11,033 matches
-
de localități, în scopul accelerării trecerii României la un stadiu superior de dezvoltare, corespunzător obiectivelor stabilite de Congresul al XIII-lea și Conferința Națională ale partidului.“ („Sistematizarea - factor de stimulare a dezvoltării economico-sociale, Scînteia, 21 iulie 1988) DUMITRESCU Iancu „Această retrospectivă a peste zece ani de cultură, la care personalitatea distinsului secretar general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, se găsește - ca în toate domeniile - prezentă prin imbolduri și cutezătoare idei, e în fond un omagiu adus forței sale de a insufla
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
să-mi telefonați acasă (41386). Salutări cordiale și urări de succes. Const. Ciopraga </citation> (7) <citation author=”Constantin Ciopraga” loc="Iași" data =”12 ian[uarie] 1974 ”> Dragă domnule Călin, Dînd urmare amabilei invitații de a scrie ceva pentru Ateneu - în cadrul retrospectivei XXX de ani -, vă trimit cîteva opinii despre o anumită dimensiune a poeziei . Timpul nu mi-a permis, spre regretul meu, să răspund la invitațiile anterioare. Cu cele mai bune urări de succes și salutări prietenești. Const. Ciopraga </citation> (8
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
mână-n mână, Ed. Tehnopress, Iași, 1933 -BUSUIOC, NICOLAE, Oglinzile cetății, vol. 3, Ed. Omnia, 1996, p. 7-13 ARTICOLE: -PARADAIS, CLAUDIU, Expoziția de pictură: Costache Agafiței, Gabriela și Miron Agafiței, Flacăra Iașului, nr. 7989; 2 mai 1972, p. 3LEON, AUREL, Retrospectiva Costache Agafiței, Cronica, nr. 50, 12 decembrie 1975, p. 1 -ȚAȚOMIR, NICOLAE, C. AGAFIȚEI - Inscripții, Convorbiri literare, nr. 6, iunie 1982, p. 12 -CONDURACHE, VAL, Tablouri dintr-o expoziție, (Costache Agafiței), România literară, nr. 30, 23 iulie 1987, p. 18
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Caragiale nu încape în această ecuație, pentru că Negoițescu îl asimilează unui registru minor al dramaturgiei purtând o amprentă autoh- tonă prea apăsată pentru a accesa categorii universale care să permită translațiile culturale din sfera modelelor. Ștefan Augustin-Doinaș oferă ocazia unei retrospective a polemicii cerchiste având ca subiect dramaturgia lui Caragiale. Poetul repune în discuție „Modelul Caragiale” ca „anti-model”, din perspectiva unei formații culturale specifice ardelenești, care exclude neseriozitatea balcanică. Presiunea mediului formativ, un anumit ethos țărănesc nu se poate acomoda cu
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
schimb de „experiență” agreabil. Ieri (luni) am fost treziți de ropotul ploii pe care, însă, am ignorat-o. După ce am mâncat și ne-am băut cafeaua, am pornit spre Centul Cultural „Reina Sofia”, unde am stat toată ziua vizitând o retrospectivă uriașă a unuia dintre cei mai cunoscuți pictori contemporani, Antonio Lopez y Garcia, și apoi sălile cu artă modernă, Picasso, Dali, Miro, Gris etc. etc. „Guernica” - imensă și impresionantă; „Marele masturbator”; „Omul invizibil”; „Nostalgie atomică” de Dali, și altele. Picasso
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
încântat. După ce-am poposit o clipă în gradina de la ieșirea din muzeu, am continuat expediția prin galerii. Surpriza a apărut! La etajul unei astfel de galerii am descoperit expoziția unui grafician Manolo (Galeria „Maecht”). Extrem de interesantă. De fapt - o retrospectivă. Și el, ca și Picasso și-a propus reluarea unor teme celebre, dar de data aceasta nimic nu ne-a deranjat, lucrările fiind însoțite de idee și gând. Ne-am promis să revenim. Duminica 31 august 1997 - San Pere de
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
