11,454 matches
-
de pildă: „"attaque parée, riposte non, reprise d'attaque touche"” (atacul a fost parată, riposta nu a lovit, repriza a lovit). Sancțiunile sunt următoarele: Jocurile Olimpice de vară sunt cea mai importantă competiție la scrimă. Această disciplină este inclusă în programul olimpic încă de la prima ediție a Jocurilor Olimpice moderne din 1896. Din motive istorice, Federația Internațională de este alocată doar zece probe de Comitetul Olimpic Internațional, chiar dacă sunt douăsprezece probe la competiții pe care ea organizează însăși din anul 2008. În consecință
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
următoarele: Jocurile Olimpice de vară sunt cea mai importantă competiție la scrimă. Această disciplină este inclusă în programul olimpic încă de la prima ediție a Jocurilor Olimpice moderne din 1896. Din motive istorice, Federația Internațională de este alocată doar zece probe de Comitetul Olimpic Internațional, chiar dacă sunt douăsprezece probe la competiții pe care ea organizează însăși din anul 2008. În consecință, două concursuri pe echipe sunt scoase de la programul la fiecare olimpiadă. Campionatul Mondial de Scrimă se desfășura în fiecare an din anul 1937
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
sunt douăsprezece probe la competiții pe care ea organizează însăși din anul 2008. În consecință, două concursuri pe echipe sunt scoase de la programul la fiecare olimpiadă. Campionatul Mondial de Scrimă se desfășura în fiecare an din anul 1937, cu excepția anilor olimpice pentru probele prezente la programul olimpic.
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
care ea organizează însăși din anul 2008. În consecință, două concursuri pe echipe sunt scoase de la programul la fiecare olimpiadă. Campionatul Mondial de Scrimă se desfășura în fiecare an din anul 1937, cu excepția anilor olimpice pentru probele prezente la programul olimpic.
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
transmisii directe și în exclusivitate din campionatul intern de fotbal, toate meciurile echipei naționale, inclusiv cele de la campionate europene sau mondiale, dar și de la alte competiții la care sportivii români au cucerit numeroase medalii, Campionate Europene sau Mondiale și Jocuri Olimpice. De asemenea, numele Radio România Actualități este legat de promovarea muzicii românești și internaționale de calitate, postul fiind recunoscut ca rampă de lansare a multor nume mari ale muzicii românești. 20 februarie 1937 este data la care se lansa la
Radio România Actualități () [Corola-website/Science/315059_a_316388]
-
invitată la un turneu internațional în Italia la Messina. O mare acțiune de selecție este organizată pe 8 mai 1990 la Stadionul 23 August cu o participare de 188 sportive. Echipa României debutează pe 4 iunie 1990, jucând împotriva selecționatei olimpice a Italiei și câștigă sub conducerea antrenorilor Virgil Popescu și Ion Bedreaga.
Echipa națională de fotbal feminin a României () [Corola-website/Science/315126_a_316455]
-
România I s-a clasat pe locul 8, iar cel de 2 persoane România I pe locul 11. Cei trei patinatori de viteză: Andrei Erdely, Vasile Cocoș și Jenei Dezideriu au ocupat poziții între 20 și 33. La aceste jocuri olimpice, a avut loc prima participare românească în probele de sanie. Aici au concurat singurele două sportive românce participante la olimpiadă, ocupând locurile 20 și 21. . La această ediție a Jocurilor Olimpice, România nu a obținut nici un punct în clasamentul pe națiuni
România la Jocurile Olimpice de iarnă din 1980 () [Corola-website/Science/318647_a_319976]
-
cu 7 sportivi care au concurat la un singur sport (schi alpin). România a trimis la St. Moritz o delegație formată din numai 7 sportivi (toți bărbați), care au concurat la un singur sport cu 3 probe. La aceste jocuri olimpice de iarnă, România a fost reprezentată în probele oficiale numai de schiori. Bilanțul delegației României a fost slab. Schiorii Dumitru Sulică, Ion Coliban, Dumitru Frățilă, Radu Scârneci, Vasile Ionescu, Béla Imre și Mihai Bâră au ocupat locuri între 38 și
România la Jocurile Olimpice de iarnă din 1948 () [Corola-website/Science/318659_a_319988]
-
lei vechi. În ziua anterioară plecării delegației României la Jocurile Olimice de iarnă de la Salt Lake City, ministrul tineretului și sportului, Georgiu Gingăraș, se arăta foarte optimist, el sperând că echipa va obține cel puțin o medalie, în timp ce președintele Comitetului Olimpic Român, Ion Țiriac, a declarat că așteaptă doar "o comportare onorabilă" . Cele mai bune rezultate obținute de delegația României au fost două locuri 15 obținute de echipajul de sanie - 2 persoane (Eugen Radu și Marian Tican) și de echipajul de
