11,487 matches
-
ha.), moșia lui Mircea Costinescu din comuna Răcătău (1.016 ha.), moșiile aflate în proprietatea fraților Brăescu și Gh. Cantilli din comuna Călugăra, moșia lui A. Giurgea din comuna Geoseni (902 ha.), moșia Brăescu-Crupenschi din comuna Mărgineni (1.149 ha.), moșia lui G. Paul Kristen din comuna Săucești (700 ha.) ș.a. Printre marii proprietari de terenuri se număra și Primăria orașului Bacău. Pe baza donațiilor testamentare - Pavel și Ana Cristea, Grigore Busuioc, N. Dragoianu ș.a. -, de-a lungul anilor, administrația locală
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cauzele ce au dus la declanșarea răscoalei din 1907 mai putem enumera „seceta din perioada 1905-1906, numeroasele dări - de exemplu cea pentru întinsul pânzei la uscat pe malul gârlei sau cea pentru apa ce o beau vitele din gârla de pe moșia boierului -, taxa de 5% pentru comunele rurale, fără a ști unde se duc acești bani, sau atitudinea perceptorilor, ce executau încasările tocmai când sătenii nu aveau cu ce plăti, silindu-i a-și vinde pământul pe nimic”. Ca și cum toate acestea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Un bun exemplu este propunerea din 5 aprilie 1907, semnată de aproximativ 100 de locuitori: „(...) după cum se urmează la Roman, așa să se permită și la Bacău: vitele noastre cu lapte să pască pe cele 160 hectare date din trupul moșiei către Ministerul de Război, pentru care târgoveții vor plăti statului o arendă pe cap de vită; la cele 160 hectare mai putem adăuga, conform hrisovului domnesc, pământul din țarina orașului, trecut pe numele unor persoane care au casă în oraș
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
aibă loc de adăpătoare în pârâul Negel fără a atinge dreptul nimănui”. Într-o altă cerere din aprilie 1907, semnată de Gh. Hociung, unul din liderii „nemulțumiților”, se precizau următoarele: „(...) până acum un an mai aveam loc de suhat pe moșia Mărgineni, dar acum și aceasta a fost dată unor evrei, care l au prefăcut în grădini bulgărești; alt suhat nu mai avem; nu credem că e un alt oraș mai strâmtorat decât al nostru”. Cererile orășenilor au găsit ecou favorabil
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
românească. Ultimul raport cu privire la situația exproprierilor din județul Bacău, emis de Consilieratul agricol, datează din anul 1935. În conformitate cu datele oferite de acest document rezultă următorul bilanț de activitate: au fost supuse prevederilor legilor de reformă agrară un număr de 166 moșii (din totalul de 237 moșii), din care au fost declarate definitiv expropriate 54.974,45 hectare (38.608,40 hectare conform prevederilor decretului lege din 1918 și 16.366,04 hectare în baza Legii Agrare); din totalul de 36.005
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
exproprierilor din județul Bacău, emis de Consilieratul agricol, datează din anul 1935. În conformitate cu datele oferite de acest document rezultă următorul bilanț de activitate: au fost supuse prevederilor legilor de reformă agrară un număr de 166 moșii (din totalul de 237 moșii), din care au fost declarate definitiv expropriate 54.974,45 hectare (38.608,40 hectare conform prevederilor decretului lege din 1918 și 16.366,04 hectare în baza Legii Agrare); din totalul de 36.005 țărani înscriși pe listele de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
hectare), până la sfârșitul perioadei interbelice nu au fost expropriate decât 25%. În ceea ce privește țarina orașului, trebuie spus faptul că, inițial, la solicitările târgoveților, aceasta nu a fost supusă procesului de expropriere. Prin decizia Comisiei județene de revizuire, din 3 octombrie 1919, moșia orașului, „la fel ca toate terenurile cuprinse în raionul comunelor urbane, a fost declarată nesupusă exproprierii”. Astfel, până în aprilie 1923, Primăria orașului a continuat să ofere locuitorilor numeroase loturi agricole din țarină. Tabelele anuale ale hrisovuliților din această perioadă ne
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
decizia din 2 aprilie 1923 - la exact 100 de ani de la hrisovul de reconfirmare emis de Ioniță Sandu Sturdza -, Comitetul Agrar, atribuind Primăriei Bacău, în mod nelegitim, dreptul de proprietate asupra țarinei orașului, a declarat „exproprierea întregii întinderi cultivabile a moșiei Țarina Bacăului”. Modernitatea reușea, astfel, să dea o lovitură de grație ultimului „bastion” feudal al Bacăului, cel care, timp de un secol, a completat sau chiar asigurat în întregime hrana unei importante părți din populația orașului. Suprafața totală expropriată, după cum
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
