13,216 matches
-
ß nu exprimă moleculele HLA din clasa II, însă ele sunt prezente la declanșarea procesului patologic. Moleculele din clasa II sunt exprimate de celulele care prezintă antigeni limfocitelor T, cum sunt macrofagele și celulele dendritice. Este foarte probabil că polimorfismul genei DQ A1 și DQ B1 poate induce modificări în secvența aminoacidică a lanțului ß al HLA din clasa II, ceea ce modifică capacitatea lor de a accepta și prezenta autoantigeni derivați din celulele ß (4). Agresiunea autoimună este substratul a ceea ce
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
în stare să decripteze chiar și limbile necunoscute doar dacă nu se face apel la soluții cum ar fi telepatia care permite comunicarea fără a folosi limbajul. Toate soluțiile acestea vor fi folosite pe Enterprise, nava spațială din Star Trek (Gene Roddenberry, 1966-1969). 1.4. Câteva experiențe noi inventate de science-fiction SF-ul oferă și alte elemente de curioase reflecții, în primul rând caricaturizând abordările cele mai banale, de exemplu prin formula: "Voulez-vous parlez avec moi?" ⁄ Putem discuta puțin? (Robert Sheckley
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
omul? Este el același dacă nu mai rămâne din el decât creierul, cum vedem în Donovan's Brain / Creierul lui Donovan de Curt Siodmak (1942)118? Și până unde se poate considera că omul nu este decât un ansamblu de gene într-o eprubetă sau de informații codate pe un suport electronic? În progresele ei, știința biologică actuală folosește conjugat resursele chimiei moleculare și ale informaticii, cum o ilustrează White Devils / Diavolii albi (2004) de Paul J. McAuley, scriere care înfățișează
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
se temea că se va întâmpla încă din Minunata lume nouă. Distopia sa a influențat SF-ul lui Bradbury, printre alții. Astăzi, ea se dovedește foarte realistă, în clipa în care avem pretenția să hotărâm destinul unui copil cunoscându-i genele, când comportamentul adulților este infantilizat de telerealitate, iar hiperconsumul este echivalentul mai vechiului "soma". 2. Cinci autori clasici Ray Cummings (1887-1957) este puțin cunoscut, a fost unul din angajații lui Thomas Edison și a scris mai mult de 700 de
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
capătul a numeroase generații, cultura acestor clone s-a pierdut. Și fără să înțelegem, la prima vedere, de ce Vasul a devenit Arca, preluând controlul asupra vasului, apoi supunând computerul și programele lui de clonare. Acesta din urmă începe să producă gene de tip XX deci femei în vederea unei reproduceri umane sexuate, nu prin clonare. "Tipii", confruntați cu primele rezultate, consideră că este vorba despre "băieți lipsiți de-un anume lucru", cu dizgrațioase protuberanțe pectorale și fără penis. Critica masculinocentrismului se întâlnește
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
-se că descifrarea patogeniei diabetului zaharat va fi rezolvată curând, anticipându-se iminenta prevenire a bolii (care, spunea un cercetător, „se află chiar aici, după colț”). Progrese s-au făcut: s-a identificat participarea în etiopatogenia bolii și a altor gene, cele mai multe dintre ele incerte sau cu oarecare semnificație numai pentru unele populații. Cât privește prevenția bolii, toate micile sau marile trialuri desfășurate din 1980 până în prezent s-au dovedit lipsite de orice eficiență. Speranțele însă continuă. Continuă și cercetările genetice
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
semnificație numai pentru unele populații. Cât privește prevenția bolii, toate micile sau marile trialuri desfășurate din 1980 până în prezent s-au dovedit lipsite de orice eficiență. Speranțele însă continuă. Continuă și cercetările genetice. Ca și pentru alte boli poligenice, identificarea genelor cauzatoare, puterea lor de acțiune, interacțiunile dintre genele implicate și influența exprimării acestor gene de către factorii de mediu, rămân dificile probleme de rezolvat. Un rol important în activarea cercetărilor etiopatogenetice în T1DM a avut-o studiul EURODIAB-ACE, desfășurat între 1988