România la Jocurile Olimpice de iarnă din 2002 () [Corola-website/Science/318688_a_320017]
-
artistic, Roxana Luca a căzut în fund în timp ce concura. Deși s-a antrenat în străinătate, fondistul Zsolt Antal a terminat în proba de 30 km liber abia pe locul 27. Biatlonista Eva Tofalvi, care obținuse locul 11 la precedentele jocuri olimpice, a încheiat competiția pe locurile 52 și 61 în probele de 15 km individual și 7,5 km sprint. La această ediție a Jocurilor Olimpice, delegația României nu a obținut nici un punct. Reprezentanții României și-au justificat slaba participare prin lipsa
România la Jocurile Olimpice de iarnă din 2002 () [Corola-website/Science/318688_a_320017]
-
Republica Moldova a participat la Jocurile Olimpice de iarnă din 2006 cu 7 sportivi care au concurat la 3 sporturi (biatlon, sanie și schi fond). Înainte de începerea Jocurilor Olimpice de la Torino, președintele Comitetului Olimpic Național, Nicolae Juravschi, a spus că nu-și pune mari speranțe în performanțele sportivilor moldoveni din motivul că "„nu poți cere de la sportivi rezultate remarcabile când nu investești în creșterea acestora“" . Nicolae Juravschi a fost unul dintre purtătorii flăcării olimpice
Republica Moldova la Jocurile Olimpice de iarnă din 2006 () [Corola-website/Science/318722_a_320051]
-
Olimpic Național, Nicolae Juravschi, a spus că nu-și pune mari speranțe în performanțele sportivilor moldoveni din motivul că "„nu poți cere de la sportivi rezultate remarcabile când nu investești în creșterea acestora“" . Nicolae Juravschi a fost unul dintre purtătorii flăcării olimpice, el parcurgând cu torța olimpică o distanță de 400 de metri pe străzile Romei în drumul său spre Torino . Republica Moldova a trimis la Torino o delegație formată din 7 sportivi (4 bărbați și 3 femei), care au concurat la 3
Republica Moldova la Jocurile Olimpice de iarnă din 2006 () [Corola-website/Science/318722_a_320051]
-
spus că nu-și pune mari speranțe în performanțele sportivilor moldoveni din motivul că "„nu poți cere de la sportivi rezultate remarcabile când nu investești în creșterea acestora“" . Nicolae Juravschi a fost unul dintre purtătorii flăcării olimpice, el parcurgând cu torța olimpică o distanță de 400 de metri pe străzile Romei în drumul său spre Torino . Republica Moldova a trimis la Torino o delegație formată din 7 sportivi (4 bărbați și 3 femei), care au concurat la 3 sporturi cu 9 probe (4
Republica Moldova la Jocurile Olimpice de iarnă din 2006 () [Corola-website/Science/318722_a_320051]
-
spre Torino . Republica Moldova a trimis la Torino o delegație formată din 7 sportivi (4 bărbați și 3 femei), care au concurat la 3 sporturi cu 9 probe (4 masculine și 5 feminine). Cinci dintre sportivii moldoveni selecționați în lotul național olimpic erau din cadrul Clubului Sportiv Central al Armatei. Majoritatea sportivilor moldoveni erau străini naturalizați: biatloniștii Mihail Gribușencov, Natalia Levcencova și Valentina Ciurina erau ruși și sănierul Bogdan Macovei era român. Cel mai bune rezultat obținut de delegația Republicii Moldova a fost locul
Republica Moldova la Jocurile Olimpice de iarnă din 2006 () [Corola-website/Science/318722_a_320051]
-
(în ) (n. 30 iulie 1977, Smolensk, RSSF Rusă) este o biatlonistă moldoveancă de naționalitate rusă. Ea a participat la două Jocuri Olimpice de iarnă. a început să practice biatlonul din anul 1988 la clubul local "Dinamo Smolensk". În palmaresul său de junioare, ea are două titluri de campioană mondială de juniori (1996, 1997), un titlu de campioană europeană de juniori (1997), un
Natalia Levcencova () [Corola-website/Science/318730_a_320059]
-
Mondial de Biatlon de vară de la Oberhof, a câștigat medalia de bronz la 7,5 km sprint. Natalia Levcencova se antrenează deseori împreună cu schiorii din echipa națională a Rusiei. Natalia Levcencova a făcut parte din delegația Republicii Moldova la două Jocuri Olimpice de iarnă. Natalia Levcencova a făcut parte din delegația Moldovei la Jocurile Olimpice de iarnă de la Torino (2006). Ea a purtat drapelul selecționatei Republicii Moldova la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de iarnă. La aceste jocuri olimpice, Levcencova a ocupat locul 8
Natalia Levcencova () [Corola-website/Science/318730_a_320059]
