10,972 matches
-
cu flori și fluturi datată tot 1938, aflată în depozitul Muzeului Național de Artă din România. Decorația executată din pânză maruflată pentru plafonul hall-lui de la parter al scării, în ultima locuință a pictorului, strada Zambaccian, nr. 3, realizată în 1927-1928, relevă însă în cadrul "vechii tradiții decorative de origine renascentistă"176 și a rococoului, trăsăturile artei 1900. Trei putti pe un fond albastru alcătuiesc o horă, prinși de o ghirlandă de flori roșii, roz și albe, pe care par să o poarte
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al tabloului. Gesticulația simbolistă se precizează în raport cu spațiul și accesoriile, elementul decorativ participă la revendicarea unui sens superior. Privitor la primul panou, înfățișând o tânără femeie înconjurată de flori într-un peisaj silvan, într-o atitudine de extaz, Marian Constantin relevă factura poetică, onirică, imaginară a acestui peisaj, care consună cu transa extatică a personajului seminud. Ideea de sugestie, de sentiment poetic care se transmite observatorului vine mai degrabă din caracterul enigmatic care se degajă din atitudinea ambiguă a personajului, ale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din recuzita căruia fac parte un castel, un lac, lebede, pădurea. Prințesa are aerul melancolic-visător care o integrează numaidecât fundalului, pare să emane din el și să-i aparțină deopotrivă, deși există la Loghi această propensiune spre artificialitate care se relevă ca teatralizare a compozițiilor sale, cu un cadru și o recuzită împrumutate adesea din pictura simbolistă germană, și cu un motiv autohton, de obicei de factură folclorică. Ca și în Orientala sau Trufie patriciană, semnătura princiară și marca unei alterități
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a reflectat de asemenea asupra trecutului și antichității. Pasionat ca și Moreau de legende, de mister, de simboluri, în compoziția imaginilor sale domină un sentiment clasicizant)"225. În "Expoziția de pictură a d-lui Ștefan Popescu" din Adevărul, I. Teodorescu relevă caracterul subiacent mitologic sau folcloric al unei compoziții precum Muzica. Expoziția deschisă la Sala Ateneului durează din 19 noiembrie până pe 20 decembrie, iar pictorul expune 85 de lucrări. Criticul face un portret al artistului la tinerețe elogiindu-l pentru idealismul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui Nicolae Vermont: "Vermont este această cetate cenușie, cu drame creștine pe la răspântii, cu Isuși luminoși prin odăi de nori, cu sfinți Ștefani uciși cu pietre, cu răcnetele de părere de rău târzie ale lui Iuda"237. Iar Constantin Prodan releva același conformism tematic al unei sensibilități simboliste dezvoltate în contextul secesionist Münchenez. "Vermont s-a pus și el în pasul vremei și a pictat și el Salomei și subiecte simbolice ca "Învierea fiicei lui Iair" din viața lui Iisus, aceasta
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cât și cu aceea de reflecție filozofică, ambele reflectând o amărăciune funciară, un pesimism, sau cu termenii lui Dobrogeanu-Gherea, un decepționism care participa la modelajul sensibilității finiseculare. Înregistrat în cultura română drept poet romantic, "ultimul mare romantic european", opera sa relevă valențe multiple, integrând și o dimensiune decadento-simbolistă într-o ramă romantică, din care nu lipsesc accente clasiciste mai puțin evidențiate. Declinul fiziologic al poetului și finalul său tragic- mizerabilist impresiona opinia publică la sfârșitul secolului în așa măsură că o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la cimitirul Bellu, într-o definiție naturalistă și nu metaforică, așa cum remarcă cu insatisfacție criticul Ion Frunzetti, dar și un bust în pură manieră academică, realizat după fotografia poetului făcută la 27 de ani unde acesta poartă mustață! Acest bust relevă, în opinia lui Petru Comarnescu, "o expresie ... meditativă și duioasă"254, cu toate acestea inadecvată cu statuarul pe care licitația simbolist-romantică a ipostazei genialoide, orfice a poetului o reclama. Cu aceeași concepție realistă, Reitz execută un "tuș" în 1889, reprodus
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
chipul și asemănarea operei. La rândul lui, Luchian realizează un portret la maturitate al poetului și-i trimite lui Titu Maiorescu o fotografie după acest portret. Ulterior, chipul lui Eminescu -, importanța chipului în relație cu "închipuirea" în poezia poetului este relevată cu acribie de Petre Popescu-Gogan256 -, va cunoaște o idealizare, va deveni "hiper-eonic". A doua tratare a acestui chip nu o exclude pe prima, numai că acum i se configurează un profil cristic-martirologic poetului, cu puternice accente orfice, continuarea unui proces
