11,862 matches
-
atât de marfă, cât și de pasageri. Este situată pe șoseaua Constanța - Mangalia, la 10 km de centrul Constanței, până la țărmul mării fiind 3 km. Cunoscută prin Sanatoriul TBC Osteoarticular „Dr. V. Climescu”, funcționând din anii interbelici, și prin unica rezervație de dune marine din România. Intră în circuitul turistic fluvio-marin din 1984, aici fiind poarta spre Mare a Canalului Dunăre-Marea Neagră. În zona Agigea, a debușeului Canalului, se află și noul Port Constanța-Sud, de 2.460 ha, cu 10.450
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
a acvatoriului de 1.200 ha, fiind unul dintre cele mai mari de pe mapamond din punct de vedere al traficului. Zona de sud de la gura de debușare a Canalului Dunăre-Marea Neagră este rezervată Zonei Libere Agigea, care a înlocuit fosta Rezervație naturală întemeiată odinioară de Ioan Borcea. Tuzla ("sărăria" în turcește) se află la câteve sute de metri de mare, numărul construcțiilor înmulțindu-se între centru și faleză. Pe lângă stația de cale ferată, Tuzla are în vecinatătea ei și un aerodrom
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
o inscripție în limba greacă, scrisă cu roșu, „Doamne, ajută-mă și spală-mă”. Pe peretele de vest se află o altă inscripție, „Nu mă voi teme Doamne și pentru că Tu ești cu mine”. În subsolul hotelului „President” se află rezervația arheologică cu același nume, amenajată în 1995, unică în România. Geamia Esmahan-Sultan, construită în stil maur, datează din jurul anului 1590, în jurul ei aflându-se un cimitir mahomedan. La 3 km nord de municipiul Mangalia se află „Herghelia Mangalia”, la numai
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
justifica revendicarea insulei, pe care a botezat-o insula Bouvet, pentru Norvegia. Insula Bouvet a devenit teritoriu norvegian prin decret regal din 23 ianuarie 1928, Regatul Unit renunțând la pretențiile sale asupra insulei. În 1971, insula Bouvet a fost desemnată rezervație naturală. În 1977 a fost instalată o stație meteorologică automată, iar în 1994 a fost construită și o stație de cercetare. Aceasta din urmă a fost însă distrusă în 2007, la 19 octombrie 2007 Institutul Norvegian de Cercetări Polare anunțând
Insula Bouvet () [Corola-website/Science/313422_a_314751]
-
parc național" și reconfirmată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate"). În anul 2003 prin "Hotărârea de Guvern nr. 230" din 4 martie (privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora) se restabilesc limitele și suprafața acestuia. reprezintă o zonă cu vârfuri abrupte (Vârful Țimbalul Mare - 2.177 m, Vârful dintre Țimbale - 2.170 m) din rocă metamorfică, stâncării calcaroase de
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
zone carstice (Cerdacul Stanciului, Padina lui Calinet, Prăpastiile Zărneștiului, Fântâna Domnilor, Fântâna lui Botorog, La Zaplaz) rezultate în urma eroziunii sau coroziunii rocilor; pajiști montane, fânețe, pășuni, zone împădurite. Parcul național se suprapune sitului de importanță comunitară - "Piatra Craiului" și include rezervațiile naturale: Cheile Zărneștilor (arie protejată de interes geologic, floristic, faunistic și peisagistic, cunoscută și sub denumirea de "Prăpăstiile Zărneștilor"), Peștera Liliecilor (Rucăr-Bran), Peștera Dâmbovicioara, Avenul din Grind, Zona carstică Dâmbovicioara - Brusturet, Peștera Dobreștilor, Peștera nr. 15, Peștera Stanciului și Peștera
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
cheiuri, văii) cu păduri, pajiști și fânețe. Situat în arealul Carpaților Orientali și localizat la nivelul zonei centrale, acesta ocupă o suprafață de 8.396 hectare (formată din conglomerate dure a Masivului Ceahlău) și include ariile protejate Polița cu Crini (rezervație naturală de tip științific și botanic) și Cascada Duruitoarea (monument al naturii). Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate ("Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)", "Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)", "Păduri
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
fie declarat arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone proteajate"). În anul 2003, prin "Hotărârea de Guvern nr. 230" din 4 martie (privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora), urmează să se restabilească limitele și suprafața acestuia. Parcul național se suprapune atât sitului de importanță comunitară - "Semenic-Cheile Carașului", cât și ariei de protecție specială avifaunistică - "Munții Semenic-Cheile Carașului". În
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
