11,301 matches
-
el va descoperi, ca urmare a numeroaselor experiențe, plăcerile sexualității. O adaptare cinematografică a românului a fost realizată în 1987 de Gianfranco Mingozzi. Totuși, "Leș Exploits d'un jeune Don Juan" (în ) nu este decât o adaptare liberă. Astfel, numeroase pasaje au fost considerate imorale (scene de incest) și nu au fost, prin urmare, prezentate.
Isprăvile unui tânăr Don Juan () [Corola-website/Science/323890_a_325219]
-
să fiu obsedat de fiecare cuvânt." A renunțat să mai lucreze pe calculator și a trecut la scrierea de mână, paginile fiind ulterior introduse în calculator de mama sa. Spre deosebire de "Eragon", "Brisingr" are parte de perspectiva mai multor personaje. Unele pasaje din carte sunt relatate din punctul de vedere al Saphirei, aceasta constituind o premieră pentru serie. Paolini a creionat comportamentul și atitudinea dragonului pe animalele de companie alături de care a crescut, în inspirându-se în special de la pisici: "M-am
Brisingr () [Corola-website/Science/323857_a_325186]
-
finalizată în aprilie 2008. Într-o postare din acea lună, Paolini spunea că este ocupat cu "activitatea de editare, care s-a dovedit surprinzător de plăcută până în acest moment". Cea mai dificilă parte a editării a constituit-o eliminarea unor pasaje la care a lucrat zile sau săptămâni. "Totuși, așa cum majoritatea scriitorilor v-o pot confirma, faptul că ai petrecut zece zile chinuindu-te cu o scenă nu reprezintă un motiv să o păstrezi în manuscrisul definitiv. Singurul lucru care contează
Brisingr () [Corola-website/Science/323857_a_325186]
-
lumilor", Wells a răsturnat poziția încrezătoare a cititorului în Imperiul britanic, punând o putere imperială în postura de a fi victima agresiunii imperialiste și, astfel, determinând cititorul să reflecteze asupra naturii imperialismului însuși. Wells a sugerat această idee într-un pasaj al romanului: Aceste idei au ridicat semne de întrebare inclusiv asupra noțiunii victoriene că ordinea naturală este cea în care Imperiul britanic are dreptul de a conduce datorită superiorității sale asupra altor rase. Romanul dramatizează și ideea raselor prezentată în
Războiul lumilor () [Corola-website/Science/323090_a_324419]
-
este un roman științifico-fantastic din 1996 scris de autorul francez Bernard Werber. Este al treilea și ultimul roman din trilogia Furnicile, alături de Furnicile și Ziua furnicilor. Romanul prezintă începuturile cooperării între lumea furnicilor și lumea umană. În această carte în pasajele care conțin citate din "Enciclopedia cunoașterii relative și absolute" a autorului fictiv Edmond Wells, Werber face referire și la alt roman al său, "Thanatonauții", primul din seria Pentalogia cerului. Personajele umane din prima și a doua carte a trilogiei se
Revoluția furnicilor () [Corola-website/Science/323110_a_324439]
-
a fost o prințesă care a călătorit din vechiul regat a Ayodhya (în zilele noastre India) către Coreea. Informații despre ea vin aproape în întregime din câteva pasaje scurte în Samguk Yusa, a 11-a cronică coreeană. Potrivit acestei cronici, ea a ajuns pe o barcă și s-a căsătorit cu regele Kim Suro anul 48 CE. Ea a fost prima regina din Geumgwan Gaya și este considerată
Heo Hwang-ok () [Corola-website/Science/323213_a_324542]
-
englezești, la un proiect mai cuprinzător. Trench a sugerat că un nou dicționar, cu adevărat "cuprinzător", era necesar. Pe 7 ianuarie 1858, Societatea a adoptat oficial ideea unui nou dicționar cuprinzător. Cititorilor voluntari li se încredințau diferite cărți pentru copierea pasajelor care ilustrau uzanța unor cuvinte pe fișe de citate. În 1858, Societatea a căzut de acord asupra proiectului în principiu, cu titlul „"A New English Dictionary on Historical Principles"”, NED (" Un nou dicționar al limbii engleze pe principii istorice"). Richard