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sexuală constituie expresia predilectă, fondatoare, având în vedere că pe trupul masculin este lipit un cap feminin. Într-un fel, tratarea celor două dimensiuni arhetipale, cea feminină (Anima) și cea masculină (Animus), într-o proximitate sugestivă a unui dezastru delectabil relevă caracterul androgin al metamorfozelor eminesciene ale lui Hyperion, expresie a unei naturi duale. Această dualitate a operei eminesciene o teoretiza și Ion Negoițescu într-un eseu fundamental, Poezia lui Mihai Eminescu, unde criticul distingea între antume și postume ca două
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lut" de mari dimensiuni cu numele de Monumentul lui Eminescu (3500 x 2500 x 2000 cm) care nu va fi niciodată turnat, și pe care, dezamăgit, sculptorul îl distruge în 1913. Există însă mai multe variante ale acestui proiect, care relevă și procesul de elaborare. Una dintre ele se află la Muzeul Național de Artă (lut patinat, 0,580 x 0,20 x 0,21 cm) nedatat (1917-1920) donat de Ion Pora în 1976 și reprodus în Minerva 266 din 20
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
rece". Expresia onirică a poeziei eminesciene nu își găsește niciunde mai fidel expresia decât la Paciurea. "Paciurea, ca și Eminescu, declarat sub influența acestuia, a văzut viața ca vis"276. De asemenea, un bronz al lui Paciurea, intitulat " Masca geniului", relevă ponderea pe care o conferă sensibilitatea simbolistă abordării temei geniului. Fruntea acestuia apare deformată spre monstruos, exagerarea circumscrisă expresionist are în vedere reprezentarea capacității cognitiv-vizionare a geniului. Sculptorul alege să ilustreze printr-o licență anatomică faptul că gândirea poetului ca
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
membrilor societății "Ileana", în dreptul lui stă așezat scriitorul francez Joséphin Péladan, căruia Luchian îi va face un portret. Acest portret parizian este foarte interesant, o parte a feței pictorului, un obraz, este învăluită în umbră. Efectul de contrast astfel creat, relevă el și o posibilă scindare a personajului la nivel simbolic? O parte a personalității sale este lăsată în umbră, alta apare luminoasă, cunoscută, grație grandilocvenței din autoportretele anterioare. Privirea ni se adresează enigmatic, iar pictorul înfățișat astfel are ceva statuar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe scaun, cu o paletă în mâini în fața șevaletului, stând picior peste picior. Aici atitudinea voit degajată, care îi reușește mai bine unui caricaturist ca N.S Petrescu, Luchian pictând în atelier (acuarelă, 1910-1912), eșuează. Expresia chinuită a pictorului se relevă atât în poziția corpului, parcă chircit, în linia buzelor și în spectralitatea privirii. Pentru o scurtă perioadă de timp, Luchian cochetează cu lumea boemei, perioadă în care temele ei trec în senzualitatea liniilor Secession-ului, și mai ales în preocuparea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un tablou precum Durerea (1905-1906) "care și prin alegerea imaginii amintește într-o măsură de simbolism, mai ales de cel nordic, dat fiind interesul pentru lumea maladiei și suferinței"298 și tabloul Copil bolnav (1896) al lui Munch. Pentru a releva sensul unei posibile analogii, autoportretele lui Luchian din perioada accentuării maladiei sale fac loc unei anxietăți și trăiri nevrotice decelabile în tablourile lui Munch. Spre deosebire de acesta, intensitatea se concentrează nu în figurile de spaimă, relevând contururi de tigvă ale trecătorilor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al lui Munch. Pentru a releva sensul unei posibile analogii, autoportretele lui Luchian din perioada accentuării maladiei sale fac loc unei anxietăți și trăiri nevrotice decelabile în tablourile lui Munch. Spre deosebire de acesta, intensitatea se concentrează nu în figurile de spaimă, relevând contururi de tigvă ale trecătorilor sau în climaxul unui țipăt însolitat, ci în intensitatea privirii care pare să dizolve totul în jur, ca și în tăietura crudă a buzelor împiedicând parcă un strigăt. Reflexul decadent se desprinde din transformarea maladiei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
aceasta îl face vizibil. De asemenea, este posibil ca pictorului să-i fi fost cunoscut tabloul lui Eugène Carrière, Copil bolnav (1885), tablou achiziționat de Statul român, pictor a cărui pictură este dominată de tema maternității. Autoprotretele lui Luchian nu relevă un substrat narcisic sau un exhibiționism aflat sub semnul patalogicului, ci surprinderea unei tensiuni aflate la frontierea conflictului cu maladia, instrumentând o acuitate fără precedent a simțurilor și a sensibilității artistice. Portretul pe care i-l face Jean Steriadi portret
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
