12,372 matches
-
camuflează în lume, sau în istorie, și astfel devine irecognoscibil", astfel încât tot ce vine de "dincolo" era, de la început, "acolo", "camuflat în banalitatea de toate zilele și, ca atare, incognoscibile"401. De asemenea, s-a interpretat numele protagonistului în legătură cu tehnica narativă utilizată de Eliade, tehnică în care "mesajul i se transmite cititorului în mod fragmentar, "pe fărâme"402, Pe strada Mântuleasa fiind analizată ca o veritabilă operă deschisă: "Fărâmă sfărâmă povestea și odată cu ea limbajul, reinventează povestea, conferindu-i o altă
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
personaje ("Oana, am să scriu cu tine o nouă mitologie"410), se desfășoară după un anumit ceremonial: întotdeauna "emoționat", "încurcat", înclinându-se "de mai multe ori" în fața auditorului, "respectuos", mulțumind de mai multe ori la final și folosind anumite formule narative: "avea și el o întreagă poveste"411, "toate li s-au tras de la...". Felul în care povestește Fărâmă dă anchetatorilor impresia că "toate poveștile astea cu Școala Mântuleasa le spune ca să câștige timp"412, ca să scape mai ușor (Dumitrescu) sau
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
că, de fapt, povestirile lui Fărâmă sunt nule din punct de vedere informațional, deoarece disparițiile lui Iozi și a lui Darvari erau cunoscute din presă. Preluând terminologia barthiană, semioticianul consideră că naratorul Fărâmă utilizează, după capitolul al doilea, indicii, funcții narative care dau atmosfera epocii fără a adăuga evenimente noi celor cunoscute, în discuțiile cu Economu și Anca Vogel. Funcțiile cardinale - cele mai încărcate de informație și care deschid alternative la cursul narațiunii sau rezolvă ambiguitățile existente - sunt folosite foarte puțin
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
foarte puțin, deși sunt reclamate, în repetate rânduri de către Dumitrescu și apoi de nr. 1 și 2; strategia lui Fărâmă este de a aduce permanent doar indici și catalize, și de a amâna producerea funcțiilor cardinale, încălcând repetat un "contract narativ" elementar, acela de a povesti fapte noi, ceea ce determină prăbușirea a ceea ce Greimas și Courtes numesc "le contrat fiduciaire" (cu privire la încrederea ascultătorului) și reprimarea actului narativ de către ascultător. Fărâmă prelungește intenționat narațiunea, oferind doar detalii - fascinante, ce e drept - în
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
indici și catalize, și de a amâna producerea funcțiilor cardinale, încălcând repetat un "contract narativ" elementar, acela de a povesti fapte noi, ceea ce determină prăbușirea a ceea ce Greimas și Courtes numesc "le contrat fiduciaire" (cu privire la încrederea ascultătorului) și reprimarea actului narativ de către ascultător. Fărâmă prelungește intenționat narațiunea, oferind doar detalii - fascinante, ce e drept - în speranța că agitația produsă de povestirile lui i-l va aduce pe Lixandru. Tot demersul narativ nul din punct de vedere informațional, dar spectaculos în ceea ce privește detaliile
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
numesc "le contrat fiduciaire" (cu privire la încrederea ascultătorului) și reprimarea actului narativ de către ascultător. Fărâmă prelungește intenționat narațiunea, oferind doar detalii - fascinante, ce e drept - în speranța că agitația produsă de povestirile lui i-l va aduce pe Lixandru. Tot demersul narativ nul din punct de vedere informațional, dar spectaculos în ceea ce privește detaliile își atinge scopul prin apariția din final a lui Lixandru. Felul în care scrie Fărâmă este "frumos", "curgător", "artistic", dar "greu de citit"415, "teribil de prolix"416 (Anca Vogel
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