Oxford English Dictionary () [Corola-website/Science/323374_a_324703]
-
este un pasaj de piatră și cărămidă din orașul Sibiu, care făcea legătura între Orașul de Sus și Orașul de Jos. El este construit în secolul al XIV-lea și făcea partea din cea de-a treia centură de fortificații a orașului. Incinta
Pasajul Scărilor din Sibiu () [Corola-website/Science/324064_a_325393]
-
Olarilor, Turnul Archebuzierilor, Turn de Poartă și curtine edificate în perioada 1357-1366, a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2004, având codul de clasificare SB-II-m-A-12010.03. Printre elementele componente ale acestei incinte se află și Pasajul Scărilor, lângă incinta bisericii evanghelice. Orașul Sibiu a început să se dezvolte după întemeierea Prepoziturii Sibiului în 1191 și mai ales în urma diplomei lui Andrei al II-lea din 1224, prin care Sibiului i-au fost conferite o serie de
Pasajul Scărilor din Sibiu () [Corola-website/Science/324064_a_325393]
-
existente în Transilvania se aflau într-un stadiu incipient și nu puteau face față asediilor. Pentru a crește capacitatea de apărare a orașului s-au construit noi centuri de apărare, fiind extinse zidurile Orașului de Sus. Unii istorici presupun că Pasajul Scărilor ar fi fost construit prin secolul al XIII-lea, dar majoritatea specialiștilor cred că, abia la începutul veacului al XIV-lea, primarul Marcus Pemfflinger a dispus construirea pasajului. Pasajul Scărilor, cunoscut și sub numele de “Zidul cu ace”, a
Pasajul Scărilor din Sibiu () [Corola-website/Science/324064_a_325393]
-
apărare, fiind extinse zidurile Orașului de Sus. Unii istorici presupun că Pasajul Scărilor ar fi fost construit prin secolul al XIII-lea, dar majoritatea specialiștilor cred că, abia la începutul veacului al XIV-lea, primarul Marcus Pemfflinger a dispus construirea pasajului. Pasajul Scărilor, cunoscut și sub numele de “Zidul cu ace”, a fost construit din piatră și cărămidă și făcea legătura între Orașul de Sus și Orașul de Jos, prin două ramificații de scări și arcade ce înconjurau zidurile cetății din jurul
Pasajul Scărilor din Sibiu () [Corola-website/Science/324064_a_325393]
-
fiind extinse zidurile Orașului de Sus. Unii istorici presupun că Pasajul Scărilor ar fi fost construit prin secolul al XIII-lea, dar majoritatea specialiștilor cred că, abia la începutul veacului al XIV-lea, primarul Marcus Pemfflinger a dispus construirea pasajului. Pasajul Scărilor, cunoscut și sub numele de “Zidul cu ace”, a fost construit din piatră și cărămidă și făcea legătura între Orașul de Sus și Orașul de Jos, prin două ramificații de scări și arcade ce înconjurau zidurile cetății din jurul Bisericii
Pasajul Scărilor din Sibiu () [Corola-website/Science/324064_a_325393]
-
două terase, înalt de circa 10 m, susținut prin contraforturi masive ce se sprijină în arcuri butante pe clădirile Orașului de Jos, multe dintre ele cu o vechime de șase secole. Cele două ziduri se întâlnesc în partea superioară a pasajului. Pasajul se termină în partea de sus, la întretăierea cu strada Odobescu, cu Turnul de Poartă și cu Primăria Veche, astăzi Muzeul de Istorie din cadrul Muzeului Național Brukenthal. Pasajul a fost restaurat în anul 1860 și apoi în 2006, când
Pasajul Scărilor din Sibiu () [Corola-website/Science/324064_a_325393]
-
