, prin cercetările și lucrările sale, s-a impus ca un autentic fondator al pedagogiei experimentale a fost ERNST MEUMANN (1862-1915), discipol al lui Wundt și apoi profesor de filosofie și psihologie la universitățile din Zürich, Königsberg, Münster, Halle și Leipzig. Opera sa fundamentală o constituie Verlesungen zur einführung in die Experimentelle Pädagogik
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
învățămînt american. Bucurîndu-se de o longevitate puțin obișnuită (1859-1952), John Dewey a fost o prezență vie în viața școlii americane timp de aproximativ șapte decenii (1). J. Dewey este după cum se știe unul din reprezentanții de frunte ai pragmatismului și fondatorul unei variante a acestei filosofii instrumentalismul. Filosoful american s-a ambiționat să creeze o filosofie care să "depășească" cele două mari sisteme opuse unul altuia: materialismul și idealismul. Cum disputa dintre aceste două sisteme filosofice se purta în jurul conceptului de
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]