acestora), urmează să se restabilească limitele și suprafața acestuia. Parcul național se suprapune atât sitului de importanță comunitară - "Semenic-Cheile Carașului", cât și ariei de protecție specială avifaunistică - "Munții Semenic-Cheile Carașului". În perimetrul parcului național sunt incluse un număr de zece rezervații naturale, constituite în zone de conservare specială strict protejate: Buhui - Mărghitaș, Bârzavița, Cheile Carașului, Cheile Gârliștei, Izvoarele Carașului, Izvoarele Nerei, Peștera Buhui, Peștera Comarnic, Peștera Popovăț și Peștera Răsuflătoarei. Munții Semenic și Munții Aninei (cuprinzând elemente naturale cu valoare sub
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
fie declarat arie protejată prin "Legea nr. 5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone proteajate"). În anul 2003, prin "Hotărârea de Guvern nr. 230" din 4 martie (privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora), urmează să se restabilească limitele și suprafața acestuia. Aria protejată se află în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor-Romsilva. Parcul național include rezervația naturală Pădurea Valea Fagilor și se suprapune atât
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
Guvern nr. 230" din 4 martie (privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora), urmează să se restabilească limitele și suprafața acestuia. Aria protejată se află în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor-Romsilva. Parcul național include rezervația naturală Pădurea Valea Fagilor și se suprapune atât sitului de importanță comunitară Munții Măcinului, cât și ariei de protecție specială avifaunistică Măcin - Niculițel. În regiunea orogenă a nordului Dobrogei s-au desfășurat (cu sute de milioane de ani în urmă
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
fie declarat arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone proteajate"). În anul 2003, prin "Hotărârea de Guvern nr. 230" din 4 martie (privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora), urmează să se restabilească limitele și suprafața acestuia. Administrația parcului se află în comuna Moroeni, județul Dâmbovița. În arealul parcului sunt incluse rezervațiile naturale: Abruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura (1.634
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
nr. 230" din 4 martie (privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora), urmează să se restabilească limitele și suprafața acestuia. Administrația parcului se află în comuna Moroeni, județul Dâmbovița. În arealul parcului sunt incluse rezervațiile naturale: Abruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura (1.634 ha), Locul fosilifer Plaiul Hoților (arie protejată de tip paleontologic întinsă pe o suprafață de 6 ha, cu formațiuni de flișuri cretacice stratificate alcătuite din roci argilo-marnoase, conglomerate tilloide, blocuri de calcare și
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone proteajate"), urmând ca în anul 2003 prin "Hotărârea de Guvern nr. 230" din 4 martie (privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora) să se restabilească limitele și suprafața parcului național. Acesta cuprinde zona carstică de pe cursul mijlociu al râului Nera (coloana vertebrală a parcului) și cursul pârâului Beu spre amonte, incluzând Lacul
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
faimoasele cascade ale Beușniței, lacul Ochiul Beului și "Cascada Șușara". Parcul național reprezintă o zonă montană cu abrupturi calcaroase, doline, lapiezuri, peșteri (Peștera Lenuța, Peștera de sub Padina Popii, Peștera Bijuteria), avene, grohotișuri, chei, cascade, ponoare, pajiști și păduri. Acesta include rezervațiile naturale Cheile Nerei - Beușnița, Izvorul Bigăr, Ducin și Valea Ciclovei - Ilidia. Parcul a fost instituit ca arie protejată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
fie declarat arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone proteajate"). În anul 2003 prin "Hotărârea de Guvern nr. 230" din 4 martie (privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora) se restabilesc limitele și suprafața acestuia. Parcul național include rezervația naturală Pădurea Călinești - Brezoi, arie protejată (cu o suprafață de 200 ha) de importanță geomorfologică (conglomerate de Brezoi), floristică și
Parcul Național Cozia () [Corola-website/Science/313471_a_314800]
-
Secțiunea a III-a - zone proteajate"). În anul 2003 prin "Hotărârea de Guvern nr. 230" din 4 martie (privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora) se restabilesc limitele și suprafața acestuia. Parcul național include rezervația naturală Pădurea Călinești - Brezoi, arie protejată (cu o suprafață de 200 ha) de importanță geomorfologică (conglomerate de Brezoi), floristică și peisagistică. Parcul național reprezintă un areal montan cu o mare diversitate geologică și geomorfologică (relief carstic cu vârfuri ascuțite, turnuri
