11,078 matches
-
confruntare a scriitorului cu marile probleme care zguduiau omenirea în perioada Primului Război Mondial. Perioada de prizonierat în Germania i-a oferit ocazia să studieze obiceiurile și mentalitatea germanilor. A văzut zeci de procesiuni solemne cu torțe pe străzile orașului, precum și exploatarea prizonierilor ruși puși să muncească până la epuizare în ocoalele de vite și la irigarea ogoarelor. Înfrângerile suferite de germani în război a favorizat apariția unor mișcări revoluționare antirăzboinice și antimonarhiste ce militau pentru reforme sociale și politice. Fedin a călătorit în
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
în război a favorizat apariția unor mișcări revoluționare antirăzboinice și antimonarhiste ce militau pentru reforme sociale și politice. Fedin a călătorit în 1918 la Berlin, unde i-a cunoscut pe membrii organizației revoluționare socialiste germane Liga Spartacus. Odată cu încheierea păcii, prizonierii au putut să se întoarcă în țările de origine, iar Fedin a fost inclus într-un eșalon care a fost repatriat în cadrul schimbului de prizonieri. A plecat cu un geamantan plin cu însemnări din perioada prizonieratului german, precum și cu un
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
unde i-a cunoscut pe membrii organizației revoluționare socialiste germane Liga Spartacus. Odată cu încheierea păcii, prizonierii au putut să se întoarcă în țările de origine, iar Fedin a fost inclus într-un eșalon care a fost repatriat în cadrul schimbului de prizonieri. A plecat cu un geamantan plin cu însemnări din perioada prizonieratului german, precum și cu un teanc de tăieturi din ziare, și a ajuns în cele din urmă la Moscova. Întors în patrie, Konstantin Fedin s-a alăturat bolșevicilor, s-a
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
prizonieratul lui Andrei în orașul Bischoffsberg, apoi introduce un capitol de digresiuni despre Marie Urbach și relația ei de dragoste cu markgraful von Schönau, apoi cu Starțov. Ordinea cronologică este iarăși restabilită și sunt relatate evenimentele revoluționare din Germania, repatrierea prizonierilor, întâlnirea lui Andrei cu Kurt la Moscova și evenimentele de la Semidol. Este prezentată în paralel povestea soldatului Feodor Lependin, originar din Semidol, care este luat prizonier în Germania, repatriat și apoi ucis la Semidol de rebelii conduși de von Schönau
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
Starțov. Ordinea cronologică este iarăși restabilită și sunt relatate evenimentele revoluționare din Germania, repatrierea prizonierilor, întâlnirea lui Andrei cu Kurt la Moscova și evenimentele de la Semidol. Este prezentată în paralel povestea soldatului Feodor Lependin, originar din Semidol, care este luat prizonier în Germania, repatriat și apoi ucis la Semidol de rebelii conduși de von Schönau. Acțiunea ultimului capitol se petrece în 1920 la Petrograd și este plasată cronologic între cea din capitolele I și II. Autorul se concentrează pe descrierea atmosferei
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
Revoluției. Individualistul și șovăielnicul Starțov este pus în opoziție cu hotărâtul și bine organizatul Wann. Începerea războiului produce o separare între cei doi prieteni, după ce în sufletul lui Kurt se trezește patriotismul german. Pleacă pe frontul rusesc și este luat prizonier. Cei doi se reîntâlnesc în 1918, dar Kurt suferise o schimbare radicală: el era acum un revoluționar înflăcărat și membru de frunte al Sovietului de deputați al soldaților germani. Amândoi împărtășesc la început entuziasmul revoluționar, dar opiniile lor încep să
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
artelor, susținându-l financiar pe Kurt Wann cu condiția egoistă ca toate tablourile acestuia să intre doar în colecția sa. Îi cruță viața lui Starțov mai mult din amuzament și orgoliu, într-un gest mărinimos față de prietenul protejatului său. Ajuns prizonier în Rusia, organizează o bandă contrarevoluționară ce săvârșește crime sângeroase, dovedind lipsă de omenie și sadism prin spânzurarea de un măr a unui soldat rus schilod. Profesorul Victor Erlich îl considera un personaj respingător mai consistent decât marchizul lui Lantenac
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
energie care iubește viața. Prezența unor elemente autobiografice în roman contribuie la conturarea unei atmosfere veridice. Autorul descrie întâmplări violente și sângeroase, cu detalii înspăimântătoare, care dezvăluie duritatea încleștărilor din timpul Războiului Civil. Cei patru ani petrecuți de Fedin ca prizonier în Germania prilejuiesc descrieri pline de culoare ale vieții provinciale germane, în timp ce activitatea sa de jurnalist și angajat al unor diverse instituții din Petrograd face ca scenele incidentelor produse în timpul Războiului Civil și figurile unor țărani, orășeni sau activiști comuniști