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
bolii, toate micile sau marile trialuri desfășurate din 1980 până în prezent s-au dovedit lipsite de orice eficiență. Speranțele însă continuă. Continuă și cercetările genetice. Ca și pentru alte boli poligenice, identificarea genelor cauzatoare, puterea lor de acțiune, interacțiunile dintre genele implicate și influența exprimării acestor gene de către factorii de mediu, rămân dificile probleme de rezolvat. Un rol important în activarea cercetărilor etiopatogenetice în T1DM a avut-o studiul EURODIAB-ACE, desfășurat între 1988 și 1998 (10 ani), sub coordonarea lui A
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
desfășurate din 1980 până în prezent s-au dovedit lipsite de orice eficiență. Speranțele însă continuă. Continuă și cercetările genetice. Ca și pentru alte boli poligenice, identificarea genelor cauzatoare, puterea lor de acțiune, interacțiunile dintre genele implicate și influența exprimării acestor gene de către factorii de mediu, rămân dificile probleme de rezolvat. Un rol important în activarea cercetărilor etiopatogenetice în T1DM a avut-o studiul EURODIAB-ACE, desfășurat între 1988 și 1998 (10 ani), sub coordonarea lui A. Green (Danemarca) și la care Centrul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
părerilor comune, calitatea funcționării creierului nostru emoțional, ceea ce în literatura de specialitate poartă numele de „coeficient de emoționalitate”1, nu este un dat înnăscut. Există desigur persoane care sunt genetic mai emotive (sunt persoanele dotate cu o versiune scurtă a genei unui receptor de serotonină) sau mai anxioase (persoanele cu versiunea lungă a genei amintite). Acestea însă sunt doar predispoziții genetice, dar mediul, prin condiții de stabilitate, continuitate, predictibilitate, favorizând învățarea, le poate compensa, modela. Spre deosebire de inteligența cognitivă, „inteligența emoțională”se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
numele de „coeficient de emoționalitate”1, nu este un dat înnăscut. Există desigur persoane care sunt genetic mai emotive (sunt persoanele dotate cu o versiune scurtă a genei unui receptor de serotonină) sau mai anxioase (persoanele cu versiunea lungă a genei amintite). Acestea însă sunt doar predispoziții genetice, dar mediul, prin condiții de stabilitate, continuitate, predictibilitate, favorizând învățarea, le poate compensa, modela. Spre deosebire de inteligența cognitivă, „inteligența emoțională”se învață. „Creierul nostru înregistrează și păstrează toate experiențele avute sub forma unor hărți
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și modelează căile neuronale, modul de conectare al neuronilor între ei. Se formează astfel circuite neuronale a căror funcționare naște procesele mentale. Dar care sunt „experiențele timpurii”ale copilului? Sursa și locul de desfășurare al acestor experiențe care „formatează”exprimarea genelor în fenotip, sunt interacțiunile copilului cu persoana de îngrijire. Diferențierea circuitelor neuronale în creier presupune procese complexe, cum ar fi (Siegel, 1999): dezvoltarea axonilor atât în arii imediate, apropiate cât și în arii foarte diferite; stabilirea de conexiuni noi și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
