10,795 matches
-
Ahil rumânesc vrednic de a-și avea Omirul său care să fie cartea vitejiei, cartea rumânilor, cartea care să se citească cu drag de către oricine. Rumânii aibă a se mândrii cu eroul acesta care se luptă ca un leu pentru pricina cea sfântă a dezrobirei și a slobozeniei lor. Aducă-și aminte de ceea ce poate face o nație unită când este norocită ca să se nască dintr-ânsa un nou mare nu-și uite niciodată că țărânei celei scumpe a lui Mihaiu Viteazu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
radicală pe care au întreprins-o. De pildă, în loc să se conformeze tradiției și să desființeze teoriile imigraționiste formulate de istoricii austro-ungari în privința etnogenezei poporului român, manualul invită cititorii să descopere "cum sună povestea originilor românilor" (p. 8), intitulând capitolul cu pricina "Etnogeneza: cum își imaginează românii originea poporului lor" (p. 10, subl. n.). Afirmația care a scandalizat publicul format în spirit patriotic, generând un val de proteste care s-a finalizat cu cenzurarea manualului este următoarea: "ca orice mit al originilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
eu: „Ce crezi, domnule, că eu am o bombă aici? Eu sunt profesor universitar și nu am decât niște cărți! Și dacă nu vreți să credeți treaba aceasta, eu mă întorc îndărăt și mergeți dumneavoastră la curs!” Atunci, personajul cu pricina a lăsat-o mai moale, a văzut că eu am reacționat așa de neașteptat, că nu mi-am plecat spinarea, spunându-i da, uite îmi dezbrac și haina. Am dat să plec, dar a venit după mine, m-a prins
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
investigând sistematic șantierele 125 arheologice de la IzvoareBahna și Davideni, din județul Neamț, ori pe cele băcăuane, de la Curtea Domnească din Bacău, de la Dămienești, Ștefan cel Mare și Oncești. Care dintre ele v-a fost mai aproape de suflet și din ce pricină? Fiecare șantier arheologic îți rămâne în suflet mai mult sau mai puțin, în funcție de rezultatele obținute în urma cercetărilor. Dacă ar fi totuși să selectez, aș menționa șantierele arheologice de la IzvoareBahna și Davideni. La Izvoare-Bahna am cercetat o intinsă așezare care acoperă
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
în privința îmbinării, întâlnirii în capete, încălcându-se „lungul după granița însorăritelor moșii”, lucru ce s-ar justifica doar în situația că „scurtarea” s-ar fi făcut legal și ar exista dovada „prin scrisori, sau prin stăpânire stâlpită și pacinică”, fără pricini de nemulțumire din partea cuiva; - moșiile însorărite au fost statornicite pe baza unor reguli devenite, între timp, norme de drept bine precizate și riguros aplicate, respectate, reguli ce nu sunt întâlnite pentru satele și moșiile rupte din locurile domnești, de unde se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din preajma lor s-au ținut lanț, ca urmare a unor repetate încălcări ale hotarelor bătrâne. De reținut și faptul că actele juridice referitoare la aceste sate abundă comparativ cu satele vecine, cu o vechime mai mare, care doar datorită acestor pricini de judecată au ajuns să fie menționate. Înseamnă aceasta că satele cu documente numeroase au o vechime mai mare și au jucat un rol mai important în istorie ? Noi credem că nu. Comparația dintre ele nu ne arată decât că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
data respectivă, nu se găsește decât menționat într-o anafora din anul 1835 și într-o detaliată mărturie din 1841 cu titlul de Socotință, în care se arată că la 1799 „se găsea în acea vreme prăpădită”. Într-o altă pricină, din 1815, este mențiunea: „să vedi că proprietariul Umbrăreștilor de sus n-au păzit tăcere, ieșind la iveală acea hotarnică”. Este vorba despre documentul referitor la înjumătățirea efectuată de C. Zberea în 1704, despre care precizam mai sus că s-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
25 septembrie 1812, ispravnicii ținutului Tecuci, Constantin Aslan, căminar, și Gheorghe Isopescu, șetrar, stabilesc cum trebuie să se păzească „stăpânirea Umbrăreștilor de către Biliești pe linia pietrelor vechi ci sunt dispre soare apune de Siret și despărțitoare Umbrăreștilor de Biliești”; - o pricină juridică, ce se desfășoară între anii 1833 și 1835, are ca protagoniști pe banul Neculai Sion, pe de o parte, și pe răzeșii din dreapta Siretului, pe de alta, primul în postura de jeluitor, iar ultimii de pârâți, din „megieșitele sate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vătav „că s-au jăluit satul Torceștii, nepoții lui Bilăiu, zicându că au ei ocină și moșie, den Brălădița (Bârlovița - I. S.) pără în apa Brăladului... pănă în hotarul Umbrăreștilor”, cerându-i-se să meargă la fața locului, să cerceteze pricina și “să le facă lege dreaptă”. În document se arată unde era situat teritoriul și stăpânirea încălcată între gârla Bârlovița, la apus, și apa Bârladului, la răsărit, la nord fiind arătat hotarul Umbrăreștilor, deci partea sudică a acestui sat, cea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