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
care și-a afirmat-o în discursul său de acceptare a Premiului Nobel. Acțiunea acestei povestiri are loc în Algeria și începe cu doi bărbați care urcă o pantă stâncoasă. Unul dintre ei, jandarmul Balducci, merge călare, iar celălalt, un prizonier arab, pe jos. În vârful dealului se află o școală, de unde învățătorul Daru îi privește urcând. Elevii nu sunt prezenți la școală în acest moment, ei rămânând acasă din cauza viscolului. Cei doi bărbați ajung în vârful pantei și se întâlnesc
Oaspetele () [Corola-website/Science/333247_a_334576]
-
școală în acest moment, ei rămânând acasă din cauza viscolului. Cei doi bărbați ajung în vârful pantei și se întâlnesc cu Daru. Balducci, o cunoștință a învățătorului, îi spune acestuia din urmă că autoritățile i-au comandat să-l ducă pe prizonier la sediul poliției din Tinguit ca un serviciu pentru colegii săi ofițeri. Daru întreabă despre infracțiunea pe care a comis-o arabul, iar Balducci îi spune că prizonierul i-a tăiat gâtul vărului său într-o dispută legată de niște
Oaspetele () [Corola-website/Science/333247_a_334576]
-
acestuia din urmă că autoritățile i-au comandat să-l ducă pe prizonier la sediul poliției din Tinguit ca un serviciu pentru colegii săi ofițeri. Daru întreabă despre infracțiunea pe care a comis-o arabul, iar Balducci îi spune că prizonierul i-a tăiat gâtul vărului său într-o dispută legată de niște cereale și adaugă că acel arab nu este probabil un rebel. În timp ce Balducci se pregătește de plecare, învățătorul afirmă că el nu-l va duce pe arab la
Oaspetele () [Corola-website/Science/333247_a_334576]
-
un rebel. În timp ce Balducci se pregătește de plecare, învățătorul afirmă că el nu-l va duce pe arab la Tinguit. Balducci este înfuriat de acest lucru și îl determină pe Daru să semneze o hârtie în care se menționează că prizonierul se află în custodia lui Daru, apoi pleacă. Învățătorul îi dă arabului ceva de mâncare și un pat pentru a dormi la noapte. A doua zi dimineața, Daru îi oferă prizonierului o mie de franci și ceva de mâncare și
Oaspetele () [Corola-website/Science/333247_a_334576]
-
să semneze o hârtie în care se menționează că prizonierul se află în custodia lui Daru, apoi pleacă. Învățătorul îi dă arabului ceva de mâncare și un pat pentru a dormi la noapte. A doua zi dimineața, Daru îi oferă prizonierului o mie de franci și ceva de mâncare și îi spune că dacă se duce spre est va ajunge la sediul poliției din Tinguit. În schimb, dacă va merge spre sud, el se poate ascunde într-o tabără de nomazi
Oaspetele () [Corola-website/Science/333247_a_334576]
-
mâncare și îi spune că dacă se duce spre est va ajunge la sediul poliției din Tinguit. În schimb, dacă va merge spre sud, el se poate ascunde într-o tabără de nomazi. Daru se întoarce apoi la școală, lăsând prizonierul să decidă singur. Puțin mai târziu, învățătorul se uită înapoi și-l vede pe prizonier îndreptându-se către Tinguit, cel mai probabil pentru a se preda. Întors la școală, Daru vede scris pe tabla din sala de clasă următorul mesaj
Oaspetele () [Corola-website/Science/333247_a_334576]
-
din Tinguit. În schimb, dacă va merge spre sud, el se poate ascunde într-o tabără de nomazi. Daru se întoarce apoi la școală, lăsând prizonierul să decidă singur. Puțin mai târziu, învățătorul se uită înapoi și-l vede pe prizonier îndreptându-se către Tinguit, cel mai probabil pentru a se preda. Întors la școală, Daru vede scris pe tabla din sala de clasă următorul mesaj: ""Tu as livré notre frère. Tu paieras."" (""L-ai predat pe fratele nostru. Vei plăti
Oaspetele () [Corola-website/Science/333247_a_334576]
-
un lucru tipic pentru filozofia existențialistă, că există întotdeauna o alegere, că singura alegere indisponibilă este cea de a nu putea alege. Daru alege cum se va ocupa de problema lui Balducci și dacă îl va elibera sau nu pe prizonier; prizonierul alege dacă să meargă la închisoare sau să rămână liber. Mai importantă, însă, este tema responsabilității. Esența filozofiei lui Camus este că toată lumea este "condamnată" la o moarte inevitabilă și acceptând acest lucru va avea o oarecare libertate; prizonierul
Oaspetele () [Corola-website/Science/333247_a_334576]
-
lucru tipic pentru filozofia existențialistă, că există întotdeauna o alegere, că singura alegere indisponibilă este cea de a nu putea alege. Daru alege cum se va ocupa de problema lui Balducci și dacă îl va elibera sau nu pe prizonier; prizonierul alege dacă să meargă la închisoare sau să rămână liber. Mai importantă, însă, este tema responsabilității. Esența filozofiei lui Camus este că toată lumea este "condamnată" la o moarte inevitabilă și acceptând acest lucru va avea o oarecare libertate; prizonierul, după ce