am reluat vechile preocupări, trecând prin mai multe servicii expoziții, carte, film și în final "ziariști străini". Mă mândresc cu faptul că am "pus umărul" la multe proiecte interesante, printre care "Impresioniști români", prezentată la Paris cu mare succes, și retrospectiva "Brâncuși" de la Muzeul de Artă din București... Această expoziție superbă, ce a adunat lucrări ale maestrului din Hobița puse la dispoziție de marile muzee din SUA, Olanda, Franța, a dat mare bătaie de cap organizatorilor români prin multitudinea problemelor. Piesele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
nu ne permitea. Ne-am cerut scuze în gând și de la ilustrul cetățean al Malagăi, Picasso, născut aici la 1881, pentru a nu putea trece să vizităm Muzeul din localitate. Văzusem la Paris, în 1979, în drum spre Santiago, marea retrospectivă Picasso organizată la Grand Palais, așa că... De la Malaga am luat un autobuz până la Cadiz, planul nostru fiind de a profita de jumătatea de zi ce ne rămăsese pentru a trece prin strâmtoarea Gibraltar în "Africa"! În port la Cadiz, ne-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de unde se revărsa muzica aceea rănită. 7 Se pare că toată viața am practicat cu cel mai mare zel activitatea de rememorare vie a unui petic de trecut și am motive să cred că această acuitate patologică a Înclinației pentru retrospective este o trăsătură de caracter ereditară. Există un anumit loc În pădure, o punte de trecut cu piciorul peste un pârâu maroniu, unde tata se oprea Întotdeauna pentru a-și aminti pios acel fluture rar, pe care preceptorul lui german
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
numai cu condiția să ne facem cunoscuți cu fermitate, cu discernământ și profesionalism! Cultura joacă întotdeauna un rol important în viața societății și poate merge în pas cu ea, în anumite condiții, sau poate da chiar tonul pentru progres. O retrospectivă asupra domeniului muzical și în speță a celui de operă prilejuiește constatarea că, încă de la începutul secolului al XIXlea, după apariția primelor manifestări de teatru în limba română, domeniul muzical a ținut destul de strâns pasul cu înnoirile și căutările pe
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
vieții. Ne bucurăm apoi când ne aducem aminte de reușite sau roșim la fapte pe care le-am comis și maturitatea noastră le consideră reprobabile. Bilanțul sincer al fiecăreia din cele două ipostaze ne definește personalitatea. Un loc important al retrospectivei faptelor noastre îl ocupă, fără îndoială, anii de școală. În cazul generației mele, multe momente trecute ne-au marcat existența. Anii tulburi din perioada războiului, ca și consecințele acestuia după terminarea lui nu se pot șterge din memorie. Cu toate
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
Dixit! La Direcția Culturală mi-am reluat vechile atribuții, trecând prin mai multe servicii: expoziții, carte, film și în final "ziariști străini". Peste tot "am pus umărul" la realizarea unor acțiuni de interes, atât în țară, cât și în străinătate: Retrospectiva "Brâncuși, "Salonul Internațional de Artă Fotografică", unde am fost reprezentantul MAE în Juriul de selecție, excelenta expoziție "Tezaure de artă dacică", prezentată cu mult succes la Roma și Köln, inițierea editării "în premieră națională" a două discuri destinate emigrației, "Colinde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
nici momentul. Fiindcă, în ultimele luni, am aflat absolut totul despre zilele lui decembrie ’89. De cîte ori a făcut pipi Silviu Curticeanu, la ce distanță se afla Sergiu Nicolaescu față de magazinul Muzica și ce culoare aveau șosetele lui Postelnicu. Retrospectiva ceaușismului e la modă, ca alternativă neagră la maroul închis de acum. Nostalgicii sînt liberi să se plimbe pe la Podari, pe proprietatea patronului Craiovei. Cine nu se săturase pînă în decembrie ’89 are șansa să aprofundeze acum. O excursie în
