10,921 matches
-
ale emigrărilor”. Cu toate opreliștile impuse de Moscova și Însușite Întocmai de București, „după al Doilea Război Mondial România se situează pe locul cinci printre țările est-europene” ca număr de emigranți, cu „un procentaj scăzut, de numai 6,9% din imigrarea totală În SUA originară din zonă”. Chiar și așa stînd lucrurile, „imigrarea postbelică din România constituie 24,9% din imigrarea transoceanică totală provenită din această țară după anul 1881”. Un alt istoric al comunității românilor americani scria că „anii ce
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
București, „după al Doilea Război Mondial România se situează pe locul cinci printre țările est-europene” ca număr de emigranți, cu „un procentaj scăzut, de numai 6,9% din imigrarea totală În SUA originară din zonă”. Chiar și așa stînd lucrurile, „imigrarea postbelică din România constituie 24,9% din imigrarea transoceanică totală provenită din această țară după anul 1881”. Un alt istoric al comunității românilor americani scria că „anii ce au urmat celui de al Doilea Război Mondial și care s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
situează pe locul cinci printre țările est-europene” ca număr de emigranți, cu „un procentaj scăzut, de numai 6,9% din imigrarea totală În SUA originară din zonă”. Chiar și așa stînd lucrurile, „imigrarea postbelică din România constituie 24,9% din imigrarea transoceanică totală provenită din această țară după anul 1881”. Un alt istoric al comunității românilor americani scria că „anii ce au urmat celui de al Doilea Război Mondial și care s-au continuat pînă spre mijlocul anilor șaizeci reprezintă a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a ajunge În America și Canada, eludînd, bineînțeles, legea. Astfel, „numai În 1993 fuseseră prinși 803 [români, n.n.] Încercînd să intre ilegal În America”. Reacția oficialităților americane a fost promptă, dar „cazul” a rămas nesoluționat, deoarece, așa cum declara Serviciul pentru Imigrare și Naturalizare În 1994, „numai 16 procente din totalul cererilor de azil politic depuse de români după 1990 au primit un răspuns favorabil”. Comportamentul oficialităților americane poate fi comentat, desigur, dar acest fapt nu va influența decizia Washingtonului. Iar dorința
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
studii etc., s-ar crede că numărul imigranților români sau al indivizilor emigrați din România, dar aparținînd altor națiuni, a fost stabilit cu toată exactitatea. Adevărul e tocmai contrariul. Înainte de 1900 numărul românilor era așa de mic Încît autoritățile de imigrare - atît cele din Canada, cît și cele din Statele Unite - nu aveau pentru ei o coloană specială, ci Îi treceau la rubrica «din alte țări»”. Apoi, nu știm cîți au rămas În SUA sau Canada și cîți au revenit În țară
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de unde au plecat cîndva. Pentru un timp, emigrația În America a fost mai liberalizată și de aceea este mult mai greu, dacă nu imposibil, de reconstituit, azi, un tablou statistic. CÎnd SUA și Canada au adoptat o legislație specială a imigrării, românii din Transilvania, Banat și Bucovina au fost Înregistrați după țara care le eliberase pașaportul. Și, În mod sigur, niciodată nu au fost Înregistrați absolut toți imigranții. Așadar, Încercarea noastră de a face ordine În acest „caz” este iluzorie, Însă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Românii din aceste ținuturi, eliberați fiind de asuprirea străină, nu au mai emigrat În ritmul de dinainte. Reformele politice și economice adoptate după război s-au constituit În tot atîtea justificări ale reducerii emigrației. În plus, Washingtonul a modificat legislația imigrării, stopînd tendințele antebelice ale acelora care traversau Oceanul cu intenția de a se stabili Într-un stat american. René Gonnard, schițînd acest nou cadru al imigrării, evidenția că „les États-Unis, qui recevaient avant la guerre 7 à 9.000 Roumains
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
constituit În tot atîtea justificări ale reducerii emigrației. În plus, Washingtonul a modificat legislația imigrării, stopînd tendințele antebelice ale acelora care traversau Oceanul cu intenția de a se stabili Într-un stat american. René Gonnard, schițînd acest nou cadru al imigrării, evidenția că „les États-Unis, qui recevaient avant la guerre 7 à 9.000 Roumains par an, n’en acceptent plus que quelques centaines”. În 1922, făcînd o vizită În Statele Unite, dr. N. Lupu nota În Însemnările sale de călătorie, după ce
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
română din Canada, Radu Toma a reținut o informație după care „În anul 1921 recensămîntul canadian a consemnat un număr de 15.086 români, 1,02% din populația Canadei originară prin naștere sau părinți din străinătate”. După o scădere a imigrării, care a durat pînă În 1924, „În prima jumătate a acestui an propaganda serviciilor de imigrare canadiene În străinătate - ne informează același autor - a cunoscut o nouă intensificare, 4.372 imigranți din România stabilindu-se În această țară În baza