între numele proprii ale străzilor (Popa Soare), cârciumelor (Floarea-Soarelui, Trei ochi sub plapumă, La Platani) din geografia mitică bucureșteană și simbolistica pe care acestea o desemnează, omonimie care devine "o modalitate de ocultare a sacrului și de ambiguizare a discursului narativ"; aceste nume proprii "epifanizează misterul prin sugestia directă a simbolului"591. Numele cântecului, În curte (lexemul conotează ideea de spațiu închis, sensurile cântecului fiind accesibile inițiaților) la Dionis, care dă titlul nuvelei, cu valoare emblematică și funcție reprezentativă, este un
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
mulțimii din veacul al șaselea, încât i se pare că acea uriașă caracatiță vrea să-l înhațe și, derutat, fuge. Credinciosul secretar și colaborator al scriitorului, a fost analizat ca un "personaj esențial", "departe de a fi doar o convenție narativă", relația lui cu Pandele traducând atât legăturile, cât și contrastele dintre sacru și profan; este "profanul în mediocritatatea sa binevoitoare, generoasă, candidă", un bun povestitor a cărui relatare rămâne demnă de încredere, deoarece nu-și ascunde eșecurile (nu reușește să
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Mihăilă) se remotivează în context, își (re)dobândește sensul în context (Onufrie Vințeler, Augustin Pop, Ștefan Badea, Mariana Istrate, Mihai Ignat), are loc o resemiotizare poetică (Carmen Vlad, Emma Tămâian). Numele propriu dobândește statut de semn poetic și structurează textul narativ (Mariana Istrate), este adecvat personajului, pe de o parte, și contextului, pe de alta - fie aceluia onomastic, fie aceluia al operei (M. Ignat). Contextul este termen-cheie și în studiile de semantică interpretativă care pledează pentru cratilism, mimologie, încărcarea cu sens
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
O teorie a efectului estetic, Editura Paralela 45, Pitești, 2006. Ispirescu, Petre, Basme, ediția a II-a, Editura Ion Creangă, București, 1978. Istoria literaturii române, vol. I., Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1964. Istrate, Mariana, Numele propriu în textul narativ, Napoca Star, Cluj-Napoca, 2000. James, Henry, Desenul din covor, Editura Minerva, București, 1986. Kernbach, Victor, Dicționar de mitologie generală, Editura Albatros, București, 1983. Kripke, Saul, Numire și necesitate, Editura ALL Educațional, București, 2001. Léonard, Martine; Nardout-Lafarge, Élisabeth, Le texte et
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
mituri" ale cuvintelor, din perspectiva limbii văzute ca o kratophanie. 13 Ibidem, pp. 67 și 77. 14 Nicolae Balotă, "Un hermeneut al secolului XX", în Euphorion, Editura Cartea Românească, București, 1999, p. 498. 15 Mariana Istrate, Numele propriu în textul narativ, Napoca Star, Cluj-Napoca, 2000, p. 10. 16 Mircea Borcilă, "Semiotică și poetică. Perspective de reintegrare", în Limbă și literatură, vol. III-IV, 1991, p. 236. 1 Șerban Cioculescu, "Întoarcerea din rai", în "Dosarul" Mircea Eliade, vol. III (1928-1944), Elogii și acuze
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
la posibila relaționare, cu numele muceniței Hristina, sărbătorită pe 24 iulie, moartă în lupta împotriva credinței în idoli, ajungând tot la ideea dublului mincinos pe care o enunță Ilina Gregori. Este vorba, desigur, de o altă ramură ispititoare a copacului narativ despre care ne avertiza Ștefan Borbely. 128 Ilina Gregori, Studii literare, Editura Fundației Culturale Române, București, 2002, p. 146. 129 Christian Ionescu, op. cit., p. 96-97. 130 Mircea Eliade, op. cit., p. 44. 131 Ibidem, p. 55. 132 Ibidem, p. 94. 133
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
