11,798 matches
-
urbană (orășel). În perioada interbelică, Tuzla era o stațiune maritimă renumită prin bogăția nămolurilor și concentrația salină a apei.. Pe atunci, românii și rușii formau cele mai mari comunități etnice, dar existau și mulți localnici germani, ucraineni și evrei. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 3.146 locuitori din oraș (cu tot cu suburbia), 1.278 erau români (40.62%), 911 ruși (28.96%), 406 germani (12.91%), 352 ucraineni (11.19%), 119 evrei (3.78%), 27 bulgari, 14
Tuzla, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318510_a_319839]
-
desființat, iar fostul orășel - centru raional a fost degradat la statutul de comună ("selsoviet"), fiind inclus în raionul Tatarbunar. Începând din anul 1991, satul Tuzla face parte din Ucraina independentă. În prezent, satul are 1.914 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Tuzlî era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%) și română La recensământul din 1860, Tuzla era, după numărul populației (1035 locuitori), cea de-a 42-a localitate urbană a Moldovei (făcând
Tuzla, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318510_a_319839]
-
anul 1991, satul Tuzla face parte din Ucraina independentă. În prezent, satul are 1.914 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Tuzlî era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%) și română La recensământul din 1860, Tuzla era, după numărul populației (1035 locuitori), cea de-a 42-a localitate urbană a Moldovei (făcând parte din teritoriul moldovenesc care era pe atunci între granițele României). Locuitorii satului Tuzla se ocupă în principal cu agricultura.
Tuzla, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318510_a_319839]
-
multe sate de vacanță ("Riviera", "Moldova", "Niva", "Volna"), Pensiunea "Luci", o discotecă, un cinematograf, o piață și un pichet de grăniceri. În partea de est se află un far cu lumină roșie amplasat într-un turn de 13 m. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Băile Burnas era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%). Aici este locul de reproducere a mai multor specii de păsări migratoare: pelicani, lebede, rațe sălbatice etc.
Băile Burnas, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318507_a_319836]
-
cu România la 27 martie 1918, satul Bazarianca a făcut parte din componența României, ca localitate suburbană a orașului Tuzla din județul Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din germani, existând și o comunitate mare de ruși. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 477 locuitori din sat, 388 erau germani (81.34%), 72 ruși (15.09%), 14 români (2.94%) și 3 evrei. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul
Bazarianca, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318518_a_319847]
-
Ismail a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Bazarianca face parte din raionul Tatarbunar al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 1.153 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Bazarianca era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%), română (%) și bulgară (%).
Bazarianca, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318518_a_319847]
-
Regiunea Ismail a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Vesele face parte din raionul Tatarbunar al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 107 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Vesele era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%).
Vesele, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318519_a_319848]
-
martie 1918, satele Bezimenca-Mare și Bezimenca-Mică a făcut parte din componența României, în Plasa Tuzla a județului Cetatea Albă. Pe atunci, în Bezimenca-Mare majoritatea populației era formată din ucraineni, pe când în Bezimenca-Mică, ponderea ucrainenilor și rușilor era aproximativ egală. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 303 locuitori din satul Bezimenca-Mare, 285 erau ucraineni (94.06%), 11 români (3.63%) și 7 ruși (2.31%). La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 230 locuitori din
Bezimenca, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318521_a_319850]
-
pe când în Bezimenca-Mică, ponderea ucrainenilor și rușilor era aproximativ egală. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 303 locuitori din satul Bezimenca-Mare, 285 erau ucraineni (94.06%), 11 români (3.63%) și 7 ruși (2.31%). La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 230 locuitori din satul Bezimenca-Mică, 110 erau ruși (47.83%), 105 ucraineni (45.65%), 10 români (4.35%) și 1 bulgar. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și
Bezimenca, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318521_a_319850]
-
satele Bezimenca-Mare și Bezimenca-Mică au fuzionat, formând un singur sat cu numele de Bezimenca. Începând din anul 1991, satul Bezimenca face parte din raionul Tatarbunar al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 359 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Bezimenca era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%) și română (%).
Bezimenca, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318521_a_319850]
-
înăbușirea rebeliunii bolșevice și la pacificarea localității. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Buduri a făcut parte din componența României, în Plasa Tatar-Bunar a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 739 locuitori din sat, 638 erau ruși (86.33%), 69 ucraineni (9.34%), 25 români (3.38%), 6 evrei (0.81%) și 1 polonez. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina
Buduri, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318532_a_319861]
-
Regiunea Ismail a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Buduri face parte din raionul Tatarbunar al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 517 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Buduri era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%), română (%) și bulgară (%).