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a consemnat un număr de 15.086 români, 1,02% din populația Canadei originară prin naștere sau părinți din străinătate”. După o scădere a imigrării, care a durat pînă În 1924, „În prima jumătate a acestui an propaganda serviciilor de imigrare canadiene În străinătate - ne informează același autor - a cunoscut o nouă intensificare, 4.372 imigranți din România stabilindu-se În această țară În baza unor permise speciale eliberate de Departamentul imigrării și colonizării”. În anii ’25-1930, cifrele emigrației române, indiferent
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În prima jumătate a acestui an propaganda serviciilor de imigrare canadiene În străinătate - ne informează același autor - a cunoscut o nouă intensificare, 4.372 imigranți din România stabilindu-se În această țară În baza unor permise speciale eliberate de Departamentul imigrării și colonizării”. În anii ’25-1930, cifrele emigrației române, indiferent de apartenența etnică, au variat Între 1.019 (1925) și 5.873 (1928) de persoane, pentru ca, Între 1932 și 1939, emigrația din această țară să se reducă la 1.532 de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
români. Revenind la America, el afirma apoi că „]n anul 1940 În SUA se aflau 115.940 imigranți români. Se constată deci o scădere a numărului lor față de anul 1930, ce se explică prin Încetarea aproape completă a mișcării de imigrare și decesele survenite În cadrul grupului În anii ’30”. Gerald J. Bobango accepta că În 1944 existau În Statele Unite 115.940 de etnici români, În timp ce În Canada numărul lor era de 20.000. Cel de al Doilea Război Mondial a contribuit
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
al Doilea Război Mondial România se situează pe locul cinci printre țările est-europene. Cu un număr total de 52.517 imigranți, o medie anuală de 1.544,6 persoane, această țară deține un procentaj scăzut, de numai 6,9% din imigrarea totală În SUA originară din zonă. Dinamica ei a fost următoarea: 194549 - 3.030 imigranți (5,8% din total); 20.038 În anii ’50 (38,1%), 14.142 În deceniul următor (26,9%) și 15.307 pentru anii 1970-78 (29
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
din zonă. Dinamica ei a fost următoarea: 194549 - 3.030 imigranți (5,8% din total); 20.038 În anii ’50 (38,1%), 14.142 În deceniul următor (26,9%) și 15.307 pentru anii 1970-78 (29,2%). După epoci de imigrare minimă (1945-48, 1953-55 și 1960-63, În total 11 ani cu mai puțin de 1.000 de imigranți anual), alternate cu ani cu o imigrare ceva mai ridicată (10.862 În 1950-52; 4.901 În 1956-57 și 9.263 În perioada
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În deceniul următor (26,9%) și 15.307 pentru anii 1970-78 (29,2%). După epoci de imigrare minimă (1945-48, 1953-55 și 1960-63, În total 11 ani cu mai puțin de 1.000 de imigranți anual), alternate cu ani cu o imigrare ceva mai ridicată (10.862 În 1950-52; 4.901 În 1956-57 și 9.263 În perioada 1964-68, ultimele două momente de destindere bilaterală și negocieri directe româno-americane), din anul 1976 imigrarea provenită din România a trecut de cifra anuală de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
000 de imigranți anual), alternate cu ani cu o imigrare ceva mai ridicată (10.862 În 1950-52; 4.901 În 1956-57 și 9.263 În perioada 1964-68, ultimele două momente de destindere bilaterală și negocieri directe româno-americane), din anul 1976 imigrarea provenită din România a trecut de cifra anuală de 2.000 de persoane. Imigrarea postbelică din România constituie 24,9% din imigrarea transoceanică totală provenită din această țară după anul 1881, ceea ce Înseamnă că unul din patru imigranți români din
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
862 În 1950-52; 4.901 În 1956-57 și 9.263 În perioada 1964-68, ultimele două momente de destindere bilaterală și negocieri directe româno-americane), din anul 1976 imigrarea provenită din România a trecut de cifra anuală de 2.000 de persoane. Imigrarea postbelică din România constituie 24,9% din imigrarea transoceanică totală provenită din această țară după anul 1881, ceea ce Înseamnă că unul din patru imigranți români din toate timpurile s-a stabilit În Statele Unite după al Doilea Război Mondial”. Cifrelor reținute
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
9.263 În perioada 1964-68, ultimele două momente de destindere bilaterală și negocieri directe româno-americane), din anul 1976 imigrarea provenită din România a trecut de cifra anuală de 2.000 de persoane. Imigrarea postbelică din România constituie 24,9% din imigrarea transoceanică totală provenită din această țară după anul 1881, ceea ce Înseamnă că unul din patru imigranți români din toate timpurile s-a stabilit În Statele Unite după al Doilea Război Mondial”. Cifrelor reținute li se adaugă altele, rezultate În urma legislației speciale