exprimarea unei stări sufletești, fapt tipic pentru arta simbolistă, lucrarea precizează o dimensiune decadentă prin simbioza dintre iubire și moarte, cuplul freudian de forțe Liebenstriebe / Todestriebe care prezidează dinamismul dizolvant al existenței. Departe de a răspunde unor comandamente morale, compoziția relevă dimensiunea unei senzualități morbide, a unui transport voluptos prezidat de o feminitate care-l incorporează ca seducție și exacțiune, a unui fascin inomabil în proximitatea disoluției. Lucrarea invocă invitația la meditație pusă în scenă de un memento mori, pentru a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nevrotic, spasmotic, deasupra lor înălțându-se într-un efort supraomenesc o mână cu palma deschisă într-un gest care nu sugerează forța, ci mai degrabă renunțarea. Acest joc universal al voințelor care se confruntă, își fac loc, se suprimă reciproc relevă o meditație sumbră asupra destinului umanității, angajată într-o luptă fără sfârșit pentru existență. Sculptorul era interesat de tematica rodiniană a Gândirii și Gânditorului, realizând un bust intitulat Gânditorul meu sau Gândire mizantropă. Sugestia mizantropiei o regăsim atât în La
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Lucifer, Lucifer îngenuncheat etc. exerciții de admirație față de lucrări precum Poarta infernului a lui Rodin. Expusă la Muzeul Ion Jalea din Constanța, Căderea îngerilor se află în spațiul de sensibilitate simbolisto-decadentă al artei rodiniene, în notele macabre pe care le relevă o operă precum Poarta infernului. Îngerii căzuți au demnitatea baudelairiană a damnării satanice, pedeapsa subliniază dimensiunea reflexivă pe care o asumă seria de gânditori simboliști ieșiți de sub mantaua Gânditorului rodinian. Există în această galerie simbolistă mult mai puternic reprezentată decât
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din Adevărul literar și artistic, Doctorul Ygrec semnala opera unui sculptor de origine română, George Swiacinsky, fost doctor în chirurgie la Iași, refugiat la Paris și devenit sculptor după moartea tragică a soției pe masa de operație. Sculptura lui Swiacinsky relevă trăsături simboliste și elemente mitologice pe care artistul le împrumută marilor poeme epice ale patrimoniului cultural universal. Criticul caută similitudinile cu folclorul românesc, pe care figurile simbolice le întrețin în polisemantismul funciar al confruntării dintre bine și rău, dintre "Ideal
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în România, înregistrându-l ca reprezentant al simbolismului în sculptură cu lucrarea sa de debut, Faun dansând (1898), sau cu bustul fetiței Marie-Jeanne Grădișteanu (1900). Constantin Prodan, care-i tratează prin comparație, sesizând rivalități și tensiuni între cei doi sculptori, relevă în Spaethe o mai pronunțată dimensiune senzualistă specifică secession-ului, iar în Storck o profunzime pe care o asociază unei spiritualizări a materiei și unei reflexivități pusă sub semnul ideii. "Spaethe era un sensual, un voluptuos, îi plac silenii grași
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mărturie a lui Victor Ion Popa privitoare la intenția sculptorului de a valorifica această figură mitologică drept sinteză a operei sale și ca titlu pentru un muzeu imaginar, care să cuprindă toate himerele sale. Trecerea în revistă a himerelor paciuriene relevă un portativ destul de larg al reprezentării, dominat însă de o serie de constante care dau corerență viziunii artistice și se pot configura într-o estetică. Himera nopții (1928) are un aspect de bufniță, animal de pradă nocturn. Se poate observa
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
numai de sublimarea ei printr-o formă simbolică deosebit de expresivă"353. Artistul evidenția latura simbolică a reprezentării ororilor războiului prin plasarea într-un context alegorico-narativ a simbolului central, în acest caz divinitatea tutelară. Oricum, integrat acestui ansamblu, Zeul războiului își relevă latura morbidă de cavaler al apocalipsei. Capitolul VII VII.1. Spectrul decadentismului: la Femme Fatale Atât în literatură cât și în arta plastică, discursul decadent se configurează în jurul acestei alterități virtual punitive, a feminității, iar în centrul său se află
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în aproximativ aceeași perioadă. Ambiguitatea decurge din faptul că Judith ține capul tăiat al lui Holofern cu un gest aproape tandru, care poate glisa oricând în mângâiere, situație care amortizează conflictul de ordin patriotic sau politic, 2) expresia chipului ei relevă extazul erotic, buzele senzual întredeschise, ochii pe jumătate închiși, veșmântul semitransparent subliniind frumusețea corpului care a servit drept cursă delicioasă pentru imprundentul general. Satisfacția decurge nu din împlinirea unei misiuni salvatoare pentru poporul ei, ci din exercițiul de putere exercitat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
vienez a instrumentat subversiv, decadent, trama eroică, pentru a demantela trama erotică. Sexualitatea prezidează noile raporturi masculin-feminin și ea se înscrie într-o sferă a puterii, a dominării, a bulversării ierarhiilor cutumiare. Bărbatul aflat la picioarele ei, cufundat în somn, relevă vulnerabilitatea deplină; intimitatea, consumarea relației nu au condus la o diminuare a dorinței de a ucide, ci probabil au amplificat-o. Von Stück surprinde momentul climactic al pregătirii loviturii, dar deznodământul este deja anticipat prin confruntarea planului vertical, care aparține
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]