Buduri, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318532_a_319861]
-
de pe moșiile din celelalte gubernii ale Rusiei. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Tăriceni a făcut parte din componența României, în Plasa Tuzla a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 165 locuitori din sat, 161 erau ucraineni (97.58%) și 4 români (2.42%). Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS
Tăriceni, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318534_a_319863]
-
După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Balabanca a făcut parte din componența României, în Plasa Tatar-Bunar a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate mare de ruși. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 594 locuitori din sat, 406 erau ucraineni (68.35%), 149 ruși (25.08%), 35 români (5.89%) și 4 evrei. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul
Balabanca, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318530_a_319859]
-
Regiunea Ismail a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Balabanca face parte din raionul Tatarbunar al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 159 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Balabanka era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Balabanca, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318530_a_319859]
-
înăbușirea rebeliunii bolșevice și la pacificarea localității. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Martaza a făcut parte din componența României, în Plasa Tatar-Bunar a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 937 locuitori din sat, 882 erau ucraineni (94.13%), 42 români (4.48%), 10 ruși (1.07%), 2 bulgari și 1 polonez. În perioada interbelică, satul s-a aflat în aria de
Martaza, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318531_a_319860]
-
Regiunea Ismail a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Martaza face parte din raionul Tatarbunar al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 604 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Rîbalske era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de bulgară (%). Locuitorii satului Martaza se ocupă în principal cu agricultura. În localitate funcționează o fabrică de cherestea și un magazin de țiglă.
Martaza, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318531_a_319860]
-
După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Șagani a făcut parte din componența României, în Plasa Tatar-Bunar a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ruși, existând și o comunitate mare de ucraineni. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 2.467 locuitori din sat, 1.717 erau ruși (69.60%), 602 ucraineni (24.40%), 126 români (5.11%), 8 evrei, 3 armeni și 1 găgăuz. Aici a existat o stațiune maritimă
Șagani, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318526_a_319855]
-
Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Sărăria a făcut parte din componența României, în Plasa Tuzla a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români, existând și comunități mare de ruși și de germani. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 1.913 locuitori din sat, 1.105 erau români (57.76%), 597 ruși (31.21%), 197 germani (10.30%) și 14 evrei. În perioada interbelică, satul s-a aflat în aria de
Sărăria, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318545_a_319874]
-
fost incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Sărăria face parte din raionul Tatarbunar al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 772 locuitori, preponderent ucraineni. Locuitorii satului Sărăria se ocupă în principal cu agricultura. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Jovtîi Iar era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%) și rusă (%).
Sărăria, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318545_a_319874]
-
fost constrânsă să cedeze Rusiei sudul Basarabiei. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Trihat a făcut parte din componența României, în Plasa Tatar-Bunar a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ruși. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 200 locuitori din sat, 196 erau ruși (98.00%) și 4 români (2.00%). Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS
Trihat, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318529_a_319858]
-
Regiunea Ismail a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Trihat face parte din raionul Tatarbunar al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 149 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Trihat era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%).
Trihat, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318529_a_319858]
-
Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Noul-Caragaci a făcut parte din componența României, în Plasa Tatar-Bunar a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români, existând și comunități mici de ucraineni și de ruși. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 1.477 locuitori din sat, 1.316 erau români (89.10%), 83 ucraineni (5.62%), 60 ruși (4.06%), 15 evrei și 3 bulgari. În perioada interbelică, satul s-a aflat în
Noul-Caragaci, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318546_a_319875]
-
are 1.415 locuitori, preponderent ucraineni. Locuitorii satului Noul-Caragaci se ocupă în principal cu agricultura. Se cultivă cereale și viță de vie și se cresc animale. În localitate funcționează un gater, un magazin de țiglă și un combinat vinicol. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Noul-Caragaci era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%) și rusă (%).
Noul-Caragaci, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318546_a_319875]
-
Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Achmanghit a făcut parte din componența României, în Plasa Tatar-Bunar a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și comunități mari de români și ruși. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 4.441 locuitori din sat, 3.459 erau ucraineni (77.89%), 548 români (12.34%), 396 ruși (8.92%), 16 evrei, 4 bulgari, 3 polonezi, 2 sârbi, 2 armeni, 1 german și
Achmanghit, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318544_a_319873]