Parcul Național Cozia () [Corola-website/Science/313471_a_314800]
-
fie declarat arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone proteajate"). În anul 2003 prin "Hotărârea de Guvern nr. 230" din 4 martie (privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora) se restabilesc limitele și suprafața acestuia (61.211 ha). Din punct de vedere geografic, parcul se întinde peste bazinul râului Cerna, de la obârșie până la confluența cu râul Belareca, peste masivul
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
tranziteze aria protejată printr-o zonă aproape virgină, ar duce la distrugerea ecosistemului. Parcul național reprezintă o zonă montană (cu stâncării, abrupturi calcaroase, vârfuri, doline, lapiezuri, peșteri, avene , grohotișuri, chei, cascade, ponoare, pajiști și păduri); în arealul căruia sunt incluse rezervațiile naturale: Coronini - Bedina, Rezervația Domogled, Iardașița, Iauna - Craiova, Peștera Bârzoni, Cheile Corcoaiei, Ciucevele Cernei, Piatra Cloșanilor, Vârful lui Stan și Valea Țesna. Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate (Păduri de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri de fag de tip
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
o zonă aproape virgină, ar duce la distrugerea ecosistemului. Parcul național reprezintă o zonă montană (cu stâncării, abrupturi calcaroase, vârfuri, doline, lapiezuri, peșteri, avene , grohotișuri, chei, cascade, ponoare, pajiști și păduri); în arealul căruia sunt incluse rezervațiile naturale: Coronini - Bedina, Rezervația Domogled, Iardașița, Iauna - Craiova, Peștera Bârzoni, Cheile Corcoaiei, Ciucevele Cernei, Piatra Cloșanilor, Vârful lui Stan și Valea Țesna. Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate (Păduri de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri medio-europene de
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
fie declarat arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone proteajate"). În anul 2003, prin "Hotărârea de Guvern nr. 230" din 4 martie (privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora), urmează să se restabilească limitele și suprafață acestuia. Parcul reprezintă o zona montană cu forme de relief diversificate: vârfuri (Pietrosul Călimanului - 2100 m, Gurghiu - 1776 m, Harghita - 1800 m, Lucaciu
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
de floră și fauna specifică Orientalilor. Situat în Munții Călimani și incluzând cel mai mare crater vulcanic din România cu un diametru de circa 10 km (stins în prezent), cu o suprafață totală de 24.566 ha, are în componență rezervațiile naturale: Doisprezece Apostoli (cu Poteca tematica "12 Apostoli"), Jnepenișul cu Pinus cembra - Călimani și Lacul Iezer și se suprapune ariei de preotecție specială avifaunistică "Munții Călimani" (sit SPA) - Natură 2000. Floră ariei protejate are în componență specii vegetale (arbori, arbuști
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în județul Caraș-Severin, pe teritoriul administrativ al comunei Carașova. Rezervația naturală întinsă pe o suprafață de 578 ha, se află în Munții Aninei, între confluența pârâului Comarnic cu Carașul și comuna Carașova. au statut de
Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313485_a_314814]
-
alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în județul Caraș-Severin, pe teritoriul administrativ al comunei Carașova. Rezervația naturală întinsă pe o suprafață de 578 ha, se află în Munții Aninei, între confluența pârâului Comarnic cu Carașul și comuna Carașova. au statut de rezervație naturală în cadrul Parcului Național Semenic-Cheile Carașului din care fac parte. Cheile Carașului sunt o
Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313485_a_314814]
-
naturală de tip mixt), situată în județul Caraș-Severin, pe teritoriul administrativ al comunei Carașova. Rezervația naturală întinsă pe o suprafață de 578 ha, se află în Munții Aninei, între confluența pârâului Comarnic cu Carașul și comuna Carașova. au statut de rezervație naturală în cadrul Parcului Național Semenic-Cheile Carașului din care fac parte. Cheile Carașului sunt o formațiune de tip chei situate in Munții Aninei, între confluența pârâului Comarnic cu râul Caraș și comuna Carașova. Cheile Carașului fac parte din rezervația naturală în cadrul
Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313485_a_314814]