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
liberi. mai 2002 Pentru patrie Echipa Argentinei e socotită favorită la titlul mondial. Cu toate acestea, jucătorii nu vor fi recompensați în caz de victorie. Țara e prea săracă pentru a-și putea permite așa ceva. Eurosportul insistă cu istoria Mondialelor. Retrospectiva a trecut și prin episodul Argentina ’78. Actor principal: Mario Kempes, povestind cu patos cum a marcat el două goluri în finala cu Olanda și vorbind bombastic despre voluptatea neasemuită de a deveni campion mondial. Reporterul nu s-a mulțumit
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
grupul de pacienți care au luat numai Amitriptilină. Amitriptilina poate avea un efect pozitiv asupra durerii, datorită acțiunii sale analgetice la nivel central, prin blocarea deplasării serotoninei din sit-urile sinaptice sau asupra opioizilor endogeni, precum endorfinele sau enkefalinele. În retrospectivă, rezultatele diferitelor studii au Încercat să răspundă la Întrebarea dacă este relevantă administrarea AINS În fibromialgie. Dar, de ce se prescriu totuși aceste medicamente atât de frecvent la acești pacienți? Este pentru că doctorul Încearcă să dea satisfacție pacientului și efectul să
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
și torturat de dureri fizice îngrozitoare, și totuși rezistă și triumfă în cele din urmă în fața tiraniei. Brian Goldberg a conchis că Chatterton a devenit "emblema suferințelor literaturii" (apud Friend 2003: 125) - fapt extrem de relevant pentru o reconsiderare și o retrospectivă mai amplă vizînd semnificația lui Chatterton în cadrul romantismului englez ca vast fenomen integrat. Cum just observă Maunder (2010: 64), deși în secolul al XX-lea au existat voci critice care l-au comparat pe Chatterton mai degrabă cu Jonathan Swift
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Cuget clar” ș.a., iar după război e prezent în „Iașul literar”, „Steaua”, „Luceafărul”, „Cronica”, „România literară”, „Pagini dunărene” ș.a. Prima carte de versuri, Caravana robilor, o scoate în 1934, în editură proprie. Urmează Somnul lebedelor (1944), Miracol carpatin (1969) și retrospectiva lirică Poezii (1979). A făcut parte din cenaclul literar „Mihu Dragomir” de la Brăila, al cărui membru fondator a fost. Traduce în diverse periodice, probabil prin intermediar rusesc, versuri din literaturile chineză, italiană, bulgară. A mai semnat T. D. Damaschin, Teodor
TIBEREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290167_a_291496]
-
atenția prin ineditul materialului pus în circulație și prin noua perspectivă sociologică asupra fenomenului literaturii vernaculare. Ț. a publicat numeroase contribuții în domeniul filologic, adunate în volumele Studii de istorie și limbă literară (1970), Corelația limbă - literatură (1971), Opțiuni și retrospective (1989), Pentru o nouă istorie a literaturii și culturii române vechi (1994), impunându-se mai ales cu cercetările privind cultura veche românească. Preferând să abordeze și să pună în valoare zone puțin cunoscute, cum ar fi scrierile medievale transilvănene, limba
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
ținut trează conștiința unei întregi generații, asigurând supraviețuirea multor intelectuali români. De o calitate literară superioară sunt portretele și amintirile cuprinse în jurnalul intitulat Secvențe din purgatoriu (1999), unde stilul alert și verva portretistică se îmbină cu luciditatea și înțelepciunea retrospectivei, evocările fiind lipsite de spirit vindicativ sau de patimă. Peste decenii întâmplările consemnate în secțiunea Oameni și destine se colorează altfel, iar chipurile unor oameni de litere intrați de acum în istorie, ca Șerban Cioculescu, Mihai Beniuc sau George Ivașcu