privilegiat). La rândul său, geneticianul nipon K. Murakami (2007) a demonstrat rolul pe care factorii psihologici îi exercită în reglarea chimiei ADN-ului, ceea ce înseamnă că putem mobiliza în sensul dorit (inclusiv al vindecării), o parte din cele 90% de gene inactive, din care unele sunt patogene. Ca urmare, din dorința unui inspirat management genetic, prin promovarea unei atitudini pozitive, putem activa doar genele benefice, lăsând în stare larvară pe cele nocive. în concluzie, putem spune că orice psihoterapie incumbă o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ceea ce înseamnă că putem mobiliza în sensul dorit (inclusiv al vindecării), o parte din cele 90% de gene inactive, din care unele sunt patogene. Ca urmare, din dorința unui inspirat management genetic, prin promovarea unei atitudini pozitive, putem activa doar genele benefice, lăsând în stare larvară pe cele nocive. în concluzie, putem spune că orice psihoterapie incumbă o relație, dar și un catalizator al transformării. De profunzimea lor depinde, în fond, vindecarea însăși. Iată motivele pentru care recuzita de intervenție se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a renumitei psihanaliste, lucrarea ne plasează într-un orizont problematic sumbru, cel al copiilor născuți din părinți care au supraviețuit Holocaustului. Ideea forță pe care o deservește autoarea, cu măiestrie și aplomb, este aceea că o traumă majoră, asemenea unei gene anacronice, dar robuste, se transmite dinspre părinți spre copii, retezându-le pilonii sufletești. Altfel spus, copiii respectivi tind inconștient să reediteze în existența lor ceva din spiritul traumatismului suferit de părinți, din dorința de a-l înțelege și a-l
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cu atât mai pertinentă cu cât trăim într-o lume a violenței generalizate. încercând să atenționeze asupra importanței capitale pe care vârsta prenatală o are în configurarea destinului uman, B. Devlin (apud Lipton, 2008) o estimează la 51%, comparativ cu genele care reprezintă 48%. Chiar dacă nu este cazul să ne cramponăm de aceste cifre, indubitabil ponderea vârstei prenatale este comparabilă cu a zestrei genetice în regizarea traiectoriei de evoluție a oricărui individ. Așa cum se știe, până la mijlocul secolului trecut, fetusul era
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ci și din pricina efectelor sale patogene în timp. Matricea perinatală III (MPF III) Prin această matrice, scenariul nașterii avansează, căci acum contracțiile uterine continuă într-un ritm din ce în ce mai alert, iar cervixul se deschide treptat, lăsând să se insinueze discret o geană de speranță în „camera de tortură”a uterului matern. Datorită unei imense presiuni mecanice, are loc propulsarea copilului în canalul nașterii. Suferința și anoxia rămân cumplite și pot spori semnificativ în eventualitatea unor complicații indezirabile (circulară de cordon ombilical, placenta
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
perspectiva științelor psihologiei și a psihopatologiei. El spune că nu trebuie uitată contribuția potențialului genetic în corelație cu factorii de mediu, adică ceea ce în psihologia dezvoltării umane poartă numele de fenotip. Rutter insistă pe nevoia acordării unei atenții științifice sporite genelor (G), în confruntarea permanentă cu ambientul (E), precum și documentărilor din perspectiva neurobiologiei. Tot așa cum nu există un mod unic de a te manifesta rezilient, nu există nici o definiție unică, acceptată și utilizată în lumea științifică (Manciaux, 2001). Există o multitudine
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cele reale la care este expus copilul pot diferi de cele „așteptate”, reclamate de dezvoltarea sănătoasă a copilului. „Aceste variații în experiențe[le trăite de copil] pot produce diferențe în structura creierului și chiar și în exprimarea [în fenotip] a genelor”(Stroufe, Coffino, Carlson, 2010, p. 37). Astfel de concluzii drastice cu privire la vulnerabilizarea copilului prin expunerea la experiențe timpurii neadecvate dezvoltării sale au avut la bază, în principal, studiile centrate pe efectele instituționalizării timpurii a copiilor. în acest moment nu există