Oaspetele () [Corola-website/Science/333247_a_334576]
-
prizonier; prizonierul alege dacă să meargă la închisoare sau să rămână liber. Mai importantă, însă, este tema responsabilității. Esența filozofiei lui Camus este că toată lumea este "condamnată" la o moarte inevitabilă și acceptând acest lucru va avea o oarecare libertate; prizonierul, după ce înțelege că Daru i-a dat posibilitatea de a alege între a fugi și a merge la închisoare, își dă seama de inutilitatea fugii și de pedeapsa inevitabilă și merge de bunăvoie la închisoare, revoltându-se astfel împotriva inevitabilului
Oaspetele () [Corola-website/Science/333247_a_334576]
-
de 17, din proprie inițiativă și fără ordin, a inițiat un atac împotriva Armatei I rusă în bătălia de la Stallupönen. Înainte de a se retrage la după bătălie, dorpul său produsese rușilor 5.000 de victime și luase 3.000 de prizonieri. Cu acest succes, François l-a convins pe Prittwitz să lanseze o ofensivă împotriva Armatei I Ruse, în timp ce Armata a II-a era încă departe spre sud. François a susținut că soldații săi, dintre care mulți erau localnici est-prusaci, ar
Bătălia de la Gumbinnen () [Corola-website/Science/333262_a_334591]
-
înaintarea germană a mers bine, dar s-a oprit după ce a început tirul de artilerie rus, iar rușii au reușit să-și întoarcă flancurile și să-i oblige să se retragă în dezordine pe linia -Angerburg, lăsând 6.000 de prizonieri în mâinile rușilor. „Neobișnuita imagine a unor soldați germani învinși fugind în grupuri înapoi l-a tulburat pe Prittwitz”, care se temea că armata sa va fi prinsă între Rennenkampf și Samsonov, deși cel dintâi nu părea dornic să urmărească
Bătălia de la Gumbinnen () [Corola-website/Science/333262_a_334591]
-
1945 și 1948. A fost unul dintre organizatorii Institutului de cercetări literare, din 1949 profesor la catedra de romanistică din cadrul Universității din Wrocław, iar din 1952 profesor la catedra de polonă a Universității din Varșovia. În 1939, după capitularea Varșoviei prizonier de război într-un lagăr german, izbutește să fugă ajutat fiind de un medic care-i procură actele unui decedat. A fost arestat de poliție. Imediat după ce iese din temniță se înscrie în partidul comunist. Urmează o serie de misiuni
Jan Kott () [Corola-website/Science/333257_a_334586]
-
treacă în ofensivă și să încercuiască una dintre armatele inamice. După planurile colonelului , șeful adjunct de operațiuni al lui Prittwitz, ei au ales să trimită opt divizii împotriva lui Samsonov în bătălia de la Tannenberg, soldată cu peste 90.000 de prizonieri și 70.000 de morți și răniți. Armata a II-a a fost distrusă și Samsonov s-a împușcat. În , germanii au obligat Armata I să se retragă din Prusia Orientală. Invazia a fost un greu eșec pentru ruși, eșec
Invazia rusă a Prusiei Orientale () [Corola-website/Science/333248_a_334577]
-
puțin două aflate la </ref> în centrul Strękowa Góra și care continuau lupta în ciuda pierderilor de personal și armament. După război polonezii au insistat asupra faptului că, în încercarea de a pune capăt rezistenței, Heinz Guderian a amenințat cu executarea prizonierilor. Rezistența a continuat însă pentru încă o oră când un emisar german purtând un steag alb a propus un armistițiu temporal. Acesta a durat până la 13:30. Raginis, conștientizând faptul că toți soldații rămași erau răniți si muniția aproape terminată
Bătălia de la Wizna () [Corola-website/Science/333293_a_334622]
-
eroică în ciuda condițiilor adverse este un simbol al războiului de apărare dus de Polonia în 1939 și parte al culturii populare al acestei țări. Pierderile poloneze nu au fost stabilite cu certitudine deoarece există foarte puține informații despre militarii luați prizonieri de germani. Din totalul de 720 de militari polonezi doar aproximativ 70 au supraviețuit. Câțiva au reușit să se retragă și să ajungă la liniile poloneze. Dintre cei care s-au predat unii au fost omorâți de germani în timp ce alții
Bătălia de la Wizna () [Corola-website/Science/333293_a_334622]
-
aproximativ 70 au supraviețuit. Câțiva au reușit să se retragă și să ajungă la liniile poloneze. Dintre cei care s-au predat unii au fost omorâți de germani în timp ce alții au supraviețuit bătăilor și abuzurilor ajungând ulterior în lagăre de prizonieri. Nici pierderile germane nu sunt cunoscute cu exactitate. Un comunicat oficial al armatei germane menționează "câteva zeci de morți", dar câteva sute de soldați au fost exhumați dintr-un cimitir militar german din zonă. În memoriile sale Heinz Guderian menționează
Bătălia de la Wizna () [Corola-website/Science/333293_a_334622]