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
aspecte ale problemelor țărănești, București, 1947; Problema omului în societatea românească, București, 1947; Studii de istorie și limbă literară, București, 1970; Corelația limbă-literatură, București, 1971; Momente din evoluția limbii române literare (în colaborare cu Gheorghe Bulgăr), București, 1973; Opțiuni și retrospective, București, 1989; Anii nimănui, București, 1992; Amintiri și evocări, București, 1994; Pentru o nouă istorie a literaturii și culturii române vechi, București, 1994; Rememorări de istorie, literatură și cultură națională, București, 1994; Cântece de galeră, Timișoara, 1996; Interpretări și restituiri
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
Studii de istorie și limbă literară”, SCL, 1972, 6; Piru, Varia, I, 249; Cioculescu, Itinerar, I, 251-255; Ion Arieșeanu, Dansul săbiilor, Timișoara, 1975, 154-155; Balacciu-Chiriacescu, Dicționar, 246; Dan Milcu, Literatura în contextul culturii, RL, 1989, 18; Nae Antonescu, „Opțiuni și retrospective”, TR, 1989, 22; Dan Simonescu, „Opțiuni și retrospective”, SCD, 1989, 3-4; Ion Nijloveanu, Din poezia temnițelor roșii, R, 1991, 9; Gheorghe Bulgăr, Lirică discretă, VR, 1993, 2-3; Z. Ornea, „Amintiri și evocări”, RL, 1994, 12; Corneliu Crăciun, Prestanța rememorării, F
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
6; Piru, Varia, I, 249; Cioculescu, Itinerar, I, 251-255; Ion Arieșeanu, Dansul săbiilor, Timișoara, 1975, 154-155; Balacciu-Chiriacescu, Dicționar, 246; Dan Milcu, Literatura în contextul culturii, RL, 1989, 18; Nae Antonescu, „Opțiuni și retrospective”, TR, 1989, 22; Dan Simonescu, „Opțiuni și retrospective”, SCD, 1989, 3-4; Ion Nijloveanu, Din poezia temnițelor roșii, R, 1991, 9; Gheorghe Bulgăr, Lirică discretă, VR, 1993, 2-3; Z. Ornea, „Amintiri și evocări”, RL, 1994, 12; Corneliu Crăciun, Prestanța rememorării, F, 1995, 3; Iacob Mârza, Încercări de a sparge
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
solicită esențialul: „Cer pentru presa țării mele: Răspundere reală, dar libertate deplină.25 Aflat sub conducerea sa, Sindicatul Ziariștilor din București îi solicită lui Nicolae Iorga o succintă Istorie a presei românești care apare în 1922, Constantin Bacalbașa semnând o retrospectivă despre Ziaristica română din zilele noastre, în care face o constatare cam unilaterală, în fa voarea presei de strictă informație: „Ziarul a apărut pe lume nu dintr-o nevoie culturală și dintr-o nevoie sufletească, ci numai pentru a îndeplini
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cercuri mai largi, semicultivate, și nu la valoarea în sine a producției literare românești, ilustrată în deceniul 1870-1880 de operele unor scriitori care vor deveni curând mari clasici: Eminescu, Creangă, Slavici, Caragiale - ca să-i amintim numai pe aceștia. 3. Scurta retrospectivă a lui Bacalbașa asupra jocului de interese al marilor puteri în această parte a Europei este destul de exactă. Rusia țaristă - care obținuse încă din 1871 anu larea prevederii din tratatul de la Paris (1856), prin care i se interzice menținerea unei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
juin 1989, p. 16), mi-a atras atenția următoarea frază atribuită de autor lui Tvardovski: „Ils ont commencé par l’art abstrait, mais il me semble qu’ils ont en vue le réalisme”. E o observație cu adevărat perspicace. Orice retrospectivă atentă relevă că acest fel de a proceda se întîlnește nu doar într-o epocă și într-un loc, ci aproape oricînd și cam peste tot. Realismul e un magnet a cărui forță de atracție crește pe măsură ce înaintăm în vîrstă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]