nr. 732 din 23 ianuarie 1919 a Casei Centrale de Cooperație și Împroprietărire, s-a stabilit faptul că terenurile cuprinse în raza Comunelor urbane, oricui ar aparține acestea, nu sunt expropriabile (25 august 1921); 2. Târgoveții băcăuani au stăpânit această moșie în indiviziune mai bine de 150 ani, a căror proprietate și-au prescris-o prin lunga posesiune, stăpânirea fiind în conformitate cu Hrisoavele Domnești care le-au instituit-o; Primăria orașului Bacău n-a făcut decât acte de administrație (conform jurnalului din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cele mai intime, și un fundament tradițional-religios. În prezent, puțini băcăuani cunosc faptul că actul de danie, prin care domnitorii Moldovei au trecut Țarina orașului în proprietatea târgoveților, a fost „întărit” cu un jurământ (blestemă, ce invita la „păstrarea acestei moșii în veci la urmașii urmașilor lor”. Structurat pe dou) paliere - afurisenia, îndreptată împotriva celor ce „vor clinti orânduielile”, și binecuvântarea, adresată „păstrătorilor” -, legământul se încheie întro notă pozitivă, adresând „păzitorilor” urarea de a „se înmulți viața lor întru bunătăți, și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
generalizare. Anexa I. 6 Extras din documentele vechi aflate în arhiva Marelui Dicționar Geografic al României, cu privire la „Țarina Târgului Bacău”, proprietatea târgoveților, dăruită prin act de danie de către Domnitorii Moldovei Grigore Ghica Vodă și Ioniță Sandu Sturza: „Pentru păstrarea acestei moșii în veci la urmașii urmașilor lor s-a legat următorul jurământ: Acei care vor cuteza să lucreze dimpotrivă pentru a răsturna și a clinti orânduielile după poruncile noastre, oricare ar fi, de orice rând sau treaptă ar ține, să fie
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
la Tîrgu-Frumos, Garabet Ibrăileanu. Tatăl, armean de origine, se numea Teodor; mama, Maria, era fiica lui Andronic și Vartenia Marcovici din Roman. 1872 Părinții, împreună cu copilul, se mută la Roman, în casa Varteniei Marcovici. 1876 Teodor Ibrăileanu, în asociație, arendează moșia de la Poiana lui Iurașcu, din apropierea Romanului, unde se mută, la puțină vreme, toată familia. "Aici, la Poiana lui Iurașcu, va scrie peste ani G. Ibrăileanu, am cunoscut natura." La 17 septembrie, Maria Ibrăileanu moare, după ce dăduse nastere unei fetițe, Maria
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
1877 Teodor Ibrăileanu se recăsătorește, după cum îi caracterizează Ibrăileanu gestul, în Amintiri, "din combinații gospodărești". 1878 septembrie Garabet este înscris la școala din Bacău, dar e mutat curând la Roman, deoarece tatăl își găsise o slujbă de administrator la o moșie din apropierea orașului. Copilul se îmbolnăvește și este retras de la școală. 1879-1883 G. Ibrăileanu a studiat la școala primară din Roman. 1883-1887 Urmează cursurile gimnaziului Roman-Vodă, luând, din clasa a II-a, premiul întîi în fiecare an. 1887 septembrie Se înscrie
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Tânărul Iorgu declară un amor ridicol de înfocat Gahiței, care, firește, i-l primește la moment. Dar să stăruim puțin asupra personajelor și scenelor. Pitarul Enache Damian, "de 55 ani; poartă haine largi: antereu, brâu și căciulă brumărie", trăiește la moșia sa din Moldova. Pitarul Enache Damian e un produs nealterat, ori foarte puțin alterat al solului românesc. E un boiernaș de modă veche, care-și îngrijește de moșie, e, la urma urmei, un țăran, stăpân însă și bogat, departe de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
55 ani; poartă haine largi: antereu, brâu și căciulă brumărie", trăiește la moșia sa din Moldova. Pitarul Enache Damian e un produs nealterat, ori foarte puțin alterat al solului românesc. E un boiernaș de modă veche, care-și îngrijește de moșie, e, la urma urmei, un țăran, stăpân însă și bogat, departe de influența fanariotă a capitalei. Viața lui, în adevăr, e patriarhală. 1 Teatru, III, p. 987. 2 Scrieri, I, p. 344 ăScrisoarea XXXIIÎ. Toată plăcerea lui stă în ospețele
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
fi schimbată în totul" (am subliniat fraza aceasta, pentru că e strămoașa 1 Teatru, I, p. 27. celebrei fraze a lui Farfuride: "Să se revizuiască ă conștiința î, dar să nu se schimbe" etc.), "sufragiul universal", "libertatea absolută", "egalitatea perfectă", "împărțirea moșiilor proprietarilor", "libertatea cea mai nemărginită a presei", "republica democratică și socială", în sfârșit zice Clevetici: "Vreu să imitez în țara mea toate frazele Revoluțiunii Franceze ă...î Sunt novator, am idei mari, idei revoluționare, vreu să răstorn" etc., dar, dealtmintrelea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
zice Eminescu 2. (Aceasta ar fi adevărat pentru vremurile anterioare, în formele vechi de viață, înainte de comercializarea agriculturii, înainte ca produsele agricole să ia caracterul de marfă cotată la bursă - în vremurile când un boier, cu cât avea mai multe moșii, cu atâta putea să ia mai puțin de la țărani, căci nici nu prea avea ce face, pe atunci, cu ceea ce nu ar fi putut consuma.) La aceasta Eminescu mai adaugă și aparatul formidabil al formelor noi, pe care a fost