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
disfuncția endotelială [Bhagat și Vallance, 1997], induce calcificări vasculare in vitro [Tintut et al., 2000] și determină inhibarea contractilității miocardice, mediată prin NO [Mann și Young, 1994]. Pe culturi de miocite cardiace, TNF-a și IL-1b induc hipertrofie, reactivarea unor gene fetale și apoptoză [Yokoyama et al., 1992; Krown et al., 1996]. “oarecii transgenici ce produc cantități mari de TNF-a la nivelul cordului dezvoltă o cardiomiopatie dilatativă, asociată cu o supraviețuire redusă [Bryant et al., 1998]. A fost evidențiată o
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
ori nivelul feritinemiei [Stampfer et al., 1993; Frey [i Krider, 1994; Aronow et al., 1996] și riscul cardiovascular. Rolul supraîncărcării cu fier poate fi mai bine înțeles din studierea hemocromatozei primitive, o boală genetică rezultată dintr-o mutație punctiformă a genei HFE și caracterizată printr-o absorbție intestinală anormal crescută a fierului. Homozigoții prezintă, pe lângă afectarea altor organe, o cardiomiopatie restrictivă sau dilatativă, aritmii și insuficiență cardiacă. Heterozigoții au sideremia moderat crescută și, probabil, un risc cardiovascular crescut [Födinger et al
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
înființată și condusă de canonicul Nicolae Fekete Negruțiu și publicată la Cluj . La Blaj au apărut următoarele publicații periodice: Foaia administrativă arhidiecezană (1867) redactată de profesorul Academiei teologice din acest oraș, Ioan Bobu, Foaia bisericească (1883-1887) sub conducerea lui Alexandru Geană, profesor al aceleiași academii; Foaia bisericească și scolastică (1887-1890), revista a doi canonici (Ioan Raliu și Alexandru Vilacanu), Musa Română (1888-1912) prima revistă de muzică românească redactată de Iacobu Mureșianu (profesor la un liceu din orașul mai sus menționat), Cultura
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care au înlesnit evoluția jurnalismului românesc au fost: Augustus Treboniu Laurian, A. Papiu Laruirian, Cornel Pop Păcurar, Teofil Frâncu, Frederic Dame, George Coșbuc, Simon Mihăilescu, I.C. Drăgescu, canonicul Ciparu, George Barițiu, Aron Densusianu, Ioan Micu Moldovan, Nicolae Fekete Negruțius, Alexandru Geană, Nicolae Brânzeu, Alois Tăutu, Alexandru Rusu etc. Au existat și cotidiene în limba maghiară: Erdelyi Lapok (Foi ardelene), din Oradea, cu un tiraj zilnic de 8.500 de exemplare (se adresa intelectualilor) și Erdelyi Neplap (Foi populare ardelene), cu un
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
202-203, 215, 226-227, 231-236, 246-247, 259-261, 263, 266-269 Gaeta / 88 Gafencu, Grigore / 251 Galați / 105-106, 145, 186-187, 189, 197, 199, 203-206 Galbeni / 186 Garzon, Francisco / 78 Gasparri, Pietro / 109 de Gaulle, Charles / 96 Gazdaru, D. / 266 Gârleanu, Ion, 177 / 198 Geană, Alexandru / 115, 117 Genova / 91, 94, 195 Georgescu, Ioan / 119, 215-216, 221 Georgescu, Jean / 24 Gerbert / 48 Germania / 23, 39, 50, 93, 99, 112, 129, 142, 146, 157, 199, 229, 244, 259, 263, 271, 276 Gheguț, Andrei / 194 Gherăești / 227
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
sau pe piesa de rezecție chirurgicală [12]. Procesul îndelungat de modificări morfologice este însoțit de modificări cromozomiale, genetice și epigenetice, care pot conduce la dereglarea mai multor căi de semnalizare intercelulară, implicate în proliferarea tumorală, progresia tumorii și supraviețuire. Expresia genelor care participă la inițierea, creșterea și diseminarea CHC este încă incomplet cunoscută, dar ar putea contribui la clasificarea moleculară a CHC, cu implicații diagnostice și de tratament [8,12,60-63]. Există câteva căi oncogene de semnalizare care au fost implicate
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92124_a_92619]