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
februarie 1908, p. 1; G.C., „Emigrarea În Statele Unite În 1906-1907”, Convorbiri literare, nr. 4, Aprilie 1908, pp. 471-472; „Ce oferă Statele Unite emigranților”, America, 5 noiembrie 1911, p. 1; C.R. Pascu, „Cum sînt tratati imigrantii”, America, 3 februarie 1916, p. 1; „Imigrarea româneasca În America de la Unire Încoace”, America, 15 mai 1922, p. 1; Ion Ciocîrlan, „Evoluția populației indigene si a migrațiunilor În Statele Unite În decursul a 140 ani (1790-1930)”, Buletinul Institutului American din România, București, vol. I, nrs. 2-4, 1934, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de Pașapoarte 9. Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor 10. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență 11. Inspectoratul Național pentru Evidență Persoanelor 12. Centrul Informatic Național al Ministerului Administrației și Internelor (e-administrație) 13. Oficiul Român pentru Imigrări 14. Arhivele Naționale 15. Centrul Național de Administrare a Bazelor de Date privind Evidență Persoanelor 16. Academia de Poliție "Alexandru Ioan Cuza" 17. Direcția formare inițială și continuă 18. Liceul "Neagoe Basarab" al Ministerului Administrației și Internelor 19. Liceul "Constantin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208732_a_210061]
-
de Pașapoarte 9. Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor 10. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență 11. Inspectoratul Național pentru Evidență Persoanelor 12. Centrul Informatic Național al Ministerului Administrației și Internelor (e-administrație) 13. Oficiul Român pentru Imigrări 14. Arhivele Naționale 15. Centrul Național de Administrare a Bazelor de Date privind Evidență Persoanelor 16. Academia de Poliție "Alexandru Ioan Cuza" 17. Direcția formare inițială și continuă 18. Liceul "Neagoe Basarab" al Ministerului Administrației și Internelor 19. Liceul "Constantin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208747_a_210076]
-
acest sens, Inspecția Muncii a încheiat protocoale de cooperare în vederea diminuării fenomenului muncii nedeclarate cu următoarele instituții: - Inspectoratul General al Poliției Române; - Autoritatea pentru Străini; - Garda Financiară; - Inspectoratul de Stat în Construcții; - Oficiul Național al Registrului Comerțului; - Oficiul Român pentru Imigrări; - Agenția Națională de Administrare Fiscală; - Jandarmeria Română. Prin aceste protocoale instituțiile semnatare și-au asumat ca responsabilitate informarea operativă cu privire la existența situațiilor în care se desfășoară muncă nedeclarată. Cooperarea între instituții are un caracter permanent, fiind esențială pentru implementarea eficientă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226995_a_228324]
-
Generală de Pașapoarte, Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor și Arhivele Naționale. (2) Structurile de ordine și siguranță publică din subordinea Ministerului Administrației și Internelor sunt: Poliția Română, Jandarmeria Română, Poliția de Frontieră Română, Oficiul Român pentru Imigrări, Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale și Inspectoratul General de Aviație al Ministerului Administrației și Internelor. Aceste structuri au în compunere unități centrale de specialitate, care, după caz
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227473_a_228802]
-
publică este structură operațională fără personalitate juridică și este format din următoarele componente de ordine și siguranță publică subordonate ministerului: Poliția Română, Jandarmeria Română, Poliția de Frontieră Română, Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, Oficiul Român pentru Imigrări, Inspectoratul General de Aviație al Ministerului Administrației și Internelor și Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date. Departamentul ordine și siguranță publică este condus de un secretar de stat, care este ajutat de un adjunct." ... Articolul 64 (1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227473_a_228802]
-
Generală de Pașapoarte, Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor și Arhivele Naționale. (2) Structurile de ordine și siguranță publică din subordinea Ministerului Administrației și Internelor sunt: Poliția Română, Jandarmeria Română, Poliția de Frontieră Română, Oficiul Român pentru Imigrări, Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale și Inspectoratul General de Aviație al Ministerului Administrației și Internelor. Aceste structuri au în compunere unități centrale de specialitate, care, după caz
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230297_a_231626]