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
biroul regional a reușit să scoată din activitate pe comandantul de miliție. Trebuia să facem zeci și zeci de intervenții pe la tov. Moghioroș, prin secțiile Comitetului Central, pentru ca acesta să fie îndepărtat deoarece a fost chiabur, tatăl său a avut moșie, el a făcut mizerie cetățenilor de acolo. Noi am sesiza, însă pur și simplu s-a pus problema cu multă neîncredere. Tovarășii de la Ministerul Securității au spus că ce are tov. Patilineț de vrea să-l îndepărteze pe acest comandant
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
felul în care o aplicăm. Oamenii vor să ne ajute tocmai pentru ca să lichidăm și să îndreptăm lipsurile. Sigur că din cei 19.200.000 se mai găsesc și unii care să spună: mai bine era atunci când aveam fabrică, când aveam moșie, dar nu după aceștia trebuie să judecăm noi și să tragem concluziile pentru intelectuali. Cu atât mai mult pentru tineret. Ce se poate spune de tineretul nostru. Eu nu sunt de acord cu tovarășul Onescu când spune aici că asistăm
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
cultura, adică acumularea experienței sociale de la o generație la altă generație [...] societatea prinde prin limbă conștiința unității sale de cultură" (Motru, 1996:14-15). Conștiința comunității de limbă nu e amprentată doar de intelectualitate, ci și de afectivitate: Vechea iubire de moșie și de obiceiuri s-a extins asupra acelora cari vorbesc aceeași limbă (Motru, 1996:19). Comunitatea de destin e creată prin deciziile luate de conducători pe baza fondului sufletesc al poporului. "În comunitățile cu conștiință de destin, membrii comunității sunt
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Sau pe suveran, la Versoix, ascultînd la radio, cînd nu avea ce face, tiradele găunos-isterice ale lui Ceaușescu pe stadioane, sau ale lui Iliescu, în campanie electorală, atunci cînd... latifundiarul Coposu, tocmai ateriza din străinătate, urma să-și ia înapoi moșiile, atentînd la suprafața arabilă a țării. Coleg, blond, un Esenin al zilelor noastre (de-atunci), cu meșa de culoarea grîielor pîrguite căzîndu-i frumos pe frunte, luînd cuvîntul, nedezmințit, în fiecare ședință, la care se prezenta cu notoriul lui carnet, deschis
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
tava" actorii n-au mai găsit altă soluție, pentru precaritatea existenței lor, decît... trimiterea unei delegații (de oameni ai muncii din teatre) la tătuca, să le rezolve el, pentru că el, numai el le rezolvă pe toate: de la împărțirea pămînturilor (din moșiile proprii) țăranilor, pînă la îmbunătățirea replicilor pe scenă. Iată cum se încheie un gest de oarecare dramatism existențial, iată cum termină niște oameni atinși de aripile geniului un protest mai mult decît legitim, iată cum a cariat comunismul fibra comportamentală
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
păcătoase cu demonicul, "complex" transmis și în culturile post-bizantine, și nu numai ortodoxe, cu consecințe tragice în cele catolice ("vânătoarea de vrăjitoare" și represiunile inchiziției).] Ceremonialul de înscăunare, cel de numire a ierarhului clerical, cel de investire feudală (cu o moșie) sau de căsătorie se bazează pe trei "momente" obligatorii, valabile pentru toate situațiile: primul este cel al gestului, al doilea, al cuvântului și, în ultimul rând, cel al obiectelor ritualice (Le Goff 175-254). Gestul investiturii (făcut printr-o anumită mișcare
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
vornic. Știm că acest mare dregător a fost unul dintre boierii credincioși ai lui Alexandru Lăpușneanu, dovadă și ascensiunea sa rapidă în funcțiile importante ale statului. În acest scop, urmașul domnului, Bogdan Lăpușneanu, îi dă zapis de întărire a stăpânirii moșiilor sale "pe care le avea de la tatăl nostru" (document datat 16 februarie 1570, Suceava). Putem, pe baza celor de mai sus relatate, să-l considerăm pe Alexandru Lăpușneanu ctitorul de drept al acestei biserici, pentru că sigur i se datorează lui
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și nevoile și neamul... Și de aceea tot ce mișcă-n țara asta, râul, ramul, Mi-e prieten numai mie, iară ție dușman este, Dușmănit vei fi de toate, făr-a prinde chiar de veste ; N-avem oști, dară iubirea de moșie e un zid Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid !” ........................................................................ (fragment din Scrisoarea III de Mihai Eminescu) Cuvinte : sultan = Împăratul turcilor În trecut ; Baiazid a fost unul din sultanii care i-au condus pe turci ; sol = persoană trimisă
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]