terase, înalt de circa 10 m, susținut prin contraforturi masive ce se sprijină în arcuri butante pe clădirile Orașului de Jos, multe dintre ele cu o vechime de șase secole. Cele două ziduri se întâlnesc în partea superioară a pasajului. Pasajul se termină în partea de sus, la întretăierea cu strada Odobescu, cu Turnul de Poartă și cu Primăria Veche, astăzi Muzeul de Istorie din cadrul Muzeului Național Brukenthal. Pasajul a fost restaurat în anul 1860 și apoi în 2006, când Primăria
Pasajul Scărilor din Sibiu () [Corola-website/Science/324064_a_325393]
-
șase secole. Cele două ziduri se întâlnesc în partea superioară a pasajului. Pasajul se termină în partea de sus, la întretăierea cu strada Odobescu, cu Turnul de Poartă și cu Primăria Veche, astăzi Muzeul de Istorie din cadrul Muzeului Național Brukenthal. Pasajul a fost restaurat în anul 1860 și apoi în 2006, când Primăria municipiului Sibiu a investit 3.000.000 de lei pentru consolidarea solului, refacerea zidăriei, respectiv așternerea pavajului pe scări, în locul pietrelor cubice. În septembrie 2007, președintele Comisiei Europene
Pasajul Scărilor din Sibiu () [Corola-website/Science/324064_a_325393]
-
și apoi în 2006, când Primăria municipiului Sibiu a investit 3.000.000 de lei pentru consolidarea solului, refacerea zidăriei, respectiv așternerea pavajului pe scări, în locul pietrelor cubice. În septembrie 2007, președintele Comisiei Europene, José Manuel Durăo Barroso, a vizitat Pasajul Scărilor , promițând primarului Klaus Iohannis sprijin financiar și logistic pentru conservarea monumentelor istorice ale orașului. Cele patru case aflate de-a lungul acestui pasaj, la nr. 1-4, au fost construite în sec. XV-XVI, modificate în sec. XVIII și restaurate în
Pasajul Scărilor din Sibiu () [Corola-website/Science/324064_a_325393]
-
scări, în locul pietrelor cubice. În septembrie 2007, președintele Comisiei Europene, José Manuel Durăo Barroso, a vizitat Pasajul Scărilor , promițând primarului Klaus Iohannis sprijin financiar și logistic pentru conservarea monumentelor istorice ale orașului. Cele patru case aflate de-a lungul acestui pasaj, la nr. 1-4, au fost construite în sec. XV-XVI, modificate în sec. XVIII și restaurate în 1860. Ele au fost înscrise în Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2004, având coduri de la SB-II-m-B-12169 la SB-II-m-B-12172.
Pasajul Scărilor din Sibiu () [Corola-website/Science/324064_a_325393]
-
și papură) în bazinul mijlociu al văii Hamaradia (afluent de de stânga al râului Homorod) cu o importantă și diversificată faună de păsări acvatice. Aria protejată asigură condiții de cuibărit, hrană și viețuire pentru specii de păsări migratoare și de pasaj care tranzitează Munții Carpați. Rezervația dispune de mai multe tipuri de habitate, asfel: lacuri (luciu de apă), cursuri de apă, mlaștini și turbării, terenuri arabile cultivate și necultivate, fânețe și pășuni. Rezervația naturală dispune de elemente floristice (păpuriș, stufăriș, vegetație
Complexul piscicol Dumbrăvița () [Corola-website/Science/324078_a_325407]
-
odolean ("Valeriana simplicifolia"), ligularia ("Ligularia sibirica"), șapte-degete ("Comarum palustre"), trifoiște ("Menyanthes trifoliata"), mlăștiniță ("Epipactis palustris"), precum și o orhidee din specia "Dactylorhiza incarnata". Situl adăpostește și asigură condiții de viețuire, hrană și cuibărire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare, dintre care: cormoran ("Phalacrocorax carbo"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), gârliță mare ("Anser albifrons"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), pescăruși, (din familiile "Laridae" și "Sterna"), egretă mare ("Egretta alba"), egretă mică
Complexul piscicol Dumbrăvița () [Corola-website/Science/324078_a_325407]