html, accesat la 27 ianuarie 2016. Despre aceste structuri, Ioan Vultur în op. cit., p. 41. Comparând Pe strada Mântuleasa cu Elixirele diavolului sau Omul cu nisipul, sub aspectul complexității structurale și funcționale, autorul caracterizează aceste texte ca "bogate sub raport narativ, evenimențial, dar și simbolic, pun în evidență structuri disipative și moduri de producere a sensului mult mai complexe". 405 Lăcrămioara Berechet, op. cit., p. 126. Relaționând cu povestea copacului narativ de mai sus, copacul este complicat cu ramuri inutile (în opinia
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
structurale și funcționale, autorul caracterizează aceste texte ca "bogate sub raport narativ, evenimențial, dar și simbolic, pun în evidență structuri disipative și moduri de producere a sensului mult mai complexe". 405 Lăcrămioara Berechet, op. cit., p. 126. Relaționând cu povestea copacului narativ de mai sus, copacul este complicat cu ramuri inutile (în opinia anchetatorilor), pentru că, doar în felul acesta, se va ajunge la ramurile principale. Așa ajunge Fărâmă să spună "povești și povești despre acele povești" (Matei Călinescu, op. cit., p. 138.). 406
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
urmă îndepărtat, ci ceva veșnic prezent. Cu alte cuvinte, aici răul nu mai este gândit ca rezultat al imperfecțiunii creației sau al păcatului originar, ci este un fapt ontologic 431. Aceste legende populare despre facerea lumii au fost considerate "secvențe narative de o însemnătate ultimă, paradigmatică"432, presupozițiile lor metafizice marcând definitiv spiritualitatea acestor locuri. Astfel, acest dualism ce amintește de gnoze poate fi recunoscut în gândirea filosofilor români de mai târziu 433. La Eminescu, în cosmogonia și speculațiile sale metafizice
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de la dezvoltarea sa logică, iar fiecare stadiu are un anumit fundament conceptual. Astfel, primul stadiu este acela al vieții practice, în sensul că virtuțile sunt exercitate în cadrul unei practici, cel de-al doilea constă în luarea în considerare a ordinii narative a unei singure vieți omenești, în fine, al treilea presupune explicarea a ceea ce constituie o tradiție morală 281. În termenii lui MacIntyre, "Virtutea este o calitate umană dobândită a cărei posedare și exercitare tinde să ne permită să realizăm acele
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
fi de mirare ca necunoașterea ei să fi conferit un spor de strălucire podoabei, căci adevărul ei întregit ar fi fost, poate, în stare să eclipseze puterea de fascinație conjugată a aurului și diamantelor. În rivalitatea acerbă dintre perceptual și narativ, efectul de modă a lucrat net în favoarea primului. Înciudată, povestea s-a risipit atunci, fragment cu fragment, pe la diferiți cunoscători parțiali, dintre care Rică nu era decât unul; și lumea poveștilor își are patimile ei. În orice caz, iată partea
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
aceste dezavantaje limbajul se combină cu demonstrația intuitivă, mijloace audiovizuale, logico-matematice,etc. În funcție de vârsta elevilor și de experiența lor de viață, poate îmbrăca mai multe variante: povestirea, descrierea, explicația, prelegerea școlară. Povestirea constă din prezentarea informației sub formă descriptivă sau narativă, respectând ordonarea în timp sau în spațiu a obiectelor, fenomenelor, evenimentelor. Explicațiile nu lipsesc cu desăvârșire, dar ele ocupa un loc secundar în raport cu prezentarea faptelor. Descrierea e o formă a expunerii prin care se prezintă caracteristicile unui obiect, proces, fenomen
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
grație detașării însușirii pe care obiectul o posedă (a se compara om sătul cu Sătulul... din proverbul: "Sătulul nu crede celui flămând"). Verbalizarea adverbelor predicative care sugerează ezitarea subiectului vorbitor cu privire la informația comunicată (probabil, pesemne etc.) este una dintre modalitățile narative utilizate în proza fantastică (Mihai Eminescu Sărmanul Dionis). Dumitru Irimia observa că substanța/ conținutul funcției expresive este marcat "de confruntarea dintre norma estetică și stilistico-poetică" (D. Irimia, 1999: 178) în care se situează vorbitorul. I.1.3. Funcția conativă Funcția