oameni recent veniți și așezați pe locul domnesc al Dumbrăviței, poate aduși din apropiere, dar ei nu puteau fi folosiți într-o acțiune de genul acelora ce domină, din punct de vedere juridic și social-economic, epoca medievală, constând în numeroasele pricini cu privire la îndreptări, reconstituiri, fixarea și păstrarea hotarelor dintre moșii și sate, așa cum fuseseră la început trasate, rolul de hotarnici colectivi rămânând o vreme îndelungată un atribut al vechilor sate, ca un vestigiu păstrat cu multă grijă de către oamenii locurilor. În
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din părți de a refuza în situația că ar fi bănuit anumite subterfugii. Prin 1698, când călugării de la schitul Dumbrăvița intră în conflict cu unii dintre urmașii lui Ștefan căpitanul, ctitorul schitului, solicitându-se prezența megieșilor în vederea judecării și soluționării pricinii, în izvodul cu răzeșii convocați la fața locului întâlnim cinci nume de la Liești, un nume din Fântânele (Bucești), patru din Dumbrăvița, iar din Umbrărești numele a șase răzeși și anume: „Gavril, călugărul din Umbrărești, Dumitru din Umbrărești, Buculei, călugăr de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cauză. Urmașii vor redeschide acțiunea mai târziu, în timpul stăpânirii morii și moșiei Torceștilor de către vistiernicul Iordache Costache, poreclit Venin, fiul marelui spătar Toader Costache-Venin, dar tot fără succes. Anaforaoa din 1767, anul când a avut loc ultimul proces în această pricină, cuprinde informații și date din care desprindem cum au decurs procesele și stăpânirea Costăcheștilor la Torcești, dar întâlnim și un pasaj din care ni se relevă că răzeșii de Umbrărești au fost totdeauna deavaloma (devălmași) cu moșia dumisali vornicului Vasile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stolnicului Ștefan Dia de la ținutul Tecuciului, „anumi Sasul de Gios, cari acum să numește Dimaciul, după numele unei gârle cu care să megieșăști”, deoarece documentele avute „fuseseră mistuite la vremile răzmerițelor în mănăstirea Precistii din Gălați”, incendiată; -să rezolve și pricina „ce au avut răzășii de Umbrărești cu dumnialui stolnic Ștefan Dia” care, între timp, se jeluise și reclamase că răzeșii umbrăreșteni i-au scurtat moșia sa, Sasul de Jos, numită și Dimaci. Cu ocazia cercetărilor, se fac măsurători, se invocă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
toți răzășii și alți megiași împregiurași, să facă cercetare și să măsoare moșia cu stânjenul domnesc în lung și în lat pe câte locuri va cere trebuința, să le aleagă părțile și să-i împace, astfel încât să nu mai rămână „pricină de nemulțămire”. Anul următor, banul Petrache Negrea, în calitate de hotarnic, măsoară și hotărnicește giumătate de moșia Umbrăreștii, partia din gios ci esti răzășască astfel: -trăsura întăi (...) la malul Bârladului; -a doua măsurătoare se face „prin Baltă și prin dreptul fântânei lui
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
înlocuise, treptat-treptat, pe cea devălmașă în cele mai numeroase segmente. Numai dacă ar fi construit acareturi (casă, grajd, magazie etc.) s-ar fi cuvenit „să deie loc pentru loc”, ca unii ce ar fi devenit stăpâni definitiv pe terenul cu pricina, căci locul cu pomii și via rămân stăpâniri temporare, limitate. Alt exemplu, din care putem constata menținerea stăpânirii devălmașe a umbrăreștenilor și faptul că această formă de stăpânire era încă puternică aici, sunt relevate de o acțiune juridică între obștea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că răzeșii, se pare, au reușit să obțină sprijinul autorităților de la ținutul Tecuci, căci în dreptul numelor date de cinovnicul ce anchetase la fața locului citim: Năstase Hagiu - „au fost la Tecuci în vremea zurbalei”; Sandu Marin - „n-au fost la pricină”; Ion Bulgariu (Trifan) - „n-au fost la pricină”; Toader Hojoc (Ojoc) - „bolnav”; Vasile Căulea - „la Galați”; Gheorghe Căulea - „la Galați”; Anghel vornic - „la Galați”; Gavril Borș - „au fost la Tecuci la vremea zurbalei”; Constantin Pătrașc se spune clar că „n-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sprijinul autorităților de la ținutul Tecuci, căci în dreptul numelor date de cinovnicul ce anchetase la fața locului citim: Năstase Hagiu - „au fost la Tecuci în vremea zurbalei”; Sandu Marin - „n-au fost la pricină”; Ion Bulgariu (Trifan) - „n-au fost la pricină”; Toader Hojoc (Ojoc) - „bolnav”; Vasile Căulea - „la Galați”; Gheorghe Căulea - „la Galați”; Anghel vornic - „la Galați”; Gavril Borș - „au fost la Tecuci la vremea zurbalei”; Constantin Pătrașc se spune clar că „n-au fost”, însă despre alți doi săteni de pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