-
naratorul renunță să se mai documenteze cu privire la Honigberger și începe să cerceteze caietele personale ale doctorului Zerlendi. Majoritatea acestora conțineau traduceri din limba sanscrită. În ziua următoare, el descoperă un caiet pe a cărei primă pagină se afla transcrierea câtorva pasaje din Upanișade, în timp ce fraza transcrisă pe primul rând din pagina a doua era o traducere în limba sanscrită a primei fraze din "Evanghelia lui Ioan". Citind frazele următoare, el descoperă că acel caiet era un jurnal al doctorului Zerlendi început
Secretul doctorului Honigberger () [Corola-website/Science/324110_a_325439]
-
al poveștii adesea ilustrat în arta creștină), în timp ce ucenicii rămași l-au urmat cu barca, trăgând mrejele, care s-au dovedit pline cu 153 de pești mari. Iisus a gătit și a mâncat o parte din pești împreună cu ucenicii. Acest pasaj a fost în mod tradițional unul dintre lecturile liturgice de după Paști, iar predicile au fost realizate de Augustin de Hipona și Ioan Gură de Aur , printre alții. Precizia numărului de 153 de pești a fost mult timp analizată și diferiți
Pescuirea minunată () [Corola-website/Science/324187_a_325516]
-
oficial încă. În 17 Octombrie, Directorul Global de Brand Karl Stewart aruncă informația că încă suntem în așteptarea anunțării actriței de voce. În 21 decembrie 2010 a fost lansat un podcast de către Game Informer, în care apărea un așa-zis pasaj din muzica jocului. compus de Aleksandar Dimitrijevic. Totuși, 6 zile mai târziu, tweet-uri de la Directorul Global de Brand de la Crystal Dynamics, Karl Stewart, clarifica declarația dată de Game Informer; confirmând că "Alex Dimitrijevic compune pentru trailerul jocului. Oficial nu am
Tomb Raider (joc video din 2013) () [Corola-website/Science/324341_a_325670]
-
care încheie albumul. „Dacă vrei” a fost preluată de formația byron, fiind inclusă pe albumul "Perfect" (2011), și de Felicia Filip pentru albumul "Fata din vis" (2013). „Un sfârșit e un început”, piesă de stil hard rock, construită pe alternanța pasajelor lirice și dramatice, reprezintă un alt moment de vârf al albumului, devenind unul dintre hit-urile semnate Celelalte Cuvinte. „La ceas târziu”, piesă de mare complexitate din sfera progresivă, în care un rol important îl au aranjamentele instrumentale, a fost
Celelalte Cuvinte I () [Corola-website/Science/326526_a_327855]
-
doamne și domnițe" (I-III, 1932-1939), "Domnița Alexandrina Ghica și contele D'Antraigues" (1937) și "Amărâte și vesele vieți de jupânese și cucoane" (1943). Dacă incursiunile istorice ale lui Gane vădesc, nu o dată, carențe (genealogii fastidioase, exces documentar, intervenții polemice, pasaje confuze sau incoerente), piesa de rezistență rămâne lucrarea " Trecute vieți de doamne și domnițe" (vol. I a fost premiat de Academia Română). Subiectele, pe cât de inedite pe atât de captivante, se derulează în povestiri pline de nerv și de culoare, susținute
Constantin Gane () [Corola-website/Science/326580_a_327909]
-
dintre personaje a rămas același, cum e cazul bogătașului din Marsilia Bernardon, sau a colegului de suferință a personajului principal, Romain. În ceea ce privește continuarea acțiunii, aceasta diferă la cei doi autori. Michel și-a imaginat o operă dramatică, amintind în multe pasaje ale sale de suferințele contelui Mathias Sandorf. La rândul său, Jules Verne făcuse din nuvela sa un imn al libertății care îi oferea prilejul să sublinieze problemele sistemului penitenciarelor din acea vreme. În versiunea lui, personajul principal (Pierre-Jean) este ajutat
Destinul lui Jean Morénas () [Corola-website/Science/326638_a_327967]