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
al vârstelor timpurii. Încă din prima sa carte, scria criticul literar Mihai Drăgan, se desprinde „o viziune lirică, duioasă, Învăluitoare, toate schițele sale fiind Încărcate de o poezie latentă fermecătoare, care le conferă o atmosferă particulară. Ele mărturisesc, prin vivacitatea narativă și finețea cu care sunt surprinse gesturile grave, mișcările sufletești imperceptibile ale copilului, virtualitățile unui talent autentic”. În Strigătul, se apleacă asupra pubertății: e o „investigare psihologică a dificilei vârste - preadolescența - prin Îmbinarea modalităților narative tradiționale cu tehnica cine matică
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
particulară. Ele mărturisesc, prin vivacitatea narativă și finețea cu care sunt surprinse gesturile grave, mișcările sufletești imperceptibile ale copilului, virtualitățile unui talent autentic”. În Strigătul, se apleacă asupra pubertății: e o „investigare psihologică a dificilei vârste - preadolescența - prin Îmbinarea modalităților narative tradiționale cu tehnica cine matică. Bazată pe introspecție, cartea dezvăluie reacțiile afective ale vârstei, surprinde momentul În care adolescența devine conștientă de individualitatea sa fizică, când Își descoperă feminitatea În creștere zonele de penumbră ale conștiinței. E un poem al
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de acord asupra originii lor etnice, unii susținând că sunt slavi, alții români, alții ostași cu platoșe și alții cumani. Dacă lăsăm la o parte ipotezele și teoriile, numai de dragul de a fi neapărat originali, și venim la informațiile izvoarelor narative și la textele documentelor, din acestea reiese clar că denumirea de brodnici apare în cronicele rusești odată cu știrile despre și alături de cumani, observație făcută de A. V. Boldur, și dispare îndată după desființarea Imperiului Cuman, în 1241; ultima mențiune o
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Coroanei ungare. De o trecere a lui Dragoș în Moldova nu se poate discuta, atâta timp cât era reținut în luptele de apărare ale Maramureșului și Transilvaniei și de organizarea unei ofensive pentru alungarea invadatorilor la est de Carpați. După coroborarea informațiunilor narative cu cele documentare, se poate stabili acum cu certitudine că tătarii, care au năvălit în Transilvania, în anul 1334, sunt aceia din sudul Basarabiei, din ținuturile Cetatea Albă și Chilia, pe unde prădaseră trupele lituaniene cu un an mai înainte
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și Poloniei, care au drept urmare ucideri de oameni și pierderi de bunuri. Tot în acea zi, el trimitea scrisori primului născut și moștenitor legal al tronului, Tinybek, și împărătesei Taydolu să primească religia catolică. Nu avem informații documentare și nici narative despre felul cum au fost primite, la Curtea marelui han, îndemnurile Papei. E de bănuit însă, că moartea lui Uzbek, în toamna anului 1340 ori în primăvara celui următor, ca și evenimentele care au urmat după ea, să fi trezit
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
potrivit la destinație și crapă, dar călărețul ajunge”. Și proverbul se potrivește de minune cu soarta românilor, care au luptat în anii 1342-1359 în contra tătarilor, bulgarilor și lituanienilor, dar gloria a revenit Coroanei ungare. E de mirare că izvoarele istorice narative, scrise la Buda sau Vișegrad, nu vorbesc niciodată nimic despre faptele de arme ale românilor, care formau întotdeauna grosul oștilor feudale. Ele nu vor însemna niciodată măcar numele lui Alexandru Basarab, voievodul Țării Românești și nici pe acela a căpitanului
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]