determinând practica hotărniciilor parțiale, iar acestea iau extindere ducând la formarea latifundiilor boierești”. Este cazul și cu devălmășia cea mare a umbrăreștenilor, care și ea va înregistra fatidicul proces de dezmembrare, pentru al cărui început documentele ne lipsesc din variate pricini, dar ale cărei situație se degajă a fi fost întocmai din contextul modului de existență al comunităților din zonă în perioada din care unele acte s-au păstrat. În lumina documentelor scrise conservate și pe care am avut posibilitatea să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la un loc”. Considerăm că un asemenea popas a făcut și la Umbrărești, cu care ocazie emite cartea din 5 mai, prin ea dând curs unei jalbe ce-i fusese adresată fie anterior, fie pe drum ori chiar în timpul popasului, pricina fiind încredințată spre rezolvare unui dregător, ceașnicul Ștefan. Pentru problema ce ne interesează acum, trebuie înțeles că oprirea domnitorului la Umbrărești nu a fost determinată de un hazard, de vreo întâmplare intempestivă. Hotărârea de a se opri în acest loc
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dregătorii locale era strâns legată de domiciliul celui care o deținea și de faptul că, în timpul menționat, se afla într-o dregătorie a ținutului și nu a târgului. De altfel, va fi surprins documentar cu multe însărcinări din partea domnitorilor, în pricini și obligații ale căror rezolvări îi impuneau să stea în zona Tecuciului și a Galațiului. De remarcat, totuși, numeroasele alte dregătorii cu care a fost investit o lungă perioada de timp, diverse și importante. Urcă treptele dregătoriilor ajungând vel spătar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mulțumește pentru urările de sănătate și continuă: „N-am lipsit a răspunde cu acest plecat răvaș al meu la cele ce bădica îmi arată, cu un chip de ocară, că întârzierea răvașelor mele s-ar fi pricinuit de vreo oareșcare pricină a uitării. Nu ! Nu ! Să nu creadă bădița. Răspund: fiindcă toate cărțile (scrisorile, I. S.) tatei și a(le) cuconiței Ilenii mărturisese pe larg ce căzută datorie a mea către dumneata, care, cu adevărat, arată neuitare. Măcar că n-am putut
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de moșie din Țigănei, i-au dat dumisale o jumătate de vad de moară la Torcești, fiind un mal al Bârladului din veci (?) al Torceștilor al dumisali Iordache Costache vistiernic și un mal al răzeșilor de Umbrărești”, punându-se capăt pricinii în felul acesta. Într-o altă hotarnică din 1872, se repetă informația cu privire la „judecata urmată între răzeșii de Umbrărești și Constantin Costache”, ceea ce ar putea deruta pe cititor în privința stăpânirii Torceștilor; după moartea cumpărătorului, cel care apare ca stăpân efectiv
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Grigorie al II-lea Ghica ne furnizeasă detalii: la data de mai sus, domnitorul însărcinează pe vărul său, Manolache Costache vel stolnic și pe Negre Apostol fost vel căpitan să rezolve o jalbă a locuitorilor din satul Bucești, aflați în pricină cu egumenul mănăstirii lui Adam pentru moșia Dimăcenii, deoarece, explică domnitorul în porunca dată boierilor, „ar fi luat Iorest egumenul hotarnic pe răposatul Toader Costache vel spătar și pe tine, căpitane Negreo, și, când și-au hotărât moșia”, anterior acestei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
-și drepturile, așa cum se întâmpla în trecutul îndepărtat. În cele din urmă, hotarul de apus al moșiei Torceștilor se va stabili pe apa Siretului. Iar desele și repetatele încălcări de hotare ale proprietății răzeșești sunt reflectate în documente privitoare la pricini determinate de părțile nemulțumite, fiecare cerând respectarea „vechilor hotare”. După cum am văzut deja, cei mai nemulțumiți erau răzeșii surăieni, locuitori din fostele sate Țigăneii și Sineștii, dar și unii țărani din Umbrărești, ei reprezentând memoria vie a vechilor hotare încălcate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
efectiv în ceea ce planul consemna ca fiind „împresurarea ce face statu cu moșia sa Geru în moșia Torceștilor, adică din Valea Herătăului și până în Valea Călmățuiului, în întindere de trei sute treizeci și cinci (335) fălcii”. Anterior, familia Balș se judecase pentru aceeași pricină și cu mănăstirea Răchitoasa, deținătoarea până la secularizarea din 1863 a moșie Geru, după cum se vede din „Jurnalul Tribunalului Tecuci din 8 mai 1859 prin care se hotărăște ca mănăstirea Răchitoasa să urmeze cu moșia sa, Gerul, prin Călmățuiul Mic, zis
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]