-
delegația Republicii Moldova la două Jocuri Olimpice de iarnă. Natalia Levcencova a făcut parte din delegația Moldovei la Jocurile Olimpice de iarnă de la Torino (2006). Ea a purtat drapelul selecționatei Republicii Moldova la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de iarnă. La aceste jocuri olimpice, Levcencova a ocupat locul 8 în cursa de 15 km individual, acesta fiind cel mai bun rezultat din istoricul participării sportivilor moldoveni la Jocurile Olimpice de iarnă. De asemenea, a mai obținut locurile 21 la 12,5 km start în bloc
Natalia Levcencova () [Corola-website/Science/318730_a_320059]
-
(n. 15 august 1987, Chișinău) este un biatlonist și schior fondist moldovean, care a concurat la două Jocuri Olimpice de iarnă. a început să practice biatlonul începând din anul 2000 la Clubul Sportiv Central al Armatei Naționale (CSCA), unde a fost pregătit de antrenoarea Nadejda Bria. El a participat la prima întrecere internațională în 2005 la Campionatul Mondial de
Sergiu Balan () [Corola-website/Science/318734_a_320063]
-
(n. 30 august 1978, Sankt Petersburg, RSSF Rusă) este o biatlonistă moldoveancă de naționalitate rusă. Ea a participat la două Jocuri Olimpice de iarnă. a început să practice biatlonul în anul 1997. Deoarece echipa rusă de biatlon era foarte puternică și exista o concurență acerbă, Ciurina s-a mutat în Republica Moldova. În anul 2000 a primit cetățenia Republicii Moldova și a început să
Valentina Ciurina () [Corola-website/Science/318731_a_320060]
-
clasări mai bune. Cel mai bun rezultat al său la o competiție de cupă mondială a fost locul 30 obținut într-o probă de sprint de la Hochfilzen în 2004. Valentina Ciurina a făcut parte din delegația Republicii Moldova la două Jocuri Olimpice de iarnă. Ea a concurat la Jocurile Olimpice de iarnă de la Salt Lake City (2002). La aceste jocuri olimpice, Ciurina a ocupat locuri modeste: 48 în cursa de 10 km pursuit, 51 la 7.5 km sprint și 62 la 15
Valentina Ciurina () [Corola-website/Science/318731_a_320060]
-
30 obținut într-o probă de sprint de la Hochfilzen în 2004. Valentina Ciurina a făcut parte din delegația Republicii Moldova la două Jocuri Olimpice de iarnă. Ea a concurat la Jocurile Olimpice de iarnă de la Salt Lake City (2002). La aceste jocuri olimpice, Ciurina a ocupat locuri modeste: 48 în cursa de 10 km pursuit, 51 la 7.5 km sprint și 62 la 15 km individual. Sportiva moldoveancă a participat și la Jocurile Olimpice de iarnă de la Torino (2006). Ea s-a clasate
Valentina Ciurina () [Corola-website/Science/318731_a_320060]
-
apropierea tragicului accident (unde a murit georgianul Nodar Kumaritașvili n.n.), lovindu-mă la umărul stâng. După toate câte s-au întâmplat sunt bucuros că am putut să reprezint țara, încercând să dau tot ce este mai bun în acest turneu olimpic”".
Bogdan Macovei () [Corola-website/Science/318746_a_320075]
-
Constantin- (n. 25 aprilie 1969, satul Broșteni, comuna Drăgușeni, județul Suceava România) este un sănier româno-moldovean, care a concurat la patru Jocuri Olimpice de iarnă (la trei din partea României și la unul din partea Republicii Moldova). a început să practice sportul de sanie în anul 1975, la CSȘ Vatra Dornei. În anul 1988 s-a legitimat la ASA Brașov. În ultimii ani de dinainte de Revoluție
Liviu Cepoi () [Corola-website/Science/318747_a_320076]
-
3 - Cupa Mondială (1990, Oberhof); locul 6 - Campionatul Mondial (1991, Wittenberg); locul 4 - Campionatul European (1992, Königsee); locul 5 - Campionatul Mondial (1994, Lake Placid) și locul 5 - Campionatul Mondial (1995, Lillehammer). Liviu Cepoi a concurat pentru România la trei Jocuri Olimpice de iarnă. La Albertville (1992), el a concurat împreună cu Ioan Apostol, terminând pe locul 4 la proba de dublu, după ce au concurat cu o sanie Gemina provenită din RDG, veche de 5 ani și modificată după fotografii. Doi ani mai
Liviu Cepoi () [Corola-website/Science/318747_a_320076]
-
menționat actrița Greta Garbo, care a locuit la 12 iulie 1934, sub un nume fals, într-unul din apartamentele de lux ale hotelului. În anul 1980, în Hotelul Traian a fost cazată delegația condusă de I. Păun care purta Flacăra olimpică în drum spre Jocurile Olimpice de la Moscova. dispune în prezent de 68 de camere (Royal Suite, Eiffel Suite, 2 garsoniere, 17 camere single, 45 camere duble și 2 camere pentru persoane cu dizabilități), dotate cu mobilier în stil clasic și facilități
Grand Hotel Traian () [Corola-website